Argus, ianuarie 1925 (Anul 16, nr. 3510-3532)
1925-01-02 / nr. 3510
SOCIETATE ANCHINA Plata lemnului din România inregistreaza, în decursul anului pe care-l incheiem acuma, o scădere succesivă a preturilor. Pe când la deschiderea naviga*gatiei, în Februarie, pretuil pentru cherestea în sortimente de Alexandria era de 2200—2300 lei rob, el a început să scadă dela Aprilie în mod succesiv, coborându-se în Iulie la 2000 lei, în August la 1900 lei, în Septembrie la 1800, iar în Octombrie, Noembrie abea s’a putut realiza 1700—1750 Iei de m. c. foi pentru aceiași marfă. Scăderea prețurilor materialului nostru lemnos a mers în perioada postbelică întotdeauna paralel cu ridcarea leului nostru, evidenţându-se astfel că preţul parităţii mondiale al lemnului este oarecum stabil, şi că variaţiunile de preţ ce survin din când în când sunt efectul oscilatinilor valutei din ţările respective. In anul acesta se observă însă sub acest raport un fenomen deosebit. La o paritate a leului nostru raportat la leu! aur de 2.80 din Februare, ^prețul era de 2200—2300 lei, pe când în Iunie, Iulie, la o paritate aur de 2 la 2.30 el coborâse la 2000 lei, iar în Octombrie,Noembrie când leul s’a ratrapat, ridicându-se la 2.80 şi 2.90, preţul materialulu nostru de cherestea a scăzut vertiginos la 1700—1750 lei fob, deci o scădere de preţ de aproape 30 la sută în raport cu acela din Februarie, când leul avea acelaşi valoare aur. Explicarea acestui fenomen caracteristic al anului pe care-l fachetăm o găsim tin împrejurarea că de obicei la deschiderea navigaţiiei, primii noştri clienţi pentru materialul lemnos sunt acele ţâri cari se află in imediată apropiere de noi. Depozitele acestor clienţi fiind dezasortate de pe urma vănzărilor din timpid iernei, ei sunt grăbiţi să se aprovizioneze de urgenţă, plătind astfel spre a evita pierdere de timp până ce ar primi mărfurile de la alţi furnizori mai îndepărtaţi decât noi , un preţ chiar mai ridicat decât acela al parităţii mondiale. Această ridicare trecătoare a preţului din primăvară nu putea deci fi o bază de orientare. Şi dovada că împrejurărei excepţionale de mai sus, care nu era în concordanţă cu preţul mondial, se datoreste ridicarea preţului din primăvară in anul curent, o avem în cifrele următoare care reprezintă cantităţile exportate în lunileIanuarie până inclusiv Martie 1921 şi 1923 spre acele ţări care nu sunt în imediata apropiere de noi fizici au avut doar posibilitate să se aprovizionezi gt dip eite tăeL BUCUREȘTI, Strada ROMANA MINIERI Telefon 24p2 Capital social ; Lei 87.500.000 : Lei 19.141.267.05 Exploatarea Minelor de Aur din Brad fost „RODA 12 APOSTOLI“ și din Băita, Stinnja-Albini si Exploatarea Miei de Cărbuni „TEBEA“ Exploatarea Carierelor de Piatră din Albești (Câmpulung) Carierele de Piatră de var din Mateiasi (Muscel) Exploatările de „iLnteacs dizs. IToixieasa (Vâlcea) Execută orice studii, expertise şi analize de minereuri in laboratoriile sale FACEI ORICE AFACERI MINIERE 1ER 1924 de H. BRAUNER Exportul total al cherestelei in primele patru luni ale anului 1924 era de 71500 tone, iar în aceiaşi perioadă din 1923 era de 175000 tone, deci ţările de mai sus au luat parte cu 13 la sută în 1924 şi cu 22 la sută în 1923 la exportul nostru din primul trimestru al anilor respectivi, restul fiind exportat în acele ţări cari din cauza poziţiei lor geografice au fost nevoite să se aprovizioneze de nevoile urgente în material lemnos de la noi, acele ale parităţii mondiale, exportul este cu siguranţă mult mai redus în perioada August-Decembrie 1924 în raport cu acela din aceleaşi luni ale anului 1923. Tabloul de mai jos reprezintă cantităţile de material lemnos exportate în diferitele ţări în lunile Ianuarie-Iulie 1924. Din acest tablou vedem că exportul cherestelei de răşinoase a fost redus cu 64.706 tone, acel al stejarului cu 2.273 (din 4.196) în raport cu 1923. In schimb avem un plus de 46.601 tone la alte răşinoase, în care cifră este cuprinsă cioplitura de brad şi 14.909 tone la foioase. Plusul la foioase, în care este cuprins fagul prelucrat, este îmbucurător pentru că el ne arată că fagul a început să fie un articol de export. TRANSPORTURILE Anul 1924 a început sub auspiciile cele mai bune cu privire la transporturi. Măsura luată de direcţiunea C. F. R. să se pună la dispoziţia fiecărei fabrici o cotă de vagoane proporţională cu capacitatea de producţie a fabricilor — pe acea vreme pentru 30 la sută din capacitatea de producţie — a pus capăt favorurilor şi precăderilor. Deşi această cotă de 30 la sută nu putea să satisfacă complect nevoile industriei forestiere, pentru că 70 la sută din producţie era condamnată a nu putea fi transportată, totuşi ea era un început bun, şi un mijloc prin care puteau participa toţi producătorii la decongestionarea întru câtva a depositelor. S’a ajuns astfel să se poată transporta în August 580 vagoane zilnic spre porturi, cota cea mai mare de vagoane încărcate ce s-a înregistrat în perioada de după război. Fatalmente acest record nu a fost de lungă durată, îndată ce a venit sezonul sfeclelor şi al cerealelor, cota nu a fost menţinută, iar azi ea a fost redusă oficial la 15 la sută din capacitatea de producţie şi nici aceste 15 la sută nu sunt menţinute. Sub raportul mijloacelor de transport am avut deci de înregistrat în anul curent o îmbunătăţire treefl 1824 ___ ____ __________________ toare, iar azi ele se găsesc într’o situație mai grea decât în 1923. REGIMUL TAXELOR DE EXPORT SI TRANSPORT Efectul menținerii taxelor de export excesive asupra materialului 1224s lemnos a fost fatal acestei incns- 155537 firii. * 512 ! Exportul stejarului a fost com- 573, plect oprit, si putinele cantități exportate au beneficiat de taxa redusă pentru stocurile pata la inventarul din 1923. Această taxă redusă a fost suprimată, iar stocurile de pe atunci tot nu au fost încă exportate, astfel că ele îşi continuă procesul de putrezire, prăpădindu-se capitaluri de sute de milioane. Expertul cherestelei de asemenea a descrescut simţitor, pricinuind pagube mari exportatorilor. Pro- dusele noastre Intestins« cnut anh vata da an regim fiscal extraordinar de sever, care nu mai corespunde situaţiei de azi a preţurilor, astfel că preţurile noastre de cost sunt superioare acelora de pe plata mondială a lemnului. Dar nu numai că taxa de export a fost menţinută, ci materialul destinat exportului a fost grevat cu un plus de taxă de transport pe C. F. R., de 50 la sută peste tariful obișnuit, in plus că tariful de transport pe C. F. I. a fost majorat cu 50 la sută in anul curent. EFECTELE UNUI REGIM FISCAL EXCESIV "Această fiscalitate faţă de industria forestieră dusă la an exces extrem, a avut o repercusiune fatală asupra situaţiei industriei forestiere. Vânzările au fost efectuate de nevoe — in general cu pierderi mari — din lpsă de numerar. Transformările produs© de război în organizarea statelor din Europa Centrală, şi distrugerea industriilor tn timpul războiului au făcut ca organizarea producţiunilor să Intarsie Intru câtva In aceste state. Cheltuelile din timpul războiului, şi acele reclamate de organizarea statelor noi, au sleit budgetele statelor din Europa Centrală. Cum una din principalele bogăţii ale acestor state este lemnul, ele s’au străduit să refacă și să reorganizeze tn mod urgent industria forestieră, căutând ca printr’un export intens, să amelioreze Intru câtva situaţia lor financiară, încetarea productiunei din timpul războiului, şi productiunea mai redusă din primii ani de după război, a produs îndată după încetarea ostilităţilor o criză a lemnului In ţările de consum, din care cauză la un moment dat s’a putut înregistra un dezechilibru între preţul intern, care era mai redus, şi cel extern, care era mai ridicat, în special aceasta la ţările din Europa Centrală a căror valută se depreciase. Pentru a nu se prejudicia consumul intern printr'un export prea intens, şi pentru a veni în ajutorul budgetelor lor sleite, statele în vorbă au profitat de conjunctura favorabiă a preţurilor la export, introducând taxe de export asupra marfei ce trecea graniţa. In locul regimului de favorizare largă a exportului dinainte de război, s’a produs fenomenul contar, în perioada de după război, şi anume impunerea de taxe mari asupra marjei destinate exportului. Pe măsură însă ce viaţa economică a ţărilor a mers normalizându-se, producţiunea a crescut, aceste regime excepţionale au fost succesiv abrogate. Atât Austria cât şi Cehoslovacia, Iugoslavia şi Polonia, au redus în mod succesiv taxele de export asupra materialului lemnos, astfel ca ele au rămas azi numai nişte taxe .Aproape toate fabricile cffl epuizat la extrem creditele acordate de bănci cu dobânzi cari variază între 25 şi 10 la sută p. a., şi azi creditele fiind sistate, o bună parte din fabrici, în special din Ardeal, au fost nevoite să înceteze lucrul. Astfel fabricanţii din valea Mureşului, una din cele mai principale văi ale industriei forestiere, se văd nevoiţi de a sista în bloc 90 la sută din activitatea puterilor şi de a concedia un număr proporţional de lucrători. Alte multe fabrici de pe valea Bistriţei, a Trotuşur, şi din Bucovina şi-au închis complect porţile, preferând să nu lucreze de top, pentru că nu situaţia de ml na au cui vinde mărfurile. Situaţia devine astfel îngrijorătoare, pentru că dacă va continua și in viitor, ea va atrage după sine un faliment formidabil al intregei industrii forestiere din România de statistică. Unele etate au mers mai departe, reintroducând chiar linele favoruri pentru marfa destinată exportului, precum a procedat Polonia, care a redus taxele de transport pe căile ferate pentru marfa care merge in export. Aceste străduinţe ale statelor din Europa Centrală de a lua cât mai mult parte la comerţul Internaţional al lemnului, au avut rezultatul firesc al unei concurenţe permanente intre furnizori ca să acapareze pieţele de consum Concluziuni Din expunerea de mai mielese ca anul pe care-l Incheiem nu a fost tocmai favorabil comerţului Internaţional al lemnului la generali, şi in special aceluia din România. Consumul, contrar aşteptărilor, nu a crescut, iar preţurile mondiale s’au menţinut, cu o ridicare neînsemnată, la nivelul preţurilor reduse la paritatea aur dinainte de războiu. In schimb Insă statele producătoare s’au străduit să arunce tât mai mult din produsele lor forestiere pe pieţele lemnului. Ţările a căror valută era mai depreciată au putut astfel procura o concurentă acelora cu valută ridicată, și cum pe de altă norte prefimi mondial, redus Iamintă era oarecum stab’l, la mostus din cS^d în când o perturbare rmerală in situatia metei Um-mnln! din țările a căror a oscilat. In mnec’^l asa-r-' -'ndustriei fo* '«""t-it dm Po”*â”la ace«*e os- Htatfanl de rreturi. ?! tn lepStură cu ele concurente celorlate tări producătoare de lemn, an OTorettn» o tnfîumitR fătată. încheiem anul foreettar eu un deficit la «xpert In raport os anul precedent, en «tocuri mar! nevândute, al căror preț da cost este scump, iar vânzările realizats tn decursul anului s’au ţinut In mare parte la nivelul preţului de cost, şi de multe ori chiar sub preţul de cost. Prima măsură pentru fu dreptar®« situaţie! de azi, care poate avea urmări extraordinar de fa»tale asupra tntregei industrii forestiere, ar o reducere simţitoare a preţului da cost Der o reducere a preţului de cost, sub raportul preţului de muncâ, nu poate 0 realizată eurfund. Eftent rea vtatul ca efect al ridicării valutei, şi tn legătură cu ea reducerea preţului de muncă, poate avea numai atunci loc, când valuta ridicatâ s’a etabilisat pentru un timp mai îndelungat. De altfel enormele stocuri de mărfuri gata de cere dispunem au fost confecţionate pe baza unul regim de munci scump, şi cheltuielile asupra acestor mărfuri prin conservarea lor, şi dobân*zile ce grevează asupra lor, cresc din zl In z. Singurul mijloc urgent de care ar putea ameliora latructva situaţia de azi, ar fi desfiinţarea taxelor de export şi reducerea tarifelor ridicate de transport pe C. F. R. pentru materialul destinat exportului, care daca pe vremuri, cănd ele au fost introduse, puteau fi suportate, sunt azi o piedică In mersul exportului, făcându-1 chiar Imposibil. Taxele de export fiind redust. In toate ţările producătoare de lemn, noi ne găsim intr’o situaţie excepţională care nu mai corespunde aceleia in care ne găseam atunci când aceste taxe au fost Înfiinţate, astfe că trebuie să ne conformăm situaţiei de azi şi să reducem taxele mari ce grevează asupra exportului la minimum posibil. Iar cu privire la marea problemă a transporturilor, de care este strins legată existenţa industriei forestiere, trebue ca mijloacele de transport să se intensifice la maximum posibil, spre a se descongestiona enormele stocuri de care dispunem, şi a se valorifica producţiunea. Este vorba de a se salva ce se poate salva acum cât este vic,timp, căci mai târziu va fi prea târziu. H. BRAUNES — Exportul materialului lemnos în 1924 Dispunem de date statistice numai pe primele 7 luni ale anului. In această perioadă exportul în total arată o scădere de 15485 tone în raport cu aceiași perioadă din 1923. Cum însă ridicarea leului nostru a survenit dela Iulie încolo, când preturile noastre au întrecut foil ils suitul retii'si isim foraliabills In plus a’an exportat In acelasi perioada din 1923 o cantitate de OtTtM Topo lemne de foe «â iu l»î* o cantitate de lemne de foc. « • n -#t H ' -a'ii'*'îâ'î&t&yii i'fj£ j-|,S'.; ,i:■’! V;• Iti?73$;; ■Mi V',~ Kj-riS'V/'". '!.» i ins|jmâuid , mnniiuima picjului.-Apunuimroblema transporturilor. Regimul taxelor de export și transport. Efectele unui regim fiscal excesiv. In străinătate . Situaţia în Europa centrală. Conclusiune Situaţia în Europa centrală one 948, lone 3K3n' EK.I