Argus, ianuarie 1924 (Anul 15, nr. 3210-3232)

1924-01-02 / nr. 3210

n n w u 9 Plata avansurilor acordate pentru despăgubirile de râzboiu Nouă instrucţiuni date de ministerul de finanţe Direcţiunea generală a despăgubirilor din ministerul finanţelor a trimis tuturor administratorilor financiari Instrucţiunile de mai jos, ce trebuesc avute în vedere la plata despăgubirilor de război, pentru care cu începere de Luat 31 sau trimis admistraţiilor financiar© şi statele de piaţă respective plaţii aceste instruction'. Anul acesta, s’a prevăzut un fond de 300 milioane lai din care să se distribue ajutorări dăunaţilor de război şi anume: 50 mnlioane pentru provinciile alipite şi 250 milioane lei pentru vechiul regat Creditul este deschis prin legea sancţionată cu decretul regal No. 2981 d . 8 luni© 1923 asupra resurselor bugetare ale Statului şi el constitue un început ce va fi continuat şi în anii viitori în limitele resurselor viitoare. Dacă Statul ar fi primit despăgubirile ce i se cuvin din partea foştilor inamici, fireşte că despăgubrea dăunaţilor s-ar fi făcut la timp şi integral, deoarece însă resursele sunt mărginite, este lesne de înţeles de ce Statul nu poate ajutora odată pe toţi cei 800000 dăunaţi de război» al căror total de pagube recunoscute prin hotărâri se ridică la 5 mm- miliarde lei- Am fost stiu deci ca anul acesta să acordăm ajutorări numai la parte din dăunaţi şi numai pentru o anumită cotă. Spre a evita cât mai multe nemulţumiri inerente unei ajutorări parţiale, o comisiune a studiat temeinic chestiunea, înfăţişându-şi toate goluţile posibile în raport pusiana pusă la dispoziţie. CUI SE VOR ACORDA AJUTOARE Soluţia la care s-a oprit şi care a fost aprobată de noi este următoarea: 1. Să iste acorde ajutoare de război în 213 comune urbane şi rurale, anume alese şi indicate într’o listă care nu se mai poate schimba fără a perturba toată lucrarea făcută. 12. Să fie ajutoraţi în aceste comuna numaii dăunaţii a căror hotărâre de constatare le fixează pagubasa preţ de cost între 11 1(1000 lei inclusiv» oricare ar fi felul pagubei 3- Să fie ajutoraţi în aceste comune şi acei cari au pagube de la 10.000 lei în sus, însă numai pentru pagubele preţ de cont, relative la locuinţele, adică ţinându-se seama numai de suma de la rubrica No. 4 din hotărâre. • CUANTUMUL AJUTORARE! 4- Cuantumul ajutorării este următorul: a) Pentru cel cu hotărâri dela 1—10.000 iei, oricare ar fi felul pagubei: 50 la sută din totalul pagubei preţ de cost din hotărâre; b) Ptru cei cu hotărâri dela 10 mii lei în sus se acordă pentru suma trecută ca preţ de cost la rubnca No- 4; 50 la erută pentru prima sută de mii lei, adăugându-se încă 10 la sută pentru a dona şi a treia sută de mii şi încă 5 la suă pentru fiecare sută de mii următoare Exemplu: X din comuna L (indicată în listă) are hotărâre pentru o pagubă totală preţ de cost 3 milioane lei; la imobile (rubrica No. 4) este trecut cu 500.000 lei preţ de pret CUM SE CALCULEAZĂ AJUTORAREA Ajutorarea se calculează astfel: Se ia de bază suma de 500 000 lei, la prima sută de mii se calculează 50.000 lei.; la a 2 a şi a 3-a sută de mii 20 000 lei; la a 4 a şi a 5-a sută de mii 10 000 lei. Totalul ajutorării 80.000 lei. In comunele Mărăşeşti, Hârşova Giurgiu, Tg-Ocna şi Mangalia prima sută de mii pentru rubrica No. 4 se calculează cu 80 la sută şi In acest caz exemplu se transformă astfel: prima sută de mii 80 000 lei; a doua şi a treia sută de mii 20.000 lei; a patra şi a cincea sută de mii 10 000 lei-Totalul ajutorării 110.000 lei. UNDE ŞI CUM SE FACE PLATA Plata se va face chiar în comuna respectivă spre a se evita deplasarea dăunaţilor-La reşedinţa judeţului o comisiune locală compusă din d-voastră, d. prefect şi d- preşedinte al tribunalului va supraveghea operaţia în totalul ei. Plata se va face prin percepția locală în fiecare comună sub controlul unei comusiuni compusă din controlorul focal al circumscripției. judecătorul ocolului și notarul comunei-In principiu oricine este trecut , statul trimis are drept la suma înscrisă- REFUZURILE DE PLATA DAUNELOR Nu se poate refuza plata decât în baza unei încheeri a comisiei locale aprobată de comisia de la reşedinţă şi întemeiată pe unil din motivele următoare: a) Fraudă în obţinerea hotărârii de evaluare; b) Titularul hotărârii este supus fost inamic sau dezertor; c) Titularul hotărârii este supus străin; d) Titularul hotărârii a dobândit după război o situaţie materială de aşa fel că nu mai poate fi considerat între dăunaţii de război fără a jigni echitatea şi sentimentul concetăţenilor; e) Eroare în calcularea cotei; f) Despăgubire anticipată prin avansuri, în bani sau materiale etc.; g) la caz de litigiu asupra dreptului de încasare a sumei Comisionale, atât cea locală cât şi cea dela reşedinţă, vor supraveghea ca nici un abng, să nu se petreacă-Sumele cuvenite orfanilor minori, minorilor şi internelor se vor remite tutorilor sau reprezentanţilor lor prin judecătoriile respective. Sumele cuveniteunor titulari dispăruţi sau decedaţi se vor consemna, iar recipisele se vor înainta instanţelor judecătoreşti respective Pentru cei ce nu mai locuesc în localitate sumele cuvenite se vor consemna la dispoziţia dumnealor, iar recuisele se vor trimite administraţiei financiare a judeţului unde îşi au domiciiul actual» spre a le fi remise sub luare de dovadă. Comunicarea acestui nou domiciliu se va face de cei în drept direct percepţiei respective-Cu ocazia plăţii, titularul va fi obligat să declare toate avansurile în bani, obiecte sau vie ce ar fi primit până în prezent în contul pagubelor sale, sprea fi scăzute din suma ce i se cuvine-Locuitorii trecuţi în state vor fi anunţuri în ziua când se vor face plăţe, avându-se grije a nu se convoca decât numărul care poate fi achitat în acea zi, evitându-se aglomeraţia prea mare şi pierderea de timp a locuitorilor. Deraierea de lângă Galaţi UN MORT ŞI MAI MULŢI RĂNIŢI Galaţi. 3± — Astă noapte la orele 12, o nouă deraere de tren Pa întâmplat în staţia Serdaru de lângă Galaţi. Din cauza unei manevre greşite, trenul de marfă No. 3359 a deraiat. Patru vagoane sau răsturnat. Câţiva soldaţi cari călătoreau cu trenul au fost răniţi. Un soldat a fost omorât. Răniţii cu picioarele amputate, aduşi la Galaţi au fost transportaţi şi internaţi în spitalul militar. Din cauza acestei deraeri trenul accelerat de Cernăuţi precum şi personalul de Tecuci au suferit întârzieri. Inspecţia locală de c. f. r. a deschis o anchetă. A fost trimeasă o echipă de muncitori care să lucreze la restabilirea circulaţiei. Amineiurile şi publicaţiunile pentru ziarul „ARGUS“ se primesc In ARDEAL şi BANAT DE CĂTRE Rador-Publicitate (filiala Soc. Generale de Publicitate CAROL SCHULDER & S. BERGER) ____Cluj___ Strada Avram Iancu No. 3 Strada Alexandri No. 1 Timişoara Strada Savoya, 511 Arad Satu-Mare_ Târgu-Mureş Strada Mihai Viteazul Strada O. Goga No. 11 bis. Regimul liniilor de garaj din Ardeal O întrunire a proprietarilor acestor linii - Un memoriu adresat guvernului(3ttla radiala noastră din Ardeal) Cluj 29. — Proprietarii de linii de garaj (Depouville) din Ardeal, sânt agitaţi. Mitusterul de comunicaţii a tot turât sa centralizeze la Bucureşti controlul acestor linii. Prin aceasta se lezează intere- sele celor 700 de proprietari ardeleni, cari deţin o întindere de poate 4000 km cale ferată îngustă. INTIÍÜNÍKEA DELA CAMERA DE COMERŢ Petru că existau şi alte multe mmidţumiri relative la regimul aplicat de statul nostru liniilor cd garaj, delegaţii proletarilor a adunat la Camera de Comerţ spre a se consfătui. Asupra întregei chestiuni a referat d-l inginer Dózsa D-sa a arătat că e un non-sens ca să se mute controlul liniilor ardelene din Cluj la Bucureşti Actualul inspector, d-l dr. Vasile Pop, «» va pleca acolo şi desigur nu se va găsi nici un localnic cunoscător al situaţiei care să fie numit controlor. In acest coc supravegherea e efemeră şi nici nu va exista organul apropiat la care interesaţii să se poată adresa. Adunarea a hotărât să ceară guvernului ca inspectorul să la lăsa la locul său. Totodată luanduse in considerare şi celelalte doleanţe ale proprietarilor de linii de garaj ,a hotărât întocmirea unui memoran, care să fie trimes ministerul cp. de comunicaţii, CE CONŢINE MEMORIUL 1) Exclusiv ministerul de comunicaţii sa fie îndreptăţit a da con*' cesiuni de construire. Adesea con*, cesiuni date de direcţiunile regional au fost contestate şi astfel s’au produs neînţelegeri şi pagube. 2) Imediat după avizul comisiunei de anchetă, alcătuită din delegaţii comunei, judeţului şi căilor ferate, să se poată începe construirea fără a aştepta avizul ministerului. 3) Prelungirea de Huli să nu se facă pe baza de concesiuni nouă, ci printr'o simplă compleetare a celei vechi. 4) Verificarea liniilor de garaj să se poată face de către comisia de experţi chiar înainte de venirea aprobării concesiei de la minister. 5) Pentru liniile unde vagonetele sunt cu tracţiune automobilă, concesiunile să se poată da de către■omisiuni judeţene. 6) Proprietarul să nu mai fie obligat să întrebuinţeze linia sa pentru alt industriaş sau pentru transportul de persoane. T) Se consideră suficientă taxa de verb-tea«? de 280—400 lei anual, și nu se poate îngădui urcarea di» 1O Ia sută proiectată. Aceasta cu atât cu cât in timp de cinci ani dela unire nu s’au controlat nie! 8 la sută din totalul liniilor. 8) Să fie scăzută taxa de hiehteriere a lotului. 9) Instalaţiunile de siguranţă pe car© proprietarii liniilor de garaj sunt obligaţi să le facă la fiece încrucişare cu calea ferată, să nu se mai pretindă pentru încrucişări cu linii de cale ferată secundare. 18) Să se permită încărcarea vagonete or şi pe Unic, nu numai dinstafii ca până acum. 11) Orice modificare a regulamentului să nu se facă fără prealabilul aviz al experţilor cari cunosc situaţia. 12) Se cere abolirea tursurei care pretinde ca liniile şi instalaţiunile de cale ferată îngustă, să rămâiă proprietatea statului, atunci când întreprinderea își încetează activitatea. 13) Se cere restituirea celor aproximativ 58 milioane lei încasate în anul acesta cu diferență de spor de taxă pe anul trecut. Adunarea nu poate primi o vreste de taxă cu putere retroactivă, cum a fost aceasta. Memoriu încheie exprimând credinţa că ministerul va lua în considerare justele cereri ale proprietarilor de linii de garaj din Ardeal, Nic. Constantin. Oradea-Mare Pasagiu! Vulturul Negru O linie ferată Huşi- Bucovăţ (Basarabia) O delegaţie a Zemstvei Chişinău s’a prezentat ministerului comunicaţiilor direcţiunea căilor ferate particulare, pentru a discuta condiţiunile în cari s’ar putea acorda exploatarea liniei Bucovăţ (Basarabia)-Huşi, în cointeresare cu Statul. După desbaterile cari aţi avut loc sub preşedinţia d-lui inginer Răileanu şi după ce s’a discutat importanţa liniei din punct de vedere economic, stabilindu-se statisticele respective, a rămas ca Zemstva Chişinău să studieze detailat condiţiunile în cari crede că va putea face exploatarea în cointeresare . Statul care aduce drept aport întreaga linie. Zemstva jud. Chişinău va aduce ca aport capitalul necesar restabilirii liniei şi cheltuelile de exploatare. A rămas ca chestiunea să se reia după sărbători când delegaţii Zemstvei se vor prezenta cu toate chestiunile amănunțit studiate și cu propuneri definitive. Două nouă conferinţe ale trenurilor exprese Internaţionale In curând se va ţine o nouă conferinţă a expresului Orient şi a Simplonului. Datele şi localităţile unde urmează a se ţine aceste conferinţe nu au fost încă fixate. După toate probabilităţile se crede că in urma celor hotărâte în recenta conferinţă de la Viena, o comisiune va lucra în Franţa la nouile detalii ce vor urma să se reia in discuţie. Revista presei Presa externă TACTICA GERMANA La Journal (Saint-Brice): Din două lucruri una: Germania va reuşi, sau nu, sa reia administraţia Renaniei sau toihrtul. Dacă reuşeşte, terenul va • 'mat pentru o discuţie mai largă, larea noului guvern englez. Dacă nu, situaţia va fi clarificată, se va dovedi că separaţia intre teritoriile ocupate $i restul Germaniei este completă. Şi ministerul laburist va avea mâinile libere, ca să impună noua politică pe care d. Tom Shaw s’a si dus s’o proclame la Berlin. Journal des Defeats (Auguste Gauvain) In aceste circumstanţe delicate, cabinetul Conservator britanic ar putea, innaintea plecării, să dea o probă de patriotism european, dând la Berlin sfaturi pentru pace. Se pare însă după indicii relevate de ambele părţi ale Atlanticului, că cabinetul Baldwin complică situaţia. PERICOLUL SOCIALIST Daily Telegraph (editorial): Discursurile provocate şi declaraţiunile incendiare ale d-lui Macdonald, nu liniştesc de loc opinia publică. Programul său presupune cheltueli, cari întrec capacitatea de plată a contribuabilului britanic şi soluţiunea pe care a găsit-o pentru a remedia la criza şomajului, va costa mai mult de 150 milioane lire sterline. Presa internă PROTOCOLUL DE LA BELGRAD Viitorul (editorial): Nu faptul că graniţa era fixată la câţiva kilometri mai sus sau mai jos, cu o comună sau două mai mult sau mai puţin, era important, ci Insuşi principiul integrităţii trebuia menţinut. Acest lucru l’a făcut şeful guvernului român de la 1919, şi dacă şi-a dat demisiunea, a făcut-o ca să dovedească opiniunei publice europene că nici un guvern român n’ar putea accepta ştirbirea drepturilor nostre. Adevărul (I. T.). Delimitarea Graniţei Banatului a ridicat numai critici şi nici o apărare. Chiar aceia a băncii ministeriale nu se poate numi astfel deoarece guvernul a permis bănăţenilor săi să nu voteze convenţia. Deci nici guvernul nu era sigur de dreptatea sa întrucât a găsit că ea poate da naştere la un caz de conştiinţă chiar la câţiva din majoritari. România (editorial): In faţa durerii ce simte, pentru fraţii nedreptăţiţi de soartă, Partidul Naţional Român nu poate intra în discuţiunea acestui proect de lege, care se mărgineşte în o chestiune istorică la un simplu schimb de comune, şi nu poate să nu trimită un cuvânt de frăţească înduioşare celor cu cari împreună a luptat pentru învierea dreptăţii Almanach „ARGUS” or [Adunarea generală a Camerei de Comerţ Constanţa Bugetul exerciţiului 19211925. -Reglementarea comerţului tie cereale. - Desfiinţarea oborului de cereale din Bossch Joi după amiază membrii Ca-Comerţ Constanţa, s’au întrunit în Adunare generala sub cumeseadidlii Georges-Inainte de a se intra în ordinea de zi d. George Georgescu cere adjmarei să binevoiască a ratifica numirile de membrii corespondenţi făcute la 15 octombrie a. c. în persoana d-lor Petru G. Manta, Prancisc Sackety, M. Căziaru şi M. Sternberg pentru ca numiţii să poată participa la această adunare, ceia ce se aprobă prin unanimitate. Reprezentanţii secţiunei Căliseră, referindu-se la unele versiuni eronate cu privire la intenţiunea de a se cere crearea unei Camere de Comerţ independente la Bazargie, desmint aceste svonuri şi declară că îşi dau perfect de seama că o astfel de cerere ar fi o utopie întrucât secţiunea Caliaena nu ar fi capabilă să lucreze independent de Camera de Comerţ Constanţa. WilEluL EXERCIŢIULUI 1924 Se dă apoi citire expunere! de active privitoare la întocmirea proectului de buget pe anul 1924 p. cu acest prilej d. George Georg©* sen arată că în prezentul buget s’a înglobat şi secţiunea Silistra întrucât are tot dreptul a crede că guvernul intenţionează să revină asupra hotărârei luată anterior de a înfiinţa o cameră independentă la Durostor. Astfel cum a fost întocmit bugetul se ridică la suma de lei 8.709.000 DENUNŢAREA OBORULUI DE CEREAL 1j BOSACTC Se aprobă desfiinţarea oborului de cereale de la Bossacic care prin apropierea lui de brand Cernavoda dăunează activitatea, comercială a aiutui oraş şi s’a respins propunerea făcută de d. Dubă Papuc de a se spori salariul controlorului de la oborul Cfârşova şi desfiinţarea oborului de cereale de la Topodă. Cu prilejul discutărei subvenţiei de 300 000 lei acordată pentru construcţia palatului Academiei de studii comerciale din Bucureşti, se naşte un incident între d.nii C Rădulescu, M. Sternberg și Fr. Sachetty de o parte, care protestează și împotriva creărei unui serviciu de contencios al Camerei. In urma acestui incident ă-nti Sternberg și Sachetty demisionează din demnitatea de cif,feluri corespondenți ce le-a fost Hui Camerei, în pre-?—»«.„«we const- D. preşedinte dă apoi explicat cu privire la anteproiectul pentru reorganizarea Camerelor de Comerţ. Se aprobă şi se cere a se face Intervenţiuni penntru abrogarea legei pentru înfrânarea speculei abolirea impozitului de î la sută asupra cifrei de afaceri şi impozitului global pe venit, precum şi a taxelor pe care comuna le-a impus comercianţilor, In baza legei maximului. REGLEMENTAREA COMERŢULUI CU CEREALE Se da apoi însărcinare biroului să elaboreze proecte pentru modifficarea legei generale a vămilor şi un proect pentru modernizarea portului Cernavoda. Se resping cererile mijlocitorilor de creare de a li se sporgeuriajul dela 0/â la %% și se hotărăște totodată a se interveni la Minster pentru reducerea la jumătate a numărului actualilor mijlocitori din oboarele de cereale. Cererea d-lui Iosef Steinhart prin care cere Camerei aviz favorabil pentru înfiinţarea în localitate a unui birou de expediţiuni vamale se respinge pe motiv că soretitorul este supus străin şi se decide a se Interveni pe lângă Minister în sensul de a se retrage astfel de autorizaţiuni date supuşilor străini D-l Florea Fierea cerealist propune a se Interveni pe lângă Ministerul de industrie şi comerţ, în sensul de a se Interzice supuşilor străini de a face comerţ de cereale al de a se reveni asupra dispoziţia nei m-exportatorii de cereale, societăţile anonime şi băncile saile scufie de plata inysozliuji da 1 la sută cifra afacerii şi globaleuinfiărăturile ce fac în oboare întrucât prin acest privilegiu__cs. jBmrpianft de cerer'.e sunt eonesfcraţii în mod nelegal Şedinţa se ridică la orele 8 «eani după care membrii Camerei de Comerţ iau masa în comun la Restaurantul Reginei. ~ ~~ PETRU G. MANTA Mişcarea In Portul Galaţi Vapoare sosite: „Ganymedin“ paivliom englez Agenţia Watson et op. Yoaell din Anvers cu diverse mărfuri care le descarcă la Dana 14 în Dopur de Galaţi. Vapoare plecate: «Maria Kir.al, aides* pavilion »* en ag. M. G. Kinakides deşert la Brăila Gothenhof“ pav. german ag. Comptoir de Danube et Mer Noir. Exportul prin Portul Gaati Cherestea Pentru Grecia vapoare 1 ® «Kidaris» cu 255000 kgr. cherestea de brad încărcat d© Soc. izAgeco» și 42500 kgr. cherestea încărcat de Banca Rubinstein,4 ^Mariak* cu 15000 kgr- cherestea încărcat de Soc. «Ageco», 89000 kgr cherestea încărcat de «Soc. Moldoviţa*» 16 vagoane cherestea încărcat d© Banca Rubinstein- 6 vagoane încărcat de Karagheorghepol, 22500 kgrcherestea încărcat de Frit Vashi, 66500 kgr. cherestea încărcat de L Steuerman și 3 vagoane cherestea încărcat de Soc- «Intercontinen- tala», «Thetis» cu 12000 kgr- ehe- \ restea încărcat de Frit VichL 25 vagoane cherestea încărcat de Soc. «Bradiul Bucovinei» 5 vagoane cherestea, de Soc. «Moldova» şi 8 vagoane cherestea încărcat de Soc«Ageco» 67500 kgr. cherestea încărcat de Fraţii Tanaci şi 175000 kgr- cherestea încărcat de Friţ Vichi- «Principes» cu 85000 kgr. cherestea încărcat de Friţ Vichi. «Venizelos» cu 15 vagoane încărcat de Soc- «Ageco», 42000 kgr. încărcat d© Friţ Vichi, 60 vagoane cherestea încărcat de M. Morghenstein, 13500 kgr- încărcat de «Felix». «Artemis» cu 48 vagoane cherestea încărcat de Soc. «Intercontinentală», «Gothenhof» cu 15000 kgr cherestea încărcat de Watson «t Yoaell. Pentru Egipt vaporul «Oosti» cu 25 vagoane cherestea încărca* Himly Kesoglon. Pentru Smirna vaporul «loan P» cu 23750 kgr. cherestea încărcat de G. et A. Baker. Pentru Mesopotamia vap. «Iasy» en 45000 kgr. cherestea încărcat Soc- «Goetz». Cereale. Pentru Grecia vaporul «Thetis» cu 20 vagoane orz indigen încărcat de Mucilor şi „Eftihidis“ 20 vagoane orz încărcat de Cyril Mendl- Pentru Franţa şlepul «Granitalia» cu 20 vagoane porumb şi 10 vagoane orz încărcat de Soc. Generală d© Exportaţiune. Pentru Belga vaporul «Derinja de» cu 70 vagoane târâte nt de Schmidt et Co. şi şlepul «Sylvia» cu 80 vagoane porumb şi 80 vagoane orz încărcat de Societatea Generală de Exportaţiune Pentru Germania vaporul «Itoanis» cu 70 vagoane orz indigen încărcat de Ostrovschy şi 50 vagoane ovăz încărcat de Societatea Româno-Armeană. Pentru Beyurt vaporul «Iaşi» cu 35 vagoane cereale încărcat de Soe «Intercontinentala». Pentru Alexandria vaporul „Kw «”*cu 377i , nuci cu coajă încărcat de K. Mourochian şi 40 saci goi încărcat de C. Zevaglou. teatru Grecia vaporul «Thetift» cu 200 saci goi încărcat de Cyril Mendl. Pentru Anvers vaporul «Derindje» cu 141702 kgr. turte de floarea soarelui, încărcat de Oscar Abraham, şi 20 vag. idem încercat de Soc. Româno Armeană. Evenimentele din Japonia Comunicat primit de Legaţiunea Japoniei în România : In ziua de 27 Decembre, la orele 10 dimneaţa pe când Principele moştenitor al Japonie’ era în drum spre Parlament pentru a asista la deschidere» a fost atacat cu focuri de revolver de către un individ. Glonţul, din fericire, n’a isbutit de cât să spargă geamurile automobilului princiar, şi cam la puţin timp după aceasta Principele a citit mesajul Imperial în atitudinea sa obişnuită şi foarte calm, nimeni d’n Parlament n’a putut şti imediat că împotriva sa se încercase un atentat. De asemeni nimeni din suită nu a fost atins- Atentatorul a fost arestat pe IocDin cauza acestui atentat membrii guvernului si-a® prezentat imediat demreiurile. sdm Noui prețuri la „Monitrul Ofieia?* «Monitorul Oficial» de Duminecă publică decretul regal, prin cari se aduc următoarele modificări de tarif: COSTUL «MONITORULUI OFICIAL» Un exemplar din «Monitorul Oficial» va eonta o ncd lei. COSTUL DESBATERILOR PARLAMENTARE Un exemplar din Desbaterile Parlamentare (Cameră şi Senat) va octutta doi lei- ABONAMENTELE Abonamentele la «Monitor» are autorităţilor, judeţelor şi comunelor urbane vor costa 6 mi© lei, iar pentru comunele rurale şase sute lei-Abonamentul autorităţilor Statului şi partiularilor socotit la una mie şi două sute lei anual; şas, sute lei pe şase luni şi trei sute pe trei luni, iar pentru străinătate numai anual trei mii şi şase sute lei. DATA ABONAMENTELOR Abonamentele se pot face la Începutul fecărui trimestru, adică la 1 Ianuarie; 1 Aprlie; 1 Iulie; 1 Octombrie, fără să treacă dintr’un an financiar în trial tu’, ete nnal face lunar Insă numai înlăuntrul aceluiaşi an f nanciar. Orice abonament se plăteşte cu anticipaţii ABONAMENTELE DESBATERILOR PARLAMENTARE Abonamentul la desbaterile parlamentare costă 80 lei pe lună- INSERŢIILE Publicaţiile judecătoreşti sau particulare şi orice act introdus ca anexă de înserat în «Atonomi Oficial» se vor plăti cu opt lei linia de «Monitor». Citaţiile se vor insera cu 80 lei citaţia. Citaţiile de hotărnicii se vor taxa cu opt lei linia de «Monitor»Statutele societăţilor se vor insera cu opt lei luna de «Monitor»Publicaţiile relative la schimbare de nume, la libera practică, a oricărei profesii , 80 Iei pentru fiecare insert une. Pierderile de certifcate de clasă sau de absolvire de studii, de diplome, etc., se vor plăti patruzeci iei pentru fiecare insertune JURNALELE PENTRU INCURAJAREA INDUSTRIEI NATIONALE Plata pentru publicarea jurnalelor consiliului de miniştri, privitoare la acordarea avantajeler le - gii pentru încurajarea industriei nationale de industriaşi şi fabricanţi 800 lei precum şi decreteii pentru exploatările silvice. MESERIAŞII ŞI MORILE ŢĂRĂNEŞTI Jurnalele consiliului de minştri privitoare pe meseriaşii mori ţărăneşti cu trei sutenci inserta. Comerţul exterior a! Cehosovaciei Cehoslovacia a exportat în luna Noembrie mărfuri în valoare de un miliard 233 milioane şi a importat pentru un miliard 52 % milioane, prezintând astfel un act de 181 milioane; faţă de luna Octombrie această cifră arată o îmbunătăţire de 236 mlionne. De la începutul lunei Ianuarie și până la sfârșitul lunei Noembrie s'au exportat mărfuri valoare de 10 miliarde 802 jumi*, milioane s’au importat pentru pentru 8 miliarde 631 juni. milioane, deci un activ de 2 miliarde 171 milioane. Din Germania s’a importat 37 la sută. Din America de Nord 8 3 la sută, vin apoi Austria cu 6 jum. la sută, Italia cu 6 jum. la sută Franţa 337 la sută, Polonia 3,6 la sută, Marea Britanie 3,1 la sută, Olanda 3,1 la sută Iugoslavia 23 la sută, România 2 la sută, Elveţia 2 la sută. Exportul a fost îndreptat spre următoarele ţări: 19 jum. la sută în Austria, 16 la sută în Anglia, 13 la sută în Germania, 5,2 la sută în Ungaria, 46 la sută în Elveţia, 4,1 la sută în Iugoslavia, 4 la sută America de Nord, 3,6 la sută Franţa, 21 la sută Româna, 2 la sută Olanda, 1 la sută Polonia şi Belgia. După «Nar Listy» Cehoslovacia a furnizat Americei de Nord în cursul anului trecut mărfuri în suma de lei 15 mlioane dolari, dintre care majoritatea o formau articolele de mobilier, porţelanuri, instrumente muzicale şi rufărie. Importul din America în Cehoslovacia s-a urcat numai la 1 milion dolari şi se compune mai cu seamă din bumbac. Exportul Cehoslovacie depăşește deci de 10 ori importul.