Argus, ianuarie 1925 (Anul 16, nr. 3510-3532)

1925-01-02 / nr. 3510

SOCIETATE ANCHINA Plata lemnului din România in­­registreaza, în decursul anului pe care-l incheiem acuma, o scădere succesivă a preturilor. Pe când la deschiderea naviga*­gatiei, în Februarie, pretuil pentru cherestea în sortimente de Alexan­dria era de 2200—2300 lei rob, el a început să scadă dela Aprilie în mod succesiv, coborându-se în Iu­lie la 2000 lei, în August la 1900 lei, în Septembrie la 1800, iar în Octombrie, Noembrie abea s’a pu­tut realiza 1700—1750 Iei de m. c. foi pentru aceiași marfă. Scăderea prețurilor materialului nostru lemnos a mers în perioada postbelică întotdeauna paralel cu ridcarea leului nostru, evidenţân­­du-se­ astfel că preţul parităţii mon­diale al lemnului este oare­cum stabil, şi că variaţiunile de preţ ce survin din când în când sunt efec­tul osci­latinilor valutei din ţările respective. In anul acesta se observă însă sub acest raport un fenomen deo­sebit. La o paritate a leului nostru raportat la leu! aur de 2.80 din Fe­bruare, ^prețul era de 2200—2300 lei, pe când în Iunie, Iulie, la o pa­ritate aur de 2 la 2.30 el coborâse la 2000 lei, iar în Octombrie,­Noem­brie când leul s’a ratrapat, ridicân­­du-se la 2.80 şi 2.90, preţul materia­­lulu nostru de cherestea a scăzut vertiginos la 1700—1750 lei fob, deci o scădere de preţ de aproape 30 la sută în raport cu acela din Februarie, când leul avea acelaşi valoare aur. Explicarea acestui fenomen ca­­ract­eristic al anului pe care-l fa­­ch­etăm o găsim tin împrejurarea că de obicei la deschiderea navigaţ­iiei, primii noştri clienţi pentru materialul lemnos sunt acele ţâri cari se află in imediată apropiere de noi. Depozitele acestor clienţi fiind dezasortate de pe urma văn­­zărilor din timpid iernei, ei sunt grăbiţi să se aprovizioneze de ur­genţă, plătind astfel­­ spre a evi­ta pierdere de timp până ce ar pri­mi mărfurile de la alţi furnizori mai îndepărtaţi decât noi , un preţ chiar mai ridicat decât acela al parităţii mondiale. Această ri­dicare trecătoare a preţului din primăvară nu putea deci fi o bază de orientare. Şi dovada că împrejurărei ex­­cepţionale de mai sus, care nu era în concordanţă cu preţul mondial, se dator­este ridicarea preţului din primăvară in anul curent, o avem în cifrele următoare care reprezin­tă cantităţile exportate în lunile­­Ianuarie până inclusiv Martie 19­21 şi 1923 spre acele ţări care nu sunt în imediata apropiere de noi fi­zici au avut doar posibilitate să se aprovizionezi gt dip eite tăeL BUCUREȘTI, Strada ROMANA MINIERI Telefon 24p2 Capital social ; Lei 87.500.000 : Lei 19.141.267.05 Exploatarea Minelor de Aur din Brad fost „RODA 12 APOSTOLI“ și din Băita, Stinnja-Albini si Exploatarea M­iei de Cărbuni „TEBEA“ Exploatarea Carierelor de Piatră din Albești (Câmpulung) Carierele de Piatră de var din Mateiasi (Muscel) E­xploatările de „iLnteacs dizs. IToixieasa (Vâlcea) Execută orice studii, expertise şi analize de minereuri in laboratoriile sale F­ACEI ORI­CE AFACERI MINIERE 1ER 1924 de H. BRAUNER Exportul total al cherestelei in primele patru luni ale anului 1924 era de 71500 tone, iar în aceiaşi pe­rioadă din 1923 era de 175000 tone, deci ţările de mai sus au luat parte cu 13 la sută în 1924 şi cu 22 la su­tă în 1923 la exportul nostru din primul trimestru al anilor respec­tivi, restul fiind exportat în acele ţări cari din cauza poziţiei lor geo­grafice au fost nevoite să se apro­vizioneze de nevoile urgente în material lemnos de la noi, acele ale parităţii mondiale, expor­tul este cu siguranţă mult mai re­dus în perioada August-Decembrie 1924 în raport cu acela din acele­aşi luni ale anului 1923. Tabloul de mai jos reprezintă cantităţile de material lemnos ex­portate în diferitele ţări în lunile Ianuarie-Iulie 1924. Din acest tablou vedem că ex­portul cherestelei de răşinoase a fost redus cu 64.706 tone, acel al stejarului cu 2.273 (din 4.196) în raport cu 1923. In schimb avem un plus de 46.601 tone la alte răşinoase, în care cifră este cuprinsă cioplitura de brad şi 14.909 tone la foioase. Plusul la foioase, în care este cu­prins fagul prelucrat, este îmbucu­rător pentru că el ne arată că fagul a început să fie un articol de ex­port. TRANSPORTURILE Anul 1924 a început sub auspi­ciile cele mai bune cu privire la transporturi. Măsura luată de direc­ţiunea C. F. R. să se pună la dis­poziţia fie­cărei fabrici o cotă de vagoane proporţională cu capacita­tea de producţie a fabricilor — pe acea vreme pentru 30 la sută din capacitatea de producţie — a pus capăt favorurilor şi precăderilor. Deşi această cotă de 30 la sută nu putea să satisfacă complect nevoi­le industriei forestiere, pentru că 70 la sută din producţie era con­damnată a nu putea fi transportată, totuşi ea era un început bun, şi un mijloc prin care puteau participa toţi producătorii la decongestiona­­rea întru câtva a depositelor. S’a ajuns astfel să se poată transporta în August 580 vagoane zilnic spre porturi, cota cea mai mare de va­goane încărcate ce s-a înregistrat în perioada de după război. Fatalmente acest record nu a fost de lungă durată, îndată ce a venit sezonul sfeclelor şi al cerea­lelor, cota nu a fost menţinută, iar azi ea a fost redusă oficial la 15 la sută din capacitatea de produc­ţie şi nici aceste 15 la sută nu sunt menţinute. Sub raportul mijloacelor de trans­port am avut deci de înregistrat în anul curent o îmbunătăţire treefl 1824 ___ ____­ __________________ toare, iar azi ele se găsesc într’o situație mai grea decât în 1923. REGIMUL TAXELOR DE EX­PORT SI T­RANSPORT Efectul menținerii taxelor de ex­port excesive asupra materialului 1224s lemnos a fost fatal acestei incns- 155537 f­irii. * 512 ! Exportul stejarului a fost com- 573, plect oprit, si putinele cantități ex­portate au beneficiat de taxa redusă pentru stocurile pata la inventarul din 1923. Această taxă redusă a fost suprimată, iar stocurile de pe atunci tot nu au fost încă expor­tate, astfel că ele îşi continuă pro­cesul de putrezire, prăpădindu-se capitaluri de sute de milioane. Expertul cherestelei de asemenea a descrescut simţitor, pricinuind­­ pagube mari exportatorilor. Pro-­­ dusele noastre Intestins« cnut anh vata da an regim fiscal extraordi­nar de sever, care nu mai cores­punde situaţiei de azi a preţurilor, astfel că preţurile noastre de cost sunt superioare acelora de pe pla­ta mondială a lemnului. Dar nu numai că taxa de export a fost menţinută, ci materialul des­tinat exportului a fost grevat cu un plus de taxă de transport pe C. F. R., de 50 la sută peste tariful obișnuit, in plus că tariful de trans­port pe C. F. I. a fost majorat cu 50 la sută in anul curent. EFECTELE UNUI REGIM FISCAL EXCESIV "Această fiscalitate faţă de indu­stria forestieră dusă la an exces extrem, a avut o repercusiune fa­tală asupra situaţiei industriei fo­restiere. Vânzările au fost efectuate de ne­­voe — in general cu pierderi mari — din lpsă de numerar. Transformările produs© de război în organizarea statelor din Europa Centrală, şi distrugerea industriilor tn timpul războiului au făcut ca or­ganizarea producţiunilor să Intarsie Intru câtva In aceste state. Cheltuelile din timpul războiului, şi acele reclamate de organizarea statelor noi, au sleit budgetele sta­telor din Europa Centrală. Cum una din principalele bogăţii ale acestor state este lemnul, ele s’au străduit să refacă și să reorga­nizeze tn mod urgent industria fo­restieră, căutând ca printr’un export intens, să amelioreze Intru câtva si­tuaţia lor financiară, încetarea productiunei din timpul războiului, şi productiunea mai re­dusă din primii ani de după război, a produs îndată după încetarea os­tilităţilor o criză a lemnului In ţă­rile de consum, din care cauză la un moment dat s’a putut înregistra un dezechilibru între preţul intern, care era mai redus, şi cel extern, ca­re era mai ridicat, în special aceas­ta la ţările din Europa Centrală a căror valută se depreciase. Pentru a nu se prejudicia consu­mul intern printr'un export prea in­tens, şi pentru a veni în ajutorul budgetelor lor sleite, statele în vor­bă au profitat de conjunctura favo­­rabiă a preţurilor la export, introdu­când taxe de export asupra marfei ce trecea graniţa. In locul regimului de favorizare largă a exportului dinainte de răz­boi, s’a produs fenomenul contar, în perioada de după război, şi a­­num­e impunerea de taxe mari a­supra marjei destinate exportului. Pe măsură însă ce viaţa economi­­că a ţărilor a mers normalizându-se,­­ producţiunea a crescut, aceste re­gime excepţionale au fost succesiv abrogate. Atât Austria cât şi Cehoslovacia, Iugoslavia şi Polonia, au redus în m­od succesiv taxele de export asu­pra materialului lemnos, astfel ca ele au rămas azi numai nişte taxe .Aproape toate fabricile cffl epui­­zat la extrem creditele acordate de bănci cu dobânzi cari variază între 25 şi 10 la sută p. a., şi azi credite­le fiind sistate, o bună parte din fabrici, în special din Ardeal, au fost nevoite să înceteze lucrul. Ast­fel fabricanţii din valea Mureşului, una din cele mai principale văi ale industriei forestiere, se văd nevoiţi de a sista în bloc 90 la sută din ac­tivitatea puterilor şi de a concedia un număr proporţional de lucră­tori. Alte multe fabrici de pe valea Bistriţei, a Trotuşur, şi din Bu­covina şi-au închis complect por­ţile, preferând să nu lucreze de top, pentru că nu situaţia de ml na au cui vinde mărfurile. Situaţia devine astfel îngrijoră­toare, pentru că dacă va continua și in viitor, ea va atrage după sine un faliment formidabil al intregei industrii forestiere din România­ de statistică. Unele etate au mers mai departe, reintroducând chiar li­nele favoruri pentru marfa destina­tă exportului, precum a procedat Polonia, care a redus taxele de transport pe căile ferate pentru mar­­fa care merge in export. Aceste străduinţe ale statelor din Europa Centrală de a lua cât mai mult parte la comerţul Internaţional al lemnului, au avut rezultatul fi­resc al unei concurenţe permanente intre furnizori ca să acapareze pie­ţele de consum­ Concluziuni Din expunerea de mai m­ie­lese ca anul pe care-l Incheiem nu a fost tocmai favorabil co­merţului Internaţional al lemnu­lui la generali, şi in special a­­celuia din România. Consumul, contrar aşteptări­lor, nu a crescut, iar preţurile mondiale s’au menţinut, cu o ri­dicare neînsemnată, la nivelul preţurilor reduse la paritatea aur dinainte de războiu. In schimb Insă statele produ­cătoare s’au străduit să arunce tât mai mult din produsele lor forestiere pe pieţele lemnului. Ţările a căror valută era mai depreciată au putut astfel procu­ra o concurentă acelora cu va­lută ridicată, și cum pe de altă norte prefimi mondial, redus Ia­­mintă era oarecum stab’l, la m­ostus din cS^d în când o perturbare rm­erală in situatia metei Um-mnln! din țările a că­ror a oscilat. In mnec’^l asa-r-' -'ndustriei fo* '«""t-it dm Po”*â”la ace«*e os- Htatfanl de rreturi. ?! tn lepStu­­ră cu ele concurente celorlate tări producătoare de lemn, an OTorettn» o tnfîumitR fătată. încheiem anul foreettar eu un deficit la «xpert In raport os anul precedent, en «tocuri mar! nevândute, al căror preț da cost este scump, iar vânzările reali­zats tn decursul anului s’au ţinut In mare parte la nivelul preţului de cost, şi de multe ori chiar sub preţul de cost. Prima măsură pentru fu drep­tar®« situaţie! de azi, care poate avea urmări extraordinar de fa»­tale asupra tntregei industrii fo­­restiere, ar­­ o reducere simţi­toare a preţului da cost Der o reducere a preţului de cost, sub raportul preţului de muncâ, nu poate 0 realizată eurfund. Eftent rea vtatul ca efect al ridicării valutei, şi tn legătură cu ea re­ducerea preţului de muncă, poa­­te avea numai atunci loc, când­ valuta ridicatâ s’a etabilisat pen­tru un timp mai îndelungat. De altfel enormele stocuri de măr­furi gata de cere dispunem au fost confecţionate pe baza unul regim de munci scump, şi chel­tuielile asupra acestor mărfuri prin conservarea lor, şi dobân*­zile ce grevează asupra lor, cresc din zl In z. Singurul mijloc urgent de­ care ar putea ameliora latruc­t­­va situaţia de azi, ar fi desfiin­ţarea taxelor de export şi redu­cerea tarifelor ridicate de trans­port pe C. F. R. pentru materi­alul destinat exportului, care daca pe vremuri, cănd ele au fost introduse, puteau fi supor­tate, sunt azi o piedică In mer­sul exportului, făcându-1 chiar Imposibil. Taxele de export fiind redust. In toate ţările producătoare de lemn, noi ne găsim intr’o situa­ţie excepţională care nu mai co­respunde aceleia in care ne gă­seam atunci când aceste taxe au fost Înfiinţate, astfe că trebu­ie să ne conformăm situaţiei de azi şi să reducem taxele mari ce grevează asupra exportului la minimum posibil. Iar cu privire la marea pro­blemă a transporturilor, de care este str­ins legată existenţa in­dustriei forestiere, trebue ca mij­loacele de transport să se inten­sifice la maximum posibil, spre a se descongestiona enormele stocuri de care dispunem, şi a se valorifica producţiunea. Este vorba de a se salva ce se poate salva acum cât este vic,­­timp, căci mai târziu va fi prea târziu. H. BRAUNES — Exportul materialului lemnos în 1924 Dispunem de date statistice nu­mai pe primele 7 luni ale anului. In această perioadă exportul în total arată o scădere de 15485 tone în raport cu aceiași perioadă din 1923. Cum însă ridicarea leului nostru a survenit dela Iulie încolo, când preturile noastre au întrecut foil ils suitul r­etii'si isim foraliab­ills In plus a’an exportat In acelasi perioada din 1923 o cantitate de OtTtM Topo lemne de foe «â iu l»î* o cantitate de lemne de foc. « • n -#t H ' -a'ii'­­*'îâ'î&t&yii i'fj£ j-|,S'.; ,i:■’! V;• Iti?73$;; ■Mi V',~ Kj-riS'V/'". '!.­» i ins|jmâuid , mnniiuima picjului.­­-Apunui­m­r­o­blema transporturilor. Regimul taxelor de export și trans­port. Efectele unui regim fiscal excesiv. In străinătate . Situaţia în Europa centrală. Conclusiune Situaţia în Europa centrală one 948, lone 3K3n' EK.I

Next