Argus, iunie 1927 (Anul 18, nr. 4233-4257)
1927-06-01 / nr. 4233
Citiţi Mmanachul Argus 1927 Anul XVIII No. 4233 ANUNCIURI DEORICE FEL IN TOATE ZIARELE • PRIN SOCIETATEA GENERALĂ de PUBLICITATE CAROL SCHULDER , S. BERGER STR. KARAGEORGEVIC 3 , tel: 11/sa ABONAMENTE 3 lei în ţară, 6 lei în străinătate BIROURILE: Bucureşti, Strada Sărindar 7 EL I TELEFON: 306 93 si 323/60 IN Un an 3 luni 6 luni ŢARA 1000 lei 300 „ 550 IN STRĂINĂTATE Un an 2200 Iei 6 luni 1300 „ 3 luni 800 „ 6 PAGINI ORGAN ZILNIC al COMERȚULUI Fondatori : St Pauker şi H. E. Valentin INDUSTRIEI $i FINANŢEI Directori Grigore Gafencu Herenri 1 Iunie 1927 AWUNUIUIRÎ : ). CEFEL IN TOATE ZIARELE " prin * ■ - ipCIfTATfA GCNER/UÄ f;F PIJBIÍCITATÍ CAROL UÍILLUIU, S OLRCIR STR. KARAGEORGEVICI 3 tel: ii/i4 PUBLICITATEA : Concesiunea Exclusivă a Societăței Generale de Publicitate Directorii Carol Schulder fl S. Berger Str. Eugenia Carada (fostă Karagheorghevici 9 Telefon 311 184 Agricultura■cum: GUVERN NAŢIONAL la Conferinţa Economică internaţională de E. Marian Societatea Naţiunilor, când a convocat conferinţa economică internaţională, pentru a examina situaţia economică mondială, nu putea lăsa agricultura la o parte. Agricultura produce marea majoritate a materiilor prime, care formează baza comerţului şi industriei. Din toate cheltuelile industriei, hrana lucrătorilor formează postul cel mai important şi această hrană agricultura o procură. In lumea întreagă, agricultura ocupă mai multe braţe decât toate celelalte îndeletniciri ale omului, deci de puterea de cumpărare a agriculturei depinde desfacerea produselor industriale. In comitetul preparator al conferinţei au lucrat o serie de agricultori din toate ţările, printre alţii Gautier (Franţa), Gilbert (U. S. A.) şi Hermes (Germania) . Din documentaţia pregătită din vreme şi prezentată conferinţei peste 800 pagini privesc exclusiv agricultura. Redăm act din ordinea zilei, partea privitoare la agricultură : 1) Situaţia actuală a agriculturei în raport cu situaţia dinaintea războiului, în ce priveşte producţia, «consumaţile, stocurile preţurile şi libertatea schimbului produselor agricole. 2) Cauzele dificultăţilor actuale. 3) Posibilităţi de acţiune Internaţională . a) Desvoltarea şi colaborarea Internaţională a organizaţiilor de producători şi de consumatori, inclusiv diferitele sisteme de organizaţie cooperativă. b) Schimb continuu al tuturor Informaţiilor utile raportându-se la condiţiile situaţiei agricole, la cercetări ştiinţifice şi technice, la credit agricol, etc. c) Desvoltarea puterii de cumparare a agricultorilor. Printre delegaţi se află peste 30 agricultori şi cam acelaş număr de experţi iau parte la lucrările conferinţei. Comisiunea III a conferinţei— comisiunea agriculturei, — după ce a lucrat două zile în şedinţe plenare, s’a împărţit în 3 subcomisiuni: 1) pentru chestiunile generale, 2) pentru cooperaţie şi 3) pentru creditul agricol. In discuţiile ce au avut Ioc s’a arătat interdependenţa dintre cele 3 ramuri ale activităţii economice : agricultură, industrie şi comerţ. Cu toate acestea, se observă în foarte multe ţări, un dezechilibru între industrie şi agricultură, care într’o măsură mai mică exista şi înainte de război, dar s’a agravat mult după război. O urmare a acestui dezechilibru, este şi faptul că preţul produselor agricole au sporit într’o măsură mult mai mică decât preţul produselor industriale micşorând astfel rentabilitatea agriculturei. S’a recunoscut de toţi că, ar fi fals sa se caute a se ajunge la preţuri mai bune pentru produsele agricole limitând producţia, spre a micşora astfel oferta. Ar trebui tocmai din potrivă sporită producţia îngrijind însă de scurgerea sigură şi uşoară a produselor. S-a relevat ce sarcină mare reprezintă taxele vamale urcate pentru agricultură. Pentru ţările cu industrie înapoiată, taxele vamale pentru produsele industriale scumpesc costul de producţie al agriculturei şi pe de altă parte, preţul ce aceste ţări pot obţine pentru produsele lor agricole ce exportă, sunt micşorate prin taxele vamale introduse de ţările importatoare de produse agricole, cu scopul de a-şi proteja propria lor agricultură. S’a insistat şi asupra sarcinilor ce reprezintă pentru agricultură impozitele grele — în special impozitele pentru scopurileproductive (plata datoriilor de război, a pensiunilor, armamente) şi dobânzile mari ce plătesc pentru capitalurile împrumutate Pentru sporirea şi extenirea producţiei, introducerea metodelor technice perfecţionate în agricultură, este indispensabilă. In această direcţie ca şi pentru plasarea produselor şi procurarea de credit eftin, s’a recunoscut unanim că îndreptarea trebue să pornească de la agricultorii înşişi şi că cea mai bună cale este aceia a asociaţiei şi cooperaţiei. S’a arătat în special nevoia legăturilor directe între cooperativele de producţie şi cele de consumaţie. Statele ar trebui să înlesnească aceste sforţări ale agricultorilor organizând temeinic învăţământul agricol de toate gradele şi încurajând cooperaţia şi creditul mutual. S-a scos în evidenţă marea importanţă a contabilităţii agricole pentru stabilirea rentabilităţii diferitelor ramuri de producţie agricolă. S-a recunoscut că există posibilităţi de acţiune internaţională pe teren agricol în ce priveşte următoarele puncte : 1) Cooperaţia, 2) Creditul agricol, 3) Contabilitatea agricolă. 4) Unificarea bazelor recensămintelor animalelor şi a statisticei producţiei animale. 5) Organizarea combaterei epizootiilor şi a boalelor plantelor. 6) Organizarea răspândirei repezi a ştirilor privitoare la recolte, stocuri, consumaţii şi mişcarea mărfurilor. 7) Conferinţa recomandă în fine, ca toate guvernele să fie invitate a institui o anchetă generală asupra situaţiei şi posibilităţilor desvoltării agriculturei asupra comparaţiei preţurilor agricole cu preţurile industriale, asupra preţurilor de cost şi de vânzare, asupra situaţiei lucrătorilor şi asupra înlesnirilor ce e bine să 13 se facă pentru a putea deveni proprietari — într’un cuvânt asupra condiţiilor economice, sociale, financiare şi technice ale agriculturei. Studiul rezultatelor acestei anchete va permite noi progrese în agricultură. Votarea constituţiei grece ATENA 30 (Rador). — Camera a votat astăzi, cele din urmă trei articole ale Constituţii- Ziarele speră că mâine se va publica textul nouii Constituţii în întregime. Depunerea budgetului s’a amânat pentru şeduta de mâine. Desfinţarea tarifelor vamale protecţioniste pentru zahăr _ O PROPUNERE A FABRICANŢILOR OLANDEZI _ — Telegramă particulară — BERLIN, 30. — Uniunea cooperativă a fabricanţilor de zahăr din Olanda a înaintat Conferinţei internaţionale de agricultură de la Roma, un memoriu prin care propune să se înlăture tarifele vamale protectioniste sau sa fie reduse cel pufin la minimum în ţările In cari această protecţie nu ar putea fi cu totul înlăturată. Memoriul mai recomandă punerea chestunii tarifelor protectioniste cu privire la industria zahărului la ordinea de zi a viitoarei Conferințe economice de la Geneva. (Berliner Boursencourier). Conferinţa limitării armamentelor navale BERLIN 30 (Rador). — Plenipotenţiarul american din Berna, a informat secretariatul Ligii Naţiunilor, că la 20 iunie după amiază, îşi va începe lucrările la Geneva, conferinţa limitării înarmărilor navale, convocată de d-l Coolidge. In cercurile politice — ne vestesc ziarele de seară — s'a reluat ideia unui guvern naţional. Atâta timp cât ideia nu e reluată de cât de cercurile politice, şansele ei de reuşită sunt mărunte. Să ştie cine e pentru şi cine e contra. Contra, e fireşte, guvernul care se consideră fi aşa destul de naţional. Pentru, sunt liberalii, care de câte ori nu sunt la putere, doresc o colaborare politică din cele mai întinse. Iar național-țărăniştii sunt şi de această dată — pentru motive binecuvântate de altfel — pentru contra. Dacă se rostesc împotriva guvernului naţional, fac jocul generalului Averescu. Dacă se rostesc pentru, fac jocul d-lui Brătianu. Niciodată hotărârea lor nu a fost mai la preţ. Niciodată însă, câştigul lor real nu a fost mai problematic. Pertractările aveau şanse să fie interesante şi să fie mult A intervenit însă, în mod hotărâtor, cel mai înalt factor constituţional Regele a cerut bărbaţilor noştri politici, o înţelegere şi o colaborare. „In vremurile grele prin care trece ţara — spune „Viitorul” — o asemenea colaborare, până la definitiva consolidare a ţărei, poate să înlesnească o lămurire a situaţii din prezent”. Rămâne că această „lămurire a situaţii prezente până la o consolidare definitivă” să corespundă într adevăr înaltei dorinţi a Suveranului, care doreşte desigur o împăcare sinceră a tuturor românilor iar nu un nou triumf al combinaţiunilor cutărui sau cutărui partid, dornic să profite de situația prezentă pentru a-și consolida în mod definitiv viitorul. R. ) sum emise Statele Unite NEW-YORK. „Evening Standard” anunţă că s’a format un trust internaţional al grâului în cursul unei conferinţe care s’a ţinut în Canada între delegaţii marilor organizaţione agricole din ţările mari producătoare de grâu, în care intră şi Rusia Concurenţa internaţională va fi de acum suprimată şi delegaţii ruşi au luat angajamentul formal de a nu mai vinde grâu sub cursul mondial, cum au făcut-o până acum- „Evening Standard” afirmă că această hotărâre va provoca o brussă a grâului.• NEW-YORK. — Bankers Trust va proceda probabil Marţi la emisiunea de 20 milioane de dolari obligatiuni 6 lasută pentru oraşul Budapesta la cursul de 92 la sută-Polonia VARŞOVIA — Un reprezentant al unui grup american sosit de curând în Varşovia, tratează cu guvernul polonez chestiunea importului direct în Polonia a bumbacului din Statele Unite. Până acum această materie primă era furnizată Poloniei de case germane, care percepeau pentru capitalul lor o taxă de 10 la sută. Se crede că importul direct va produce o economie de 2-3 la sută. • VARŞOVIA. — Convenţia relativă la împrumutul polonez care va fi lansat în Statele Unite de casa Blair şi Chase National Bank, va fi probabil semnată la Paris în cursul săptămânei viitoare. împrumutul, tip 7 la sută, emis la 94 la sută, va fi de circa 80 milioane de dolari. VARŞOVIA. — Dat fiind creşterea exportaţiunilor de cărbuni din Polonia în Italia, şi pentru a facilita transportul lor, guvernul a încheiat un acord cu căile ferate germane şi elveţiene pentru stabilirea unor tarife de favoare pentru transportul cărbunilor din Silezia de Sus în Italia, prin Germania şi Elveţia. Cehoslovacia FRAGA.evStandard OU“ a consttuit pentru trebuințele pieții sale în Ceoslovacia, o societate locală sub denumirea socială ,fiil Trading Co, cu un capital de 2 milioane coroane cehoslovaca. ANGLIA ŞI ROMANIA Un nunăr special al lui „Manchester Guardian“ Pentru strângerea relaţiilor economice anglo-române Marele ziar englez Manchester Guardian a publicat pe ziua de 26 Mai un număr special consacrat României în care trece în revistă finanţele publice, chestia monetară, industria, băncile, agricultura, petrolul, pădurile, căile ferate, Dunărea, transporturile, tariful vamal, într-un cuvânt toate izvoarele de bogăţie ale României, precum şi problemele economice cari sunt acum la ordinea zilei. Mai interesant încă decât acest număr special, este, pentru noi, un articol editorial dintr’un număr obişnuit, prin care „Manchester Guardian“ anunţă studiul său închinat României. Marele ziar, al cărui răsunet e atât de puternic în întregul imperiu, atrage atenţia opiniei publice britanice asupra importanţei economice a ţărei noastre în felul următor : Principala impresie ce se degajează din acest număr consacrat României, este că această ţară, posedă o bogăţie însemnată de resurse naturale, cari sunt abia la începutul dezvoltării lor. Sunt şi alte regiuni prin lume de care se poate spune acelaş lucru, însă cele mai multe din ele sunt situate la depărtare mare de centrele europene şi puţine au o populaţie destul de numeroasă, condiţia esenţială a unei desvoltări economice. E un lucru excepţional că mai există în Europa o ţară unde rămâne aşa de mult de făcut, şi de făcut repede, pentru a o ridica la nivelul normal european. Principala cauză a acestei întârzieri este, fireşte, tinereţea naţiunea. Autodeterminarea datează de abia o jumătate de secol în România, iar România Mare este o structură postbelică... » „In ultimii ani a fost o modă pentru investitorul ei pentru comerciantul britanic, de a considera România ca o ţară ce oferă Puţină siguranţă pentru capital şi negoţ. Trei motive explică această atitudine. In primul rând un spirit excesiv de naţionalism economic s-a desvoltat în detrimentul capitalistului străin. In al doilea rănit comercianul britanic s-a aflat în faţa unor cereri de credit lung, într'un târg unde a făcut experienţe nenorocite de la război încoace. In fine, sănătatea Regelui a stimulat teama unei crise dinastice şi prin urmare de nesiguranţa. „Observatori cari au audiat ţara de aproape in ultimele luni, nu pot găsi motive serioase de alarmă în situaţia politică, iar teama unei tulburări posibile va duce. Probabil la o consolidare a puterei politice în mâinile unei coaliţiuni puternice. Mai interesantă şi mai semnificativă este orientarea nouă a acelor forţe politice cari, după război, au impus ţărei o politică economică de im exclusivism excesiv. «Se poate afirma că această politică tşi a atins acum scopul. Ea a invorât din învăţământul antebelic al penetraţiei germane şi austro-ungare şi din teama că noul Stat de după războiu, a fost prea slab și putea deveni ușor victima unui proces asemănător de exploatare de către interese străine. S'a handicapat deci prin lege, în mod sever capitalul străin și Românii au procedat la punerea în ordine a finanțelor lor fără ajutor din afară. Succesul însemnat dobândit in această direcţie, este descris amănunţit in suplimentul nostru şi România este azi în stare de a căuta concursuri din a ţară fără a «y* supune unui control ce ar fi odios. Pentru a înfăptui o stabilizare de jure a etalonului, care e azi stabil de facto, un credit străin este necesar. Fără îndoială, acesta este primul pas ce trebue făcut pentru a restabili încrederea. Pe urmă, vor trebui sume însemnate pentru reconstrucţia căilor ferate şi organizarea creditului agricol. * Măsurile acestea sunt esenţiale pentru intensificarea producţiei agricole şi pentru transporturi. Sursa de la care vor fi trasa capitalurile necesare, este încă necunoscută. Bancherii americani par să se concentreze asupra unor împrumuturi municipale pentru case, edilitare şi altele. Tranzacţiuni active în Bursa din Londra în împrumutul român consolidat 4 la sută, au dat naştere zvonului că împrumutul de stabilizare va fi emis în Anglia şi presa română confirmă existenţa unei oferte prezentate de un grup de bănci britanice. Insă ifin toate propunerile, cea mai interesantă este nevoia de capital pentru reconstrucţia feroviară. Un articol în ziarul nostru obişnuit (îl vom reproduce N. R.), arată că e nevoie de 80 milioane lire sterline pntru a pune ordine în sistemul feroviar. Corespondentul nostru din Berlin descrie sforţările Germaniei pentru a obţine acest contract şi a-l finanţa în parte la Londra. Pare straniu că industria britanică şi Băncile britanice lucrează la aşa de mare distanţă una de alta, încât nici o sforţare combinată nu s’a produs spre a obţine această comandă pentru industria engleză. Aşa cum stau lucrurile, am fost pe punctul de a procura capital industriaşilor germani, pentru a-i pune in stare să reuşească. Este cert că se aşteaptă o ofertă fermă pentru un contract de 10 milioane lire sterline, cu garanţii bune cu privire la serviciul împrumutului. Se poate chiar ca toţi bani să nu fie ceruţi de o dată. Importanţa chestiei residă, evident, în faptul, posibilităţii unei continuităţi pe o serie de ani, şi în comerţul general care, în asemenea caz, arurna steagul financiar. „In urma perderilor încercate în România îndată după război, exportul britanic în această ţară nu e atât de mare cât ar trebui să fie“. în ce ne priveşte ,dorim ca frumoasa publicaţie a lui „Manchester Guardian” să stârnească interes cât mai viu în toate ţările engleze. Socotim că perioada critică în relaţiile economice anglo-române — perioadă de dezinteresare şi chiar neîncredere — a luat sfârşit. Interese de ordin superior, au pus într’o lumină nouă şi adevărată, nevoia unor raporturi economice între Anglia şi România, tot atât de strânse şi de amicale ca şi cele politice. Anglia e în fruntea ţărilor care luptă pentru normalizarea vieţii economice mondiale. In această calitate ea nu se poate dezinteresa de piaţa românească, care, atât din punct de vedere de producţie cât şi din acel al consumaţii, are o importanţă din ce în ce mai mare în Europa. DESFĂŞURAREA CONFLICTULUI ANGLO-RUS Un bun cunoscător al politici ruseşti, d. Paul Scheffer corespondentul lui frßerliner Tageblatt” la Moscova, publică un interesant articol asupra rupturii anglo-sovietice. Cine pierde mai mult din această despărţire, Anglia sau Rusia. La Moscova, paguba e socotită mai mare pentru comerţul şi finanţa din cip. La Londra, guvernul dându-şi seama de importanţa mizei pusă în joc, speră însă că tocmai magnetul capitolului va atrage Rusia la căutarea unui compromis. Ruperea relaţiilor nu înseamnă războiul, — a asigurat primul ministru Baldwin pe alegătoarele sale, înfricoşate de asemenea perspective. Ruperea relaţiilor nu înseamnă încă războiul, confirmă corespon- dentul ziarului berlinez, în primul rând fiindcă armata roşie nu e gata. Şi, adaogă el până când războiul va apare la orizont s’ar putea găsi putinţa unui aranjament. Desigur, nici războiul nu bate la uşă, nici cearta anglo-rusă nu va fi veşnică. Dar pentru a grăbi şansele ţinui aranjament final şi pentru a-i determina aspectul, fiecare din cei doi factori în conflict, îşi va căuta cât mai potrivite mijloace de succes. Rusia va mobiliza forţele interne şi externe, boicot economic şi ofensivă revoluţionară, spre a zdruncina metropola capitalistă, coloniile şi debuşeurile de unde adversarul îşi trage puterea. Anglia va căuta să tragă în tabăra ei cât mai mulţi aliaţi, în virtutea intereselor comune anti-comuniste şi prin influenţa decisivă de mare putere. Ţările europe, chiar amice Rusiei, nu se vor putea cu totul sustrage acestei influenţe, mai ales acum, când Londra este principalul bancher al continentului. Ţările din diferite consideraţiuni se pregăteau să întindă o mână Rusiei, îşi vor amâna gestul,aşteptând rezultatul ciocnirii. Stindardul sub care se înfiripează combinaţiunile diplomatice noui poartă deviza: împotriva Rusiei, împrejurarea e cât se poate de interesantă pentru ţările Vecine Rusiei şi în conflict cu Moscova. O concluzie semnificativă trage din această nouă situaţie europeană oficiosul comunist ,,Internationale Presse-Korrespondenz" Recunoscând rolul de prima mână jucat de ministrul nostru de externe la ultima conferinţă a Micii înţelegeri, revista comunistă explică eclipsarea d-lui Beneş de către d. Mihlineu prin situaţia favorizată a României în conflitul deschis între marile puteri occidentale şi Rusia. Prin atitudinea ei faţă de Rusia şi prin alianţa cu Polonia, România ar fi astăzi „persoana grata” a marilor puteri. Situată prin forţa împrejurărilor în acest lagăr, România poate aştepta cu încredere rezultatul ciocnirii anglo-ruse. A. Hg. Legea Timbrului şi de înregistrare Justiţia devine inaccesibilă celor săraci. - Lovitura adusă comerţului.--Legea timbrei şi Băncile Principala chemare a Parlamentului este studierea atentă a gospodăriei Statului şi a sarcinilor fiscale ce se impun, sub orice formă, cetăţenilor. Noul tarif vamal n’a fost examinat şi votat de Parlament. Mare greşală- Tot atât de mare e greşala Corpurilor legiuitoare, de a fi expediat ca o scrisoare la poştă legea timbrului şi de înregistrare cu nenumăratele ei repercusiuni asupra vieţei economice de toate zilele. Presa cehoslovacă a evidenţiat de curând, nu fără mândrie, că discuţia legei celei noi asupra reducerei contribuţiunilor directe a durat la Praga doi ani. Legiuitorii cehi au refuzat să voteze în întuneric dispoziţiuni ce ating de aproape averea şi buna stare a cetăţeanului. Noi unii, nu numai aşezăm, fără a ne gândi măcar la consecinţe, poveri din ce în ce mai grele asupra umerilor contribuabililor, dar mai introducem în legiuire dispoziţiuni lăturalnice cari dăunează la categorii întregi de activitate naţională. Incidenţa aceasta, de pildă influenţa legei timbrului asupra transporturilor pe Dunăre, e un capitol special pe care nu vom lipsi să-l expunem JUSTIŢIA DEVINE INACCESIBILA PENTRU CEI SĂRĂCI O primă constatare: urcarea peste măsură a taxelor de tot felul, într un spirit fiscal hrăpăreţ, face din ce în ce mai inaccesibilă justiţia, pentru omul sărac. Calcule stabilite de specialişti arată că venitul suplimentar ce-l va trage Statul din noua lege a timbrului va fi de vreo trei miliarde Iei pe an... o enormă preluare de sânge efectuată asupra unui corp slăbit şi anemiat. In justiţie, nu mai există un act al magistratului care să nu coste bani. Fiecare dispoziţie comportă taxe umflate, astfel că munca înstăritul va putea cere dreptul său, dar nu şi sărmanul. Justiţiabilii primesc o lovitură grea prin legea nouă. LOVITURA ADUSA COMERŢULUI Comerţul nu e mai bine tratat. O petiţiune va purta de acum înainte timbrul de 8 lei... sub cuvântul de petiţie se înţelege orice hârtie ce o înaintează cetăţeanul vreunei autorităţi. Se ajunge astel la situaţia curioasă următoare: cutare minister cere o informaţie de la cutare Industriaş sau negustor. Acesta răspunde cu tot respectul datorit autoritătei de Stat, deşi chestia nu o Interesează personal întru nimic. Insă e ţinut să pună timbrul de opt lei. Iar dacă îi va trece prin minte vreunui director sau şef de birou să ceară vreo duzină de informatiuni de acestea pe zi... oferim! Anexele ce însoţesc o petiţie poartă timbru numai de 1 leu, ceea ce e destul de modest- Dar e vorba de o anexă de orice natură. Dacă de pildă o petiţie e însoţită de un dosar care conţine sute de file, sau de un prospect comercial tipărit pe mai multe sute de file, fiecare trebue timbrată. Fila, adică două pagini, şi nu foaie sau coală de patru pagini. O mare perturbare produce o dispoziţie care prescrie timbrarea şi a acelor file din registrele comerciale, în care au fost trecute operaţiuni înainte de 1 Maiu 1927. Pe de o parte se zice în lege că nu e retroactivă, pe de alta ea cere timbrarea unor file din registre în care e vorba de operaţiuni ce datează înaintea intrărei în vigoare a legei. Va să zică toţi comercianţii din ţară sunt ţinuţi să aducă registrele lor curente la administraţia financiară, şi timbrarea va dura cât va dura Negustorii să rabde. LEGEA TIMBRULUI ŞI BĂNCILE Numai în materie de bancă putem releva, în legea nouă, trei uşurări ce merită să fie menţionate; ele sunt însă compensate cu vârf şi îndesat, prin agravări şi neclarităţi ce dau loc la interminabile protestări, cereri de desluşiri şi interpretări- In chestia modalităţilor de plată, legea uşurează circulaţia în sensul că nu se mai timbrează cekurile (ordine de plată unui particular către o bancă) şi virîmentele (operaţiuni între bănci) decât după un anumit timp — 15 zile. Este, evident că deţinătorul unui cek se va grăbi a’l încasa şi nu’l va purta 15zile în buzunar. O a doua uşurare e că nu mai există cumul de timbru fix şi proporţional, ci numai fix, plus taxa de înregistrare prevăzută în lege. In fine, depozitele în numerar, făcute la bănci pe timp mai mare de şase luni se taxează cu 0,02 la sută în loc de 0,05 la sută. Numai aceste trei degrevări leam descoperit în lege; pentru rest în ceea ce privește banca, legea (Citiți continuarea în pag. îl-a) "linl^f 1m~" ----- tie Viator Flota franceză vizitează Anglia PARIS 30 (Rador). — Diviziunea navală din Cherbourg, comandată de contraamiralul Pirot a plecat la Portsmouth pentru a face o vizită oficială marinei britanice. Lindbergh la Londra LONDRA, 30. (Rador). — Căpitanul Lindberg a fost azi la prânz oaspetele ambasadorului american. La acest prânz au asistat şi reprezentanţii presei americane. Mâine, căpitanul I Lindbergh va fi primit la palatul Bu. Ickingham de către Regele George. Marţi la prânz căpitanul Lindbergh este invitatul membrilor din consiliul aeronautic britanic. Ceaiul de după amiază îl va lua la Camera Comunelor cu Lady Astor şi alţi membri din Parlament; seara, va fi invitatul Societăţii Regale aeronautice britanice. După dineu va asista la balul Asociaţiei Derby“, iar a doua zi va vizita EpsOmt asistând la curse. ... Primirea aviatorului Lindbergh la Londra a fost una dintre rarele ocaziuni in care entuziasmul mulţimei a culminat prin manifestaţiile de simpatie. Peste iOOOOO de persoane au asistat la aerodromul Croydon unde a atterisat căpitanul Lindbergh. Mulţimearupând cordoanele de poliţişti cari păzeau locul de aterisare, a împiedecat aterisarea. Lindbergh, pentru a evita eventuale accidente, a trebuitoboare de două ori deasupra, aerodromului înainte de a se scoborâ. Aeroplanele care însoțeau monoplanul căpitanului Lindbergh au fost nevoite să ateriseze pe alte terenuri din pricina enormei mulțimi.