Argus, noiembrie 1931 (Anul 22, nr. 5567-5592)
1931-11-26 / nr. 5588
MMUL XXII No. 5588 A apărut 1931. DE MUME A LIBRARII. Chioşcuri şi la Adiţia ziarului Exemplapui iei tao ABONAMENTE: IN TARA Un an 1000 lei 6 luni 550 • 3 luni 300 • 3 lei In tari, IN STRĂINĂTATE Un an 2200 lei 6 luni 1300 • 3 luni 800 • 6 lei In streinitate ORGAN ZILNIC AL COMERŢULUI Fondatorii S. PAUKER şi EL F. VALENTIN BIHOUSIlE: BuGursştl str. constantin Mills Ho, 24, Et L INDUSTRIEI şi FINANŢEI Director: GRIGORE GAFENCU TELEFON: 34693 şi 32369 Joi 26 Noembrie 1931 A apărut mmmir 1931 DEVOHZHRE LA LIBRARII, CMoşcari şi la Adiţia ziarului Exemplarul lei 120 PUBLICITATEA se primeşte la Administraţia ziarului şi la toate agenţiile de publicitate Bancrută Colectivă de Viator Este titlul unui studiu apărut într-o revistă germană şi semnată de un economist de frunte, profesorul universitar I. Bonn. Tema este intervenţionismul de Stat in favoarea „unei singure clase sociale“. Ne interesează acest studiu în multe privinţi deşi structura Germaniei diferă de a noastră- In Germania abia 35 la sută din populaţie se ocupă cu agricultura pe când la noi patru cincimi din popor se ocupă cu inimnea pământului. Cu toate acestea, observațiunile d-lui profesor Bonn merită toată luarea aminte, deşi economistul german, cu o vână filosofică foarte pronunţată o ia cam de departe înainte de a ajunge la miezul chestiei. Tendinţa de a veni în ajutorul ţărănimei care suferă de scăderea preţurilor o găsim în mai toate ţările continentului. In Reich, în special în Prusia Orientală, nevoia e foarte mare cu toate că în urma protecţiei vamale massive, preţul grâului în toată Germania e de două, trei ori mai mare decât cel din tângul internaţional. Guvernanţii din Berlin au făcut sacrificii în favoarea agrculturei, iar în ce priveşte Prusia Orientală ajutorul esenţial e representat printr-o reducere simţitoare a tarifulu de transport pe căile ferate cât şi a impozitelor. Cu toate că diriguitorii din Berlin au fost destul de măsuraţi în chestia lui Osthilfe, a ajutorului pentru provincia orientală, economistul şi filosoful profesor Bonn socoteşte, că greşit se procedează atunci când Statul legiferează cu toptanul pentru ajutorarea unei classe întregi fără a stabili o deosebire între acei cari pot plăti şi ceilalţi complect insolventi. D. Bonn începe demonstraţia sa cu industria pentru a ajunge apoi la ceea ce ne atinge mai mult în momentul de faţă, la plugari. Pentru a ocroti munca naţională scrie profesorul Bonn. Statul a întocmit tarife vamale chemate să pună la adăpostul concurenţei industria germană. Unele produse industriale sunt mai mult protejate, altele mai puţin, dar toate se resimt de mâna largă a Statului. Politica aceasta nu e sănătoasă pentru că printre industriile germane sunt destule care n’au nevoe de nici o ocrotire fiind puternic armate, iar, în cazul lor, protecţia vamală constitue pur şi simplu un cadou pe care industriaşul îl pune surâzând şi mulţumit în pungă. Tot aşa cu agricultura- Va susţine cineva serios că în massa cultivatorilor germani nu se va găsi un mare număr, cel puţin jumătate, care poate plăti şi nu este demagogie să bagi pe toţi plugarii în aceiaşi oală, decretând astfel Ein Kolectiv-Bankerott, o bancrută colectivă, extrem de primejdioasă din punctul de vedere al creditului naţional ? Cam aşa grăeşte profesorul Bonn în privinţa unui intervenţionism de Stat mult mai rezervat decât al nostru în favoarea cultivatorilor. La noi s’a sărit peste gard fără ca autorii proectului de conversiune să-şi fi dat pefect seama de consecinţele fatale şi distrugătoare într’o mulţime de direcţiuni pe care le va avea o legislaţie de felul acesta, întâi pentru Stat. Oricât ni sar spune că angajăm şi generaţia viitoare pentru a salva prezentul, faptul că Statul ia asupra sa o sarcină de miliarde — nimeni nu poate spune astăzi câte milarde — că Statul dă un gir fără a cunoaşte exact întinderea angajamentelor sale este o politică de hazard. Mergem orbeşte înainte, fără vreo consideraţie pentru nevoile de credit ale Statului ce se pot ivi mâine şi pe care va fi în neputinţă de a le satisface. Un moratoriu de o astfel de întindere cuprinzând trei pătrimi din ţară, va fi de altă parte o lovitură mortală dată creditului privat, condamnarea fără apel a băncilor din provincie, cari ţinându-se chiar cont de unele defecte în administraţia lor, joacă un rol important în economia tarei şi i nu se pot improviza. Intrarea în vigoare a conversiunei datoriilor agricole, va fi semnalul dispariiei creditului la ţară, un credit fără de care plugarul nu se poate mişca. Consecinţa inevitabilă va fi o reînflorire a carpetei clandestine pe care o lege neputincioasă a încercat s’o suprime. In Ardeal, întreaga economie agricolă se bazează pe existenţa micilor bănci cu zeci de milioane depozite. Proectul conversiunei va distruge această organizaţie ca şi acea din restul ţarei, pentru că va provoca un nou asalt al deponenţilor pentru retragerea banilor, lor, plus că banii împrumutaţi ţăranilor se irosesc. Niciodată n'am avut nevoie de mai multă cumpăneala în luarea unei hotărâri decât astăzi. Asistăm la o criză grea universală, problemele ce ne agită sunt la ordinea zilei şi aiurea, dar pretutindeni grija principală e menţinerea creditului, respectarea contractelor şi angajamentelor. Noi unii voim să distrugem creditul cu tot dinadinsul iar în ceiace priveşte respectul angajamentelor se desvoltă în unele cercuri prietene guvernului, teorii noi asupra „eșirei din cadrul normal’’ asupra, „etatizărei instrumentelor de credit privat’, teorii cari nu simt inedite pentru că prezintă o asemănare curioasă cu cele puse în practică de Moscova. Să , ne aducem mai bine aminte de Kollectiv Bankeroft al profesorului Bonn. Piața financiară Plat* * * devizelor a «ar# «G «W activă. Cumpărările au fost maî accentuate, fată de oferte. Totuși porturile au oferit spre vânzare cantităţi destul de însemnate de devize. Schimbul efectiv a fost și el mai activ. La amiază Napoleonul a ajuns la 700, seara însă a scăzut la 695* Dolarul a fost căutat la 168 trei sferturi. In afară, lira sterlină a fluctuat sensibil. La amiază cursul ei a scăzut la 92.35 la Paris, iar seara a revenit la 93 şi 30. Paritatea e 617 lei. E de remarcat că lira sterlină e puţin căutate la noi. Tranzacţiunle în lire sunt aproape inexistente. Bursa de efecte se menţin© în slăbiciune. Asociaţia băncilor a înaintat Băncii Naţioale memoriul în chestiunea conversiunei datoriilor agricole. Cu această ocaziune a avut loc un schimb de vederi intre conducătorii Băncei Naţionale şi membrii comisiei care a predat memoriul. S-a putut constata că există unitate de vederi între Banca Naţională şi Asociaţia Băncilor. Noui economii bugetare in Cehoslovacia EXPUNEREA MINISTRULUI DE FINANŢE TRAPL PRAGA, 24 (Rador). — D. Trapl, ministrul de finanţe al Cehoslovaciei, a făcut in faţa comisiei budgetului, un expozeu în care a arătat, că nouile economii vor fi dureroase, dar este necesar să se găsească noui resurse. Totuşi administaţia finanţelor nu va contracta împrumuturi forţate şi nu se va atinge de economiile depuse la instituţiile de credit. Dimpotrivă aceste depozite vor fi apărate, căci ele îndeplinesc o mare misiune economică. Deasemenea nu vor atinge fondurile plasate in titluri de Stat, deoarece şi acestea reprezintă econonii. Împrumuturile de Stat nu vor fi convertite, deoarece nu se poate proceda la o asemenea măsură decât în timpuri normale. Titlurile de Stat trebue să continuă a se bucura de încrederea publicului. Cursurile lor, atât pe piaţa internă cât şi în străinătate, au dovedit soliditatea lor. Ministrul de manţe este convins, că încrederea publicului, in special al celor cari au economii sau sunt posesori de titluri de Stat, nu va fi înşelată. Ministrul a expus apoi necesitatea de a introduce un impozit suplimentar progresiv asupra veniturilor celor mai mari siTUfiim mm Deculachizare Vecinii noştri, bolşevici, numesc ,culaci" pe ţăranii fruntaşi, înstăriţi şi buni gospodari. Şi numesc „deculachizare măsurile de prigoană şi de desfiinţare, îndreptate împotriva culacilor. „Culacii" — ţăranii înstăriţi __ ţin la pământul lor, la economiile lor, la mijloacele lor individuale de muncă, de producţie, de câştig şi de credit. Ei sunt cei mai înaintaţi şi cei mai conştienţi dintre muncitorii pământului. Obişnuiţi să muncească, să câştige şi să strângă, sunt pârghia de înălţare politică şi socială a clasei ţărăneşti. Locul lor e în fruntea revendicărilor rurale, pentru o cât mai deplină libertate politică şi o cât mai largă şi mai liberă desvoltare a gospodăriei ţărăneşti. Culacii sunt, totodată, cel mai hotărât şi mai trainic element conservator dintrun stat, de câte ori regimul de libertate e în primejdie. Când idei revoluţionare tulbură minţile şi ameninţă ordinea, proprietatea, producţia, creditul individual, când in vârtejul unor teorii înşelătoare se cufundă rând pe rând profesiile libere, burghezia oraşelor, partidele politice, ultima rezistenţă e la ţară: gospodarii satelor pun viaţa lor în joc ca să apere, împotriva nălucirei, realitatea vieţii de toate zilele. De aceea bolşevicii duc împotriva culacilor o luptă necruţătoare: burghezii sunt înfrânţi şi robiţi ţăranii înstăriţi sunt desfiinţaţi. Aşa a procedat Stalin stăpânul Rusiei. Sovietele au fost decalachizate‘‘ cu mitraliera şi cu tunul. Supravieţuitorii au fost mânaţi, în lanţuri, ,,na SibirA% Trei milioane de familii — spune statistica bolşevistă'h. att' fost 'nimicite. Cinci sate de MU de Culaci sunt osândiţi la munci silnică pe viaţă,din pădurile Uralului., Alia sute de mii muncesc în Turkestan la îndiguiri, la irigări şi la căi ferate. E materialul omenesc din care să plămădeşte cu forţa „succesul* planului cincinal. Guvernnul nostru ara şi el din nefericire, planuri mari. Nu a recurs, până acum, la mitraliere, nici la tun. Nu era nevoe. In faţa lui se deschis, de largă, poarta îngăduitoare a supralicitaţiilor demagogice şi a slăbiciunilor omeneşti. Nicăeri nu e mai slab, ca la noi, spiritul de rezistenţă faţă de leacurile băbeşti politico,sociale, ■— rezistenţă care nu trebue să aibă numaidecât un caracter politic, să fie de dreapta sau de stânga, reacţionară sau radicală, ci are nevoe, mai degrabă, de minţi cumpătate, de suflete neatârnate, de voinţi bărbăteşti. Guvernul nu a dat încă de rezistenţă. A lovit, insă, prin măsurile, sale de asanare amăgitoare, în acea clasă, menită să simtă, mai dureros ca oricare alta, ciocnirea între teoriile revoluţionare şi realităţile vieţii: clasa ţăranilor , proprietari, producători, deponenţi şi creditori la băncile populare. In ziuă când se va risipi vorbăria din jurul conversiunei datoriilor agricole, când toată lumea va afla că marea reformă nu se infăptuieşte in sarcina şi pe socoteala statului, că va făgădueşte, dar nu plăteşte, ci în dauna tuturor creditorilor şi deponenţilor mari şi mai ales mici, in dauna micilor economii,din dauna creditului individual, decare are nevoe micul ca şi marele producător, atunci ne vom trezi cu rezistenţa energică, disperată a,culacilor" noştri. Se poate ca guvernul, să ducă, totuşi, până la capăt, opera sa de ,,de, culachizare“. Vom şti, astfel, că politica de desfiinţare a tuturor elementelor de rezistenţă într’un stat civilizat: clasa burgheză producătoare, creditul în afară şi înăuntru, partidele politice şi ţărănimea înstărită, a reuşit pe deplin Ţara va sta, atunci, un vânt, acum stă, azi, guvernul. GRIGORE GAFENCU Franţa şi noile tarife vamale engleze PARIS 24 (Rador). — In urma introducerii tarifului vamal britanic, cercurile industriale din Franţa sunt foarte îngrijorate, întrucât efectele au şi început să se resimtă prin scăderea însemnată a exportului francez în Anglia. Astăzi a avut loc la Ministerul de comerţ şi industrie o întrevedere între d-l Rollin şi o comisiune specială, numită dintre reprezentanţii diferitelor industrii, spre a lua de comun acord, măsurile cari se impun din cauza situaţiei create producătorilor francezi Conversiunea datoriilor agricole Debitorii cu mai mult de cinci hectare '— Proectul de conversiune a datoriilor agricole proclamă conversiunea de drept mmm pentru agricultorii cu proprietăţi până la cinci hectare. Debitorii n’au de făcut nici o formalitate. Creditorii sunt cu alergătura. Ei vor îndeplini toate formele cerute de lege. Ei vor face publicaţiile la locul de reşedinţă al debitorului. Şi, dacă întârzie termenul iertat de două luni, prevăzut de lege pentru îndeplinirea, formalita,lor, atunci toate drepturile lui am dispărut, chiar dacă erau, garantate prin acte autentice, bizuite, pe inscripţii ipotecare sau privilegii. Conversiunea datoriilor debitorilor cu proprietăţi luai mari de cinci hectare, se face in condiţiile stabilite de articolele opt şi nouă ale proectuld. Iată aceste articole•' ART. 8. — Datoriile proprietarilor rurali a căror avere,este mai mare de 5 ha, precum și a proprietarilor de vii și livezi de pomi pot fi convertite pe termen de 30 ani în condițiunile de mai jos. ART. 9. Sunt admisi la conversiune : : 1) Proprietarii dela 5 până la 25 ha., cu danurii agricole contractate în vederea dobândirii de pământ, înfiinţării şi sporirii inventarului viu şi mort, construcţii agricole, plantaţiunt şi îmbunătăţiri funciare, cu condiţia ca: datoria, capîtal şi procente până în momentul depunerii legii de faţă sa nu depăşească u maximum de 7.000 lei la ha., după ce sa facut scăderea prevăzută la art. II al legii de faţă. 2) Proprietarii dela 25 ha. în sus cu datorii agricole contractate în vederea dobândirii de pământ, înfiinţării şi sporirii inventarului viu şi mort, construcţii agricole, plantaţii şi îmbunătăţiri funciare, cu condiţia ca datoria, capital şi procente până în momentul depunerii legii, redusă cu 25 la sută să nu treacă de 60 la sută din valoarea pământului, a clădirilor şi a inventarului viu şi mort, iar venitul net să asigure plata anuităţilor. 3) Proprietarii de vii cu viţa altoite şi livezi de pomi, pe rod, vor fi admişi la conversiune pentru datoriile cari poartă asupra viilor şi livezilor contractate in vederea dobândîrii de vii, livezi sau pământ destinat a se planta cu vii şi pomi, inventar viu şi mort, construcţii aferente, plantaţii şi îmbunătăţiri funciare cu condiţia ca datoria, capital şi procente până în momentul depunerii legii, redusă cu 25 la sută sa nu depăşească 60 la sută din valoarea terenului, a clădirilor, a inventarului viu şi mort şi a plantaţiilor iar venitul net să asigure plata anuităţilor. Vor fi excluse din evaluare clădirile de lux, inventarul şî plantaţiunile cari nu au o legătură directă cu exploatarea propriu zisă a proprietăţii debitorului. Aşa, dar, nu mai e vorba de o conversiune de drept. Se cere şi consimţământul creditorului. Insă, numai formal. Căci, în fapt, creditorul nu se poate opune, de teamă că debitorul va cer© concordat agricol Un concordat pe treizeci de ani și fără de nici o dobândă. Articolul nouă din proect împarte pe debitori în două categorii: . „ 1. — debitori cu proprietăţi dela 5 la 25 hectare. 2___debitori cu proprietăţi peste 25 hectare. Prima categorie e admisă la conversiune dacă totalul datoriei, capital şi dobânzi, nu depăşeşte un maximum de şapte mii lei la hectar, după ce sa făcut scăzământul creanţei cu 25 la sută, cum prevede articolul 11 din proiect. La a doua categorie se cere ca datoria, capital şi dobânzi, redusă cu 25 la sută, să nu treacă de 80 la sută din valoarea pământului. Nu examinăm nici echitatea şi nici legalitatea reducerii creanţei cu 25 la sută, deşi, dacă dobânzile pot fi scăzute, de capital nici nu poate îi vorba. Dar, trebue să arătăm că stabilirea maximului de datorie la şapte mii lei, după ce s-a scăzut, 25 la sută din ea, înseamnă, în foarte multe cazuri, încercarea de a reda viaţă unor bunuri moarte. Cum va putea plăti un asemenea debitor? Experienţa ultimilor ani e plină de învăţăminte. Producţia agricolă a devenit păgubitoare pentru cei ce socotesc vreo rentă pământului. Numai acei ce nu socotesc costul pământului şi braţelor de mutică, mai pot avea folos din pîngărît. Stabilirea plafonului datoriilor la şapte mii lei de hectar, nechibzuită. Nenoroceşte pe creditor şi încurcă pe dobîtor. GEORGE SÎROE Piaţa monetară mondială De la corespondentul nostru special ANVERS, Noembrie. — D- Montagu Norman, guvernatorul Băncii Angliei, a publicat un raport, prind politica generală a Băncii de stat engleze. In acest raport, d. Montagu Norman, preconizează ca singurul remediu de asanare financiară a Angiie, raţionalizarea printr o uniune a finanţei şi a industriei. Guvernatorul găseşte mai departe, că o urcare a taxei scontului nu ar avea drept urmare o agravare a situaţiei din ţară. Vorbind despre activitatea ce a depusa cu privire la o încercare de înţelegere a băncilor de emisiune europene, d. Norman expune rezultatele la care s’a ajuns până in prezent. In politica sa de scont, Banca Angliei trebue să ţină seama de diferite împrejurări internationals. După d. Montagu Norman taxa scontului nu este decât un mijloc destinat a menţie rezervele de aur, căci organizaţiunea creditului nu se poate baza decât pe standardul aur. Greutăţile prin care trec azi industriile engleze — spune mai departe d. Norman — nu pot fi în nici un caz imputate sistemului financiar al Angliei, căci politia financiară nu a intervenit sub nici o formă în degringolada preţurilor. * Membrii, guvernului suedez, au avut în ultimul timp numeroase conferinţe la cari au participatdiverşi experţi financiari, în vederea găsirii unor soluţiuni . carii să oprească scăderea continuă a coroanei suedeze-Ziarele suedeze, cred a ști, că guvernul nu va recurge la nici un fel de măsură restrictivă pentru asanarea monedei. Chestiunea aceasta urmează să facă obiectul unor ample discuțiuni în Reichstagul suedez.* Cercurile financiare din Statele Unite comentează nefavorabil ideia lansată de unii, în vederea convocării unei conferinţe internaţionale a argintului* Revenirea la etalonul argint este taxată de financiarii americani, ca o propunere fantezistă aplicabilă cel mult în teorie, însă care ar avea rezultate funeste în practică. E deajuns să-şi amintească preconizatorii acestor idei, scandalul din secolul trecut, când s'a încercat acelaş lucru. De aceiaşi părere cu cercurile bancare si limnaxa este şi guvernul, care nu întrevede vreun rezultat practic in cazul une astfel de conferinţe. * Nederlandsche Bank (Banca Naţională a Olandei) a luat deriziunea de a menţine cu orice preţ etalonul aur. * - Viv- ■* Guvernul german având în vedere scăderea constantă a stocului'1 de devize străine a hotărît ca exportul german să fie supus, de azi încolo, la un foarte sever control- Exportatorii germani vor trebui să declare Băncii Reichului valoarea exactă, în monedă străină, a mărfurilor pe cari le exportă. Mai departe, ei vor trebui săindice lui Reichsbank de 3 ori pe lună, băncile cărora ei vor livra devizele străine primite ca plată a mărfurilor exportate. Importatorii, la rândul lor, trebue să facă uz de creditele acordate Germaniei şi imobilizate fără termen, aceasta în virtutea acordului de imobilizare. Contravenienţii la această ordonanţă sunt supuşi la amenzi grele care ajung până la cifra de 300.000 Rentenmarks. (Aproape 12.000.000 lei). Creditele imobilizate de care dispune Germania în străinătate sunt evaluate la jum. miliard de R. M. Ordonanţa guvernamentală se referă la aceste credite, până în prezent neîntrebuinţate şi invită pe importatorii germani să uzeze de ele într’o măsură cât mai largă, menajând astfel cât mai mult posibil rezervele în devize străine ale Reichsbankului. Până în prezent, subscripţiile la împrumutul de 4 jum. la sută al căilor ferate au atins suma de R. M- R. 230 milioane. * Neînţelegerile monetare dintre Austria şi Iugoslavia vor fi repede deslegate pe cale de negociaţiuniIn acest scop este aşteptat la Viena un delegat iugoslav. Ambele ţări sunt de acord, în principiu, asupra unui „Clearing House’’ al devizelor. Consiliul de miniştri din Viena a autorizat banca Wianerlanderhypothekenanstalt” să emită obligaţiuni până la concurenţa sumei de 40 milioane sîilingi în vederea conversiune! datoriilor ţărilor (din federaţia austriaca) Burgenland şi Kaernten şi a diverselor comune faţă de Casa Centrală a Economiilor. =•- ’ - ■ '•Guvernul danez va depune in faţa Camerei deputaţilor un proiect de lege tipzând la prelungirea cu încă 3 luni a suspendării etalonului aur. O altă lege va autoriza pe ministrul de comerț să ia măsurile necesare ce va crede de cuviinţă contra exodului de capitaluri. ■ . Aceste proecte de legi au căpătat aprobarea tuturor partidelor politice. De asemenea se prevăd măsuri care vor tinde la interzicerea exportului de devize daneze. Adunarea generală ordinara a Băncii Agricole belgiene ținută la 18 a lunii curente a aprobat conturile încheiate pe 30 iunie, de unde rezultă o pierdere de 47.596,41 franci. G. R. I . Bariere vamale Dela războiu încoace, se vorbeşte, mereu, despre nevoia suprimării barierelor vamale. In conferinţe internaţionale, s’au adoptat nenumărate rezoluţii în care s’a arătat că principalul mijloc de a restabili prosperitatea in lume este libertatea schimburilor, reconstituirea unor debuşeuri întinse, unde mărfurile să circule libere. O literatură bogată, purtând numele celor mai autorizaţi oameni politici şi experţi economici pledează pentru uniunea europeană economică. Pe continentul nostru, criza de după războiu ar fi datorită, în bună parte, atâtor noui frontiere stabilite prin tratatele de pace şi cari sunt tot atâtea bariere vamale» După ce lumea întreagă a fost convinsă de aceste adevăruri, ne pomenim acum, pentru combaterea crizei, cu înăsprirea tarifelor vamale în diferitele ţări. Mişcarea fusese începută de unele state industriale, cari se străduesc să câştige debuşeuri tot mai întinse pentru produsele lor în ţările agricole, dar in acelaş timp, au adoptat un regim vamal de protecţii pentru propria lor agriculturi, prea slabă ca să se apere singură. Rezultatele au fost cele cunoscute: ţările agrare, împiedicate să îşi desfacă proioducţia, au micşorat cumpărăturile lor industriale. Acum, semnalul unei noui mişcări protecţioniste este dat de Marea Britanie. Tariful vamal din Anglia a provocat pretutindeni o reacţiona, ale cărei urmări nu pot fi încă evaluate. , Statele Unite anunţă că vor, impune produsele britanice cu aceleaşi taxe cari vor lovi produsele americane la intrarea in Anglia, Calanda, primvţi sporirea tarifelor vamale. Celelalte ţări pregătesc măsuri asemănătoare. Ajungem, astfel, la înălţarea zidurilor vamale, socotite şi până acum ca o primejdie în calea normalizării economice internaţionale. Ajungem la o situaţie pe care toată lumea o ştie nefastă fiindcă, având cunoştinţă de cele mai bune mijloace de îndreptare, oamenii politici le aleg şi cele mai primejdioase, întrucât sunt mai simple. In aceste împrejurări nădejdile unei îndreptări prin colaborarea internaţională economică vor fi din nou spulberate. Criza actuală, departe de a-şi găsi leacul, nu face decât să se agraveze. A. Hg.. Stocurile de grâu şi bumbac la Statele Unite WASHINGTON 24 (Rador). — In cel de al doilea raport anual al său Federal Farm Board-ul declară, că deţinea la 11 Noembrie 189.656.187 de bushel de grâu şi 1 310.789 baruri de bumbac. (Citiţi continuarea in pag. 3-a) Situaţia tezaurului public la 31 Octombrie a. c. Încasările şi cheltuelile Statalups lani la Ianuarie — Octombrie a. c. fată de perioada corespunzătoare a anului trecut Greutăţile întâmpinate la întocmirea bugetului general al Statului pe anul 1932, sunt un reflex al felului în care a evoluat executarea bugetului general al Statului pe anul în curs. Iar mersul încasărilor Statului, arată situaţia precară economică în care ne aflăm Dacă adăugăm la sumele de mai sus încasările provizorii pe luna octombrie anul 6, nepublicate încă, cum şi cheltuelile probabile ale Statului din aceeaşi lună, obţinem următoareasituaţie: Încasările Statului făcute in luna Octombrie 1930 au fost de 2 miliarde 903552776- încasările Statului făcute în luna Oct. a. c. au fost de circa 2 miliarde 100 milioane lei- . Cheltuelile probabile ale Statului Din statisticile publicate rezultă următoarea desfăşurare a încasărilor şi cheltuelilor Statului pe Iuunie Ianuarie—Septembrie a- c- în comparaţie cu situaţia încasărilor, din perioada corespunzătoare a anului trecut, pe luna Octombrie c. au fost de circa 2 miliarde 200 milioane lei. In total s’a încasat în primele 10 luni ale anului 1930 suma de 26 miliarde 862.341.226 lei. In primele 10 luni ale anului 1931, s’a încasat în total suma de circa 22 miliarde 043.761 148 lei și tot în această perioadă cheltuelile Statului s’au cifrat la suma de circa 23 miliarde 501 715-292 lei. încasări 1930 încasări 1931 Cheltueli 1931 Ianuarie 2.082-767.392 1.666.975.123 1.334.878.579 Februarie 2.727-385.316 1.589-514.099 1-863.391.143 Martie 2.465-202.121 2.225-523.580 2.470-778.904 Aprilie 2.575-491.304 2.342-887-003 3.846.382.733 Mai 2-576.538.546 2.395.600.590 2.532.143-790 Iunie 2.974-803.593 2.390.248.907 2-569.568.584 Iulie 2-752.936-800 2.836-046.669 2.394-306.459 August 2.730-511.123 2-256.900.052 2.227.097-516 Septembrie 3.073.152-215 2.240.021.125 2.063-167.584 Total 23.950.788.490 19-943-761.148 21-301.715.292