Argus, decembrie 1929 (Anul 20, nr. 4994-5016)
1929-12-01 / nr. 4994
Mâine 1 Decembrie consacrat JINUNCILRI DE ORI-U FEL IN TOATE ZIARELE - PRIN MTMHERfllA de PUBLICITATE CAROL SCHULDER)! S.DEROER STR. KARAGEORGEVICI 3. tel:'ii/sa ABONAMENTE; CB TARA BB JLB MM UI • LUNI 660 « LUNI 000 • IB BTRAOMXASB UN AN uao» La • LUNI UN . s Lun • La in tara* imm aawsAzisB BIROURILEu cur ş t V Strada Ar In dar 7 Et. I. TILEFON 306/93 şl 323/69 apare SUPLIMENTUL nostra In 44 PAGINI relafiunilor economice POLONO 1 ^6 PAGINI ORGAN ZILNIC al COMERȚULUI fondatorii S. PAUKER ri U. I. VALENTIN INDUSTRIEI si FINANTE] C Duminică 1 Decembrie 1920. ANVNLIURI DE ORICE FEL ( TOATE ZIARELE PRIN SOCIETATEA GEKERAILĂ de PUBLICITATE CAROL SCHULDER)! S.DEROER STR. KARAGEORGEVICI 9 TEL. IV»* PUBLICITATEA: Concesiunea exclusivă a Societ&SP Generale de Publicitate Qunctori I Carol Schulder * S. Berger Cerads (fost KaragheorghevicQ Telefon 311/84 Ann XX No. 4994 Convenţiile Comerciale Convenţiile comerciale în vigoare au fost denunţate şi altele noui sunt in studiu. După informaţii oficiale, nouile convenţii vor fi încheiate, cel mult, până la 1 Martie viitor. Nu ştim pe ce bază vor fi aşezate aceste noui convenţii. Plecând de la tariful vamal în vigoare, putem deduce că linia conducătore, în tratativele ce se vor duce şi în încheierile ce vor urma, va fi protecţia agriculturei. Formula e bună şi de actualitate. Nu ştim, dacă în practică, ea va duce la rezultatele dorite şi teama noastră e inspirată de situaţia economică de astăzi din ţara noastră. Protecţia industriei noastre naţionale nu produce efectul îmbogăţirii ei cum s-ar părea. Industriile mari şi serioase din ţara noastră ar putea trăi aproape fără protecţie dacă ţara s'ar afla în condiţii economice normale. Dacă ar avea transporturi ieftine şi regulate, sarcini fiscale potrivite cu puterea lor şi nu cu nevoile bugetului, credit ieftin, piaţă de desfacere sigură, clienţi solvabili şi tezaur public plătind regulat şi la vreme comenzile executate pentru Stat. Neavând toate aceste condiţii, industria noastră nu e propriu zis protejată contra concurenţii străine, ci tariful vamal îi acordă numai o primă de asigurare în contra riscurilor, isvorind din dezordinea noastră economică. Toate ţările care lucrează, în condiţii mai bune de credit, de transport, de legislaţie a muncii, de capacitate de absorbţie şi de solvabilitate a pieţii, pot concura industriile noastre, oricât de bine ar fi ele organizate. Aşa fiind, o politică de protecţie agrară,, prin scăderea tarifelor vamale şi prin favorizarea importului manufacturii străine în compensaţie de produse agricole e foarte greu de dus la bun sfârşit, fără mari neajunsuri. Câştigul ce s’ar asigura agriculturei creiându-se prin convenţii comerciale,debuşeuri pentru produsele cu care ea nu iese pe piaţa mondială — cum ar fi vinurile, fructele, carnea şi altele — nu ar compensa pierderile pe care le-ar simţi economia naţională, mărind considerabil importul de manufactură străină în dauna industriei naţionale. Fără îndoială că e dureros să asistăm neputincioşi la ruina crescătorilor noştri de vite şi a producătorilor de fructe şi de vinuri. În România, clasa oamenilor cari se ocupă aproape exclusiv cu creşterea vitelor, cu podgoria şi cu livada e foarte numeroasă şi foarte interesantă. Dar conflictul dintre această clasă şi industria naţionala pe chestia tarifului vamal nu se poate deslega dându-i câştig de cauză prin scăderea tarifelor şi încheierea unor convenţii cu străinătatea, favorabile acestor produse agricole. Urmând pe calea aceasta, am ajunge la rezultatul că industria noastră ar decade complect, fără ca agricultorii protejaţi să câştige mare lucru. Căci, după cum nu suntem organizaţi pentru o activitate industrialăsănătoasă, tot aşa nu suntem pregătiţi pentru o producţie şi un export de produse agricole protejate. Economia noastră agricolă se sprijină, în primul loc, pe produsele destinate pieţii mondiale. Acolo e baza. Şi dacă suntem, loviţi «sala, de secetă sau de preţuri proaste, cum e anul acesta, nimic nu poate drege situaţia generală a ţării, de care se resimte şi industria ca şi producţia agricolă specială. Importul străin favorizat în aceste împrejurări agravează problema balanţei plăţilor şi face ca străinătatea să mai ia şi din puţinul ce ne-a rămas. Ne învârtim într’un cerc viţios. O clasă de producători se ridică în contra alteia, în iluzia că va câştiga luptând pentru o cauză evident dreaptă. De fapt, şi unii şi alţii, sunt tot aşa de loviţi de condiţiile generale ale vieţii noastre economice. Lupta nu face decât să mai înrăutăţească situaţia. Trebue găsită o ieşire din acest cerc viţios. .. A. CORTEANU O expoziţie de industrie casnică românească la Stockholm STOCKHOLM'P 29 (Raderi — Expoziţia de Industrie casnică românească, deschisă la .NMagazinul Nordalul", din Copenhaga, a dovedit că acest gen de manifestări economice, au mare succes, întreaga presă publică cu acest prilej articole elogioase despre gustul ales şi dibăcia ţărancelor române. Un numeros public vizitează expoziţia, şi după acum se crede că mai mult de jumătate din obiectele expuse au fost deja vândute. Vizita M, Sale Reginei Danemarcei, este aşteptată zilele acestea. INSEMANTARILE Am fost surprinşi citind, în Curentul, un articol întitulat: „Spre dezastrul agricol ?" Se afirmă, in acest articol, că „suprafeţele însemânţate cu grâu, nu trec, IN NICI UN CAZ, de 30 la sută din suprafaţa normală, deci circa 600.000 hectare, in loc de peste două milioane hectare“. Dupe această afirmare, autorul articolului face şi o socoteală. El zice: ,Joacă la anul viitor, vom avea o recoltă mijlocie de 1000 kgr. la hectar, atunci recolta celor 600 mii de hectare va fi de 60.000 vagoane grâu. Consumaţiunea internă a ţării este de, cel puţin 160 mii vagoane (IOG.OOO vagoane , alimentarea şi 60.000 sămânţa), deci vom avea un deficit de 100.000 vagoane grâu44 Pe baza acestor afirmări şi acestor socoteli, redactorul „Curentului“ comentează Şi trage concluzia Dacă în loc de socoteli, fără lemjeri, ÎH ar fi dat, insă, osteneală sa se ducă la ministerul agriculturii, ar fi aflat că s’au însemânţat, numai cu grâu, nu 600 mii hectare, ci DOUA MILIOANE TREI SUTE MII HECTARE. Şi asta până la 25 Noembrie. Cum vremea e foarte Prielnică şi Clinic ministerul de agricultură are ştiri că însemănţările se fac cu mare intensitate şi acum, e sigur că, până azi, 30 Noembrie, totalul suprafeţelor însemăntate, întrece cifra de DOUA MILIOANE PATRU SUTE MII HECTARE, cât s’a semănat anul trecut. Acesta e adevărul. E nespus de dureros ca, într’un Ziar, cum e „Curentul“, să se scrie năsbâmnle ce sau scris. Fantezia lui cade chiar aşa de rău la reportagiile politice, unde părerile, tendinţele şi pasiunile oamenilor nu se pot măsura cu metrul, nici cântări cu balanţa.La articolele economice e nevoie, insă, de prudenţă şi, în orice caz, deplin precise. R Un nou număr special editat de „Argus“ Numărul special, editat de „Argus“ și consacrat Poloniei, s’a bucurat de colaborarea unei strălucite serii de personalități conducătoare din Polonia si din România. Semnează articole si studii în acest număr special." domnii: A. ZALESKI, ministru de Externe al Poloniei. E. KWIATKOWSKI, ministru de Industrie şi Comerţ al Poloniei. NIEZABYTOWSKI, ministru de Agricultură al Poloniei. V. MADGEJARU, ministru de Finanţe. GR. GAFENCU, subsecretar de Stat la Ministerul Comunicaţiilor şi Lucrărilor Publice. CONTELE SZEMBEK, ministrul Poloniei in România. G. CREŢIANU, ministrul României în Polonia. ERNEST ENE, secretar general al Ministerului de Industrie şi Comerţ TOMA GALCA, secretar general al Ministerului Comunicaţiilor. ED. RASZINSKY, directorul secţiunei orientale din Ministerul de Externe al Poloniei. SZIJDLOWSKI, fost ministru. DR. I. ZALPHACHTA, preşedintele Consiliului Polon in România. T. KOBYLANSKI, consier la Legaţia Poloniei. A. SMUTNY, consilier comercial al Legaţiei Poloniei din Bucureşti. C. BALACESCU, ataşat comercial al României in Polonia. K. BERTONI, ministru plenipotentiar, comisarul guvernului polon la Expoziţia din Poznan. H. STRASSBURGER, comisarul Poloniei la Dantzig. B. ZIPPER, membru in consiliul de administraţie al portului Dantzig. Studii speciale sunt consacrate budgetului Poloniei, relaţiilor economice polono-române, Băncii Poloniei, porturilor şi căilor de transport ce interesează cele două ţări, industriilor importante, colaborării agricole. Acest număr special apare mâine, Duminică 1 Decembrie. Negocierile comerciale germano-române Telegramă particulară BERTAN 27. — Negocierile, pentru încheerea unui tratat de comerţ între Germania şi Romtînia vor începe în Decembrie la Berlin. Dupa întreruperea cauzată de sărbătorile Crăciunului, ele vor continua in Ianuarie. Intre timp se va clarifica și politica germană a cerealelor, prin hotărârile ce se vor lua de Reichstag. In felul acesta va fi posibilă și regula,montarea reciprocă a taxelor vamale. Se speră că tratatul va putea fi încheiat până cel mai târziu la 1 Martie, pentru a seevita prelungirea stărei de provizorat. (Beri. Boersencourier) Aplicarea reformei administrative ———El I |i tKfgimim Expozeul d-lui Ed. Mirloni consiliul de miniştri Compunerea directoratelor.—Data alegerilor judeţene şi comunale Eri între orele şi pe scara, a avut loc la Cameră un important consiliu de miniştri, prezidat de d. Iuliu Maniu APLICAREA REFORMEI ADMINISTRATIVE Consiliul s-a ocupat cu aplicarea legii pentru reforma administrativă şi în special cu repartizarea comunelor urbane şi rurale, a judeţelor pe directorate, precum şi cu delimitarea acestor judeţe. D. Ed. Mirtu subsecretar de stat la ministerul de Interne, a făcut o lungă expunere asupra acestor chestiuni. In urma lucrărilor efectuate prin aplicarea reformei administrative vor fi in toată ţara 20 de municipii, 151 de fraţe, 100 corn. suburbană şi 4840 de comune rurale, dintre cari 995 cu mai multe sate şi 3851 cu un singur sat. 4 Comunele rurale cu mai multe sate, sunt 649 in vechiul regat, 90 în Bucovina, 185 in Basarabia şi 117 în Ardeal şi Banat. Comune cu un singur sat vor fi 67 in vechiul regit, 26 în Bucovina 2 în Basarabia şi 3736 în Ardeal şi Banat Sate în unităţi administrative, având consilii comunale vor fi214; sate şi unităţi administrative şi adunări săteşti vor fi 1032. REPARTIZAREA JUDEŢELOR PE DIRECTORATE Pentru repartizarea judeţelor pe directorate ministerul de Interne a făcut consiliului de miniştri următoarele propuneri: DIRECTORATUL I BUCUREŞTI Directoratul Bucureşti va cuprinde judeţele: Argeş, Dâmboviţa, Muscel, Prahova, Buzău, H. Sărat, Furia, Teleorman, Vlaşca, Ilfov, Ialomiţa, Constanţa, Tulcea, Durostor şi Caliacra. DIRECTORATUL II CHIŞINĂU Directoratul Chişinău, cuprinde judeţele: Botin, Bălţi, Lăpuşna, Soroca, Orhei, Tighina, Cetatea- Albă, Ismail şi Cahul. DIRECTORATUL IN CLUJ Directoratul Cluj cuprinde judeţele: Alba, Bihor, Braşov, Ciuc, Cluj, Făgăraş, Hunedoara, Maramureş, Mureş, Năsăud, Odorheiu, Sălaj, Satu-Mare, Sibiu, Someş, Târnava- Mare, Tărnava-Mică, Trei Scaune, Turda. DIRECTORATUL IV CERNĂUŢI Cuprinde judeţele : Baia, (fost Fălticeni), Câmpulung, Cernăuţi, Dorohoiu, Rădăuţi, Storojineţ, Suceava. DIRECTORATUL V CRAIOVA Cuprinde judeţele: Dolj Gorj, Mehedinţi, Rotbinaţi, Vâlcea şi Olt. DIRECTORATUL VI IAŞI Cuprinde judeţele : Bacău, Botoşani, Fălciu, Iaşi Neamţ, Roman, Tecuciu, Tutova, Vaslui, Covurlui. DIRECTORATUL TIMIŞOARA Cuprinde judeţele : Arad, Caraş, Severin şi Timiş-Torontal. D. ministru Ed. Mirto a expus apoi consiliului modificările ce trebuesc făcute limitelor unor judeţe, aşa cum rezultă din propunerile făcute, de comisiunile de plăţi şi de consiliile judeţene însărcinate să examineze o mai bună repartizare a comunelor pe judeţe-Consiliul de miniştrii a aprobat propunerile ministerului de Interne precum şi modificările expuse de d. Ed. Minta, la limitelefadetdorşi a hotărât CA ALEGERILE JUDEŢENE ŞI COMUNALE SA ÎNCEAPĂ LA 11 IANUARIE 1930. Viitoru consiliu va avea loc Luni 2 Decembrie. „Un an de guvernare Maniu“ VIENA, 29 (Rador).— Ziarul ..Reichspost1 publică azi un articol Intitulat: „Un an de guvernare Maniu‘ subliniind că în acest timp s‘au realizat succese in toate domeniile, așa că, dat. fiind avântul economic, precum și consolidarea internă ce se observă ,se poate, că ,acest prim.an să înfățişeze o imagine joste îmbucurătoare.. ... ._..y . ' i i Săptămâna Cerealelor Perspectivele recoltei din Argentina.—Stocurile vizibile de grâu.— Taxele de import în Germania şi Polonia.—Piaţa orzului şi a porumbului.—Navlurile Nici o îmbunătăţire nu se constată ■■ pe piaţa noastră de cereale, ca toate fluctuaţiile cursurilor la bursele americane, care păreau că vor deveni mai ferme, cu deosebire pentru grâul ajuns la un nivel extrem de scăzut-Cercurile interesate la o haassă, sconteazătoate felurile de ştiri ie ar putea-o motiva, $/» in uit unul timp, s’au răspândit Știri alarmante despre recolta grâului din Argentina, ameninţată de rugină, în unele din regiunile ei cele mai productive. Era fatal să se îndrepte atenţia asupra desvoltării recoltelor in Argentina, recolte de care vor atârna în viitor, preţurile mondiale. Se prevede, de pe acum, un rendement inferior cu 2,3 milioane tone grâu celui de acum un an care a înregistrat un record, ceea ce a îngăduit un export cantitativ şi calitativ excepţional. STOCURILE VIZIBILE DE GRÂU Cu toată recolta deficitară de grâu, ce se anunţa în Statele Unite şi în Canada, stocurile vizibile pentru săptămâna trecută s au ridicat în Statele Unite la 5 şi un sfert milioane tone, faţă de 3 şi trei sferturi în Canada la 3 şi o optime milioane tone, faţă de 2 şi un sfert la aceeaşi epocă din 1928. • Aceste cantităţi considerabile de grâu disponibil, vădeşte un consum foarte redus al acestui produs agricol, care va fi, mai curând sau mai târziu, exportat în ţările importatoare, incă in rezervă. Importul grâului străin, în Germania, nu ,a depăşit in Septembrie şi in Octombrie 180.000 tone, deşi importul normal se ridica in fiece lună la 200.000 tone, ceea ce dovedeşte un consum mai mic de pâine sau întrebuinţarea produselor Indigene. Lucrul acesta se practică, de altfel, şi de alte ţări din Europa, in primul rând de Franţa şi de Italia, care datorită taxelor de intrare prohibitive, au izbutit să se dispenseze de grâul străin. LIPSA DE D£BUSEURI ' In lipsa acestor debuşeuri, chestiunea de a găsi pieţe de desfacere, pentru excedentul ţărilor exportatoare, nu e uşor de rezolvit şi in consecinţă deprecierea acestui articol, va continua fără încetare Preţurile actuale sunt ruinătoare pentru producăorii de grâu. Numai un an de recolte deficitare, în ţările de dincolo de Ocean, ar putea să aducă o schimbare în ţările agricole din Europa, care cu tot concursul Statului, şi cu toată agitaţia generală, nu sunt în stare să-şi îmbunătăţească situaţia economică. PROTECŢIONISMUL IN ŢĂRILE IMPORTATOARE Germania şi Polonia au sporit, de curând, taxele de import, au acordat prime de export şi au stabilit tarife de transport de favoare pentru producţia lor agricolă. Sunt măsuri care păgubesc ţările agricole, pentru care exportul e o chestie de viaţă- în contra acestor dispoziţii extrem de protecţioniste, şi faţă de concurenţa ţărilor inter oceanice şi a Rusiei, ţara noastră nu va fi in stare să lupte şi să susţină cu vigoare şi cu răbdare acest război neegal, decât dacă se va pregăti din timp, urmând riguros sfaturile preţioase ale ministerului de agricultură. Cifrele arătând disponibilităţile grâului — înregistrate la 15 octombrie la Liverpool — se urcă la circa 220.000 tone, faţă de aproape 31.000 tone la aceeaş dată din 1928 Producţia mondială a grâului a fost evaluată la circa: 92 milioane tone în 1929 104 % milioane tone în 1928 97 milioane tone în 1927 în timp ce producţia grâului în Europa a fost evaluată la circa: 39 milioane tone în 1929 38 Vi milioane tone in 1928 34 y* milioane tone in 1927 Din cifrele de mai sus, nu se pot trage, desigur, concluzii favorabile unei urcări. Totuşi se constată o cerere mai vie, pe Continent şl in Italia, de grâu, care a obţinut câţiva shilling mai mult la 1000 kgr, fapt de care au profitat provenienţele ameri-PIAŢA ORZULUI ŞI A PORUBULUI Orzul şi porumbul continuă să fie neglijat şi nu găsesc cumpărători decât foarte greu, angajamentele cu acoperire sa fie pe sfârşite la începutul lunii viitoare. Sporirea taxelor de import la orz, in Germania, va influenta, desigur, simţitor preturile acestui articol, a cărui plasare va deveni şi mai grea. Pentru a veni înitarion, agricultorilor din Germania, cam lapreţurile de azi, sunt ruinaţi, Statul e pe punctul de a aplica un nou regim al taxelor contribuind să menţină valoarea grâului şi a secarei indigene la nivelul unei rentabilităţi modeste. Acest nou regim de protecţiune are de scop să împiedice importul cerealelor străine in Germania, dupe modelul Italiei, Franţei şi Spaniei, unde cerealele sunt protejate prin taxe de intrare prohibitive. Rezultatul va fi o luptă crâncenă între ţările exportatoare de cereale pentru a-şi asigura, printr-o aprigă concurenţă, cele câteva debuşeuri europene încă accesibile importului. Din cauza condiţionării porumbului nostru nou, care lasă încă de dorit, şi a sosirilor insuficiente, tranzacţiile, în ce priveşte acest articol, nu vor putea deveni mai intense decât în primăvară, când se va resimţi şi puternica concurenţă a provenienţelor din La Plată alături de ceea a ţărilor dunărene- PIAŢA NAVLURILOR Piaţa navlului se menţine destul de fermă pentru transporturile maritime, cotând sh. 15/16 Brăila- Continent şi sh. 17 — Brăila-Adriatica, navlul fluvial e, însă, mai slab. Devizele: înregistrează o mică haussa — graţie; cererei mai mari de acoperire, obişnuită la sfârşitul anulu .v... MARILE PUTERI ŞI CHINA După ani îndelungaţi de tulburare, China Şi-a recăpătat, in sfârşit, unitatea politică. Nu pacea internă desăvârşită, fiindcă de nemăsurata întindere a „imperiului ceresc’’, niciodată n’au lipsit generali rebeli, guvernatorii exploatând nu întotdeauna pentru puterea supremă, ci, de cele mai multe ori, pe seama lor. Aşa e şi acum. China are un guvern recunoscut la Peking. Dar în Wuchu, la Kywangsung şi in atâtea alte provincii, mari cât puternice statedin Europa, armatele guvernului continuă să lupte cu trupe chineze neregulate. Generalul Feng se înfruntă cu generalul Ciangkaisek, trecând pe rând din lagărul guvernului in tabuo rebelilor. Sunt incidente obişnuite şi tradiţionale. Recăpătarea unităţii politice covârşeşte aceste incidente, ca importanţă internaţională- China pentru care vorbeşte cu destulă autoritate guvernul de azi, şi-a redobândit însemnătatea externă. Odată cu aceasta, e interesantă schimbarea ce s’a produs in atitudinea marilor Puteri, iată de evenimentele din Extremul Orient. Câtă vreme a dmat starea de haos a revoluţiei chineze, măsurarea forţelor intre Nord şi Sud, marile puteri au păstrat o desăvârşită rezervă- Nici un amestec — cel pulin făţiş —, in treburile Chinei, lăsată să rezolve singură un comitet ce interesa de altfel toate marile Puteri, interes politic si economic deopotrivă de însemnat. Azi, atitudinea aceasta face loc unei noui politici- Agresiunea sovietică a fost semnalul unei politici de intervenţie. Japonia e pregătită să intervină, în cazul când evenimentele dela frontiera Mariciuriei s’ar precipita. Anglia examinează eventualitatea unei acţiuni alături de Statele Unite. Liga Naţiunilor, sesizată de guvernul chinez, cumpăneşte mijloacele de aplanare a războiului, a cărui prelungire ar putea însemna revoluţionarea echilibrului forţelor politice în Asia, cu repercusiuni din cele mai grave in toată lumea. _ o sărbătorire in lumea bancară Banca Chrissoveloni sărbătoreşte cincizeci de ani de activitate ai diirectorului său d. Ignatz Bassa. Intrat, foarte tânăr, în serviciul Dzeei N. Chrissoveloni, d. Bassa a urcat toate treptele ierarhiei bancare, graţie unei pătrunzătoare priceperi a afacerilor şi a unei înalte conştiinţe, a datoriei. Pentru aceste calităţi, de care a dat întotdeauna dovadă, familia Chrissoveloni l-a considerat de la început nu ca un mondoiat numai al ntereselor ci ca un prieten, plin de devotament in care şi-a pus întotdeauna întreaga încredere. D. Bassa, prin strălucita sa carieră, dă o frumoaasă pildă de probitate şi credinţă. Calităţile sale de Inimă şi spirit i-au făcut prieteni în toate cercurile economice. Numeroasa clientelă a Băncii Chrissoveloni a găsit, Întotdeauna, în el, pe omul doritor de a satisface pe toată lumea* Prezentăm și noi felicitările noastre pe lângă toate cele ce au fost adresate d-lui Ignatz Bassa, cu ocazia sărbătoririi sale. D. Mironescu vorbeşte azi la radio Paris PARIS, 29 (Rador). — Mâîm Sâmbătă, la ora 7,15 după amiază, (ora franceză), d. ministru Mironescu, va vorbi la staţiunea de radiodifuziune din Paris, aducând omagii lui Clemenceau. ■ mu ♦ ........... . Comercianţii români în Polonia VARŞOVIA, 29 (Rador). Delegaţia reprezentanţilor cercurilor guvernamentale, industriale şi comerciale române, sosită în Polonia, a fost primită, azi de d. Kwiatkowski, ministrul de Industrie şi Comerţ- In onoarea oaspeţilor români, d. Kwiatîcowskî , a dat azi un dejun la careau asistat numeroase personalități polone și străine."