Argus, iunie 1934 (Anul 24, nr. 6340-6364)
1934-06-11 / nr. 6348
1 ANUL XXîVNo. 6348 Icn ui 1 Si RASPAÎVDITll i Zi ARII Li i nostru! ABONAMENTE I IN T A ti A IN STRĂINĂTATE Un an . . . 1000 lei Un an . . 2200 lei 6 luni« « ■ 550 „ 6 luni • . . 1300 • 3 luni . . 300 „ 3 luni... 800 „ 3 lai in țară, 6 lei m ^fpivălale 6 PAGINI ORGAN ZILNIC AL COMERȚULUI INDUSTRIEI şi FINANŢEI Fondatori: S. PAUKER şi H. F. VALENTIN Director: GRIGORE GAFENCU BIROURILE: Bnciimti Str UamWh TiHi Nn. ?A St. TELEFON: 305 4* Luni 11 Iunie 1934 CITITI si RASPANDIti! ZIARUL nostru I IP PUBLICITATEA _ se primeşte la Administraţia ziarului la toate agenţiile de publicitate Agricultură dirijată Expresiunea: „economie dirijată“ e foarte bine cunoscută de cititorii noştri. Subt, acest titlu apar în publicitate teoriile cari tind să îndreptăţească amestecul guvernului în viaţa economică. Sunt diferite feluri de intervenţiuni ale puterii politice în viaţa economică şi fiecare fel are teoria lui. Nu există un singur sistem de economie dirijată, fiindcă totul se reduce la intenţiile guvernului, amator de intervenţionism. Denumirea aceasta generală de „economie dirijată“ conţine o singură notă caracteristică şi uniformă în toate sistemele de intervenţie. Această notă este tendinţa dictatorială a guvernului care se amestecă în viaţa economică. Diriguirea economiei este de fapt un act politic. Şi ea înseamnă lărgirea puterii guvernului peste limitele obişnuite într-o viaţă normală . Ceea ce ne face pe noi să fim hotărât împotriva oricărui amestec al puterii politice în viaţa economică, nu e atât credinţa către aşezămintele democratice, pe care fireşte le încalcă orice guvern, care trece la economie dirijată. Suntem contra dirijării economiei, pentru motivul că statul nu are alte mijloace decât funcţionarii publici pentru a-şi exercita puterea şi controlul lui. Funcţionarul public, oricât ar fi el de pregătit şi de corect, nu poate avea spiritul economic, pe care-l cere viaţa practică. Numai lupta liberă, în viaţa reală creează mentalitatea economică, şi am putea zice instinctele omului economic. Cel ce n’a trăit în viaţa practică, nu poate decât strica acestei vieţi, atunci când în numele statului, intervine pentru a o „dirija“. De la apariţia crizei mondiale sunt aproape cinci ani. In acest răstimp, toate statele au căutat mijloace de intervenţiune care să le pună la adăpost de criză. Nici unul n’a reuşit Cu cât sistemul de măsuri intervenţioniste e mai complicat şi mai cuprinzător, cu atât rezultatele sunt mai rele. Exemplul Statelor Unite ale Americii, sub conducerea preşedintelui Roosevelt, e îndestulător ca să arate rezultatele la care duce diriguirea savantă a economiei private. îndepărtând principial orice amestec al guvernului în viaţa economică, noi nu ridicăm o interdicţie pentru guvern de a creea şi a întreţine condiţiile materiale şi morale ale unei vieţi economice libere. Dimpotrivă. O aplicaţiune a acestei distincţiuni între economia dirijată şi între dirijarea condiţiilor de desvoltare a economiei libere, se poate face la noi cu agricultura. Guvernele noastre încearcă necontenit, de cinci ani încoace de când a izbucnit criza, să diriguiască preţul produselor agricole. Dela 1929 şi până astăzi, s’au propus şi s’au încercat vre-o patru cinci sisteme pentru a ajunge la aşa zisa valorificare a cerealelor. Amestecul statului în jocul preţurilor, noi îl considerăm dăunător pentru agricultori şi ruinător pentru stat. Dar pe când guvernele noastre se istovesc într’o încercare zădarnică, subt ochii lor se petrece un fenomen foarte grav şi pe care ele nu-l văd, deşi cade în competinţa şi chiar în sarcina lor. E VORBA DE SCĂDEREA ŞI DEPRECIEREA CONTINUA A PRODUSELOR NOASTRE AGRICOLE, din punct de vedere al calităţii şi al cantităţii. Mergem cu paşi repezi către descalificarea ţării ca ţară agricolă. Populaţia creşte în fiecare an, iar producţia agricolă scade. In cel mult 15 ani, nu vom mai avea produse agricole de exportat. Vom fi nevoiţi atunci sau să importăm hrană din afară, sau să exportăm oameni. Import de hrană nu vom putea face, fiindcă n’am avea ce trimite în schimb. Petrolul pe care-l exportăm astăzi, abea poate aduce devizele necesare Statului, iar peste 15 ani, cine ştie care va fi situaţia petrolului românesc, ca articol de export. Oameni, în proporţie de 2.300 mii indivzi pe an, nu am putea exporta nicăeri în lume. Trebue să ne întoarcem îndărăt la pământul mânos al ţării noastre şi să ne organizăm munca şi producţia, aşa ca să ne ajungă şi pentru hrana populaţiei şi pentru export. Dacă am ridica producţia numai la nivelul celei dinainte de război, am avea astăzi un spor de 500 mii vagoane cereale. Există deci în rezervele noastre naturale destule mijloace ca să nu fim înspăimântaţi de viitor. Ceea ce ne lipseşte e numai voinţa de a aplica cu străşnicie un sistem de diriguire a agriculturii pentru a-i spori producţia şi a îmbunătăţi calitatea produselor. Acest amestec al puterii statului e necesar şi urgent. Dar din nenorocire, el nu se face, pentru că nu reprezintă nici un program demagogic şi nici sporirea puterii guvernului, în interes politic şi sub pretext economic. Disciplinarea agricultorului pe baza unui plan raţional de cultură, trebue făcută în interesul agricultorului însuşi şi în interesul ţării. A. Corfeanu Acord între Germania şi Itala cu prire la mărcile blocate După „Frankfurter Zeitung“ a intervenit un acord între Reich şi parte din băncile italiene, care deţin sume de mărci, blocate în baza moratoriului intervenit. E vorba să se lichideze aceste conturi prin cumpărături suplimentare de cărbune. In cursul ultimelor luni, importul de cărbuni germani în Italia a sporit considerabil, în timp ce importul cărbunilor din Anglia se găsește în scădere. Citiți în pag. VIa: Prelungirea acordului de compensație cu Grecia PIAŢA Filialele Băncii Naţionale a trimis debitorilor a căror poliţe se află în portofoliul Băncii Naţionale următoarea circulară: Vă aducem la cunoştiinţă că poliţa d-voastră (urmează suma, ziua scadenţei şi numele băncii care a reescontat poliţa la Banca Naţională), se găseşte în portofoliul Băncii Naţionale. Pentru a putea constata, dacă poliţa d-voastră intră în cadrele legii conversiunii din ziua de 7 Aprilie 1934, vă rugăm a vă prezenta la ghişeul nostru de urgenţă spre a ne arăta următoarele documente: a) O dovadă făcută de primărie în care să se constate cetăţenia română. Dacă aţi avut în patrimoniu vreun imobil sau pământuri dinainte de 1931 şi că le posedaţi şi astăzi. b) Un certificat de la percepţia plasei în care să se arate impozitul elementar din 1933 plătit de d-voastră. In caz când nu vă veţi prezenta, adică nu ne veţi dovedi datele de mai sus, neputând constata dacă datoria d-voastră intră sau nu în legea conversiunii, vom fi nevoiţi a protesta poliţa d-voastră, rămânând a ne plăti în plus şi cheltueli de judecată. Dolarul a cotat la Londra 5.06.18, la Paris 15.11, iar la Zurich 3.07 % Lira Sterlină a cotat la Londra 76.46 la Paris 76.49 iar la Zurich 15.55. Marca germană a cotat la Zurich 118 jumi. iar lira italiană 26.63. Bursa a fost eri închisa din cauza orariului de vară. Târgul uber era redus însă cursurile au înregistrat ii . igafa|* Mica s’a urcat la 1260, Reșița la 463-64. Creditul Minier s-a încheiat la 290, 1. R. D. P. la 92. Din cauza lipsei de furaj şi de nutreţ preturile vitelor au scăzut vertiginos în ultimul timp. In centre comerciale mari porcii au fost oferiţi la 12 Iei kgr. Nesocotirea industriei naţionale Din nou comenzi nefolositoare în străinătate S’a afirmat cu tărie în ultimul timp, că s’a sfârşit cu o veche tradiţie. Ţinându-se seamă de interesele superioare economice ale ţarei, de situaţia balanţei comerciale şi mai cu seamă de interesele valutare, nu se vor mai face nici un fel de comenzi în străinătate, fie pentru C. F. R., fie pentru armată, atunci când asemenea comenzi se pot executa de uzinile şi fabricile din ţară. Iată însă că un comunicat al Ministerului Armatei, anunţă că s’a perfecţionat contractul cu firma Zbrojevska (Bruenner Waffenfabrik), un contract care contrazice cu desăvârşire politica chibzuită trasată de guvern, în urma tristelor experienţe încercate în ultimii ani cu comenzile de armament în străinătate. Despre’ ce este vorba? S’a predat unei fabrici de puşti din Cehoslovacia confecţionarea de cartuşe şi complectarea Pirotechniei. Este, ca şi cum s’ar preda confecţionarea de balamale şi broaşte unui tâmplar pentru simplul argument că la confecţionarea mobilelor tâmplarul întrebuinţează balamale şi broaşte. Se arată apoi că reorganizarea Pirotechniei se va face prin, instalarea unui laminor de fabricat alamă. Era oare nevoie de o asemenea instalaţie? Nici de cum. Sunt tară astăzi două şi în cu-un rând vor fi trei fabrici particulare, capabile de a fabrica alamă, cari s’au obligat în repetate rânduri a confecţiona şi preda Ministerului alamă de cea mai bună calitate, care să corespundă tuturor, prescripţiunilor cartului de sarcini şi să poată servi la fabricarea de cartuşe şi proectile. Atunci la ce bun să se instaleze un asemenea laminor. Şi de cine? De o fabrică de arme. Care va fi rezultatul? Pirotechnia Armatei n’a mai lucrat de 4 ani de zile din cauză că nu i s’au alocat fonduri. Maşinile de fabricat cartuşe nu se strică prin faptul că stau neîntrebuinţate. Cel mult se învechesc. Dacă însă peste unul, doi sau mai mulţi ani, Statul din nou nuva dori sau nu va putea aloca fonduri pentru fabricatiunea de cartuşe, laminoarul va rămâne neocupat şi un laminoar neîntrebuinţat, este pur şi simplu fier vechi. Dar admiţând că Statul va aloca în fiece an fonduri pentru fabricatiunea cartuşelor, încă laminoarul nu va putea lucra în mod raţional. Un laminor pentru a lucra în bune condiţiuni are nevoe de comenzi în serie, cari să cifreze tonajii importante. Un laminor produce pe lângă alama de bună calitate necesară la fabricarea cartuşelor şi o alamă mai puţin fină care totuş corespunde complect nevoilor normale ale industriei şi comerţului. Un laminor de alamă pentru a lucra raţional, fabrică şi aramă, aluminiu, bronz şi alte aliaje, produse, necesare toate, industriei şi comerţului. Reese deci că în cel mai fericit caz al întrebuinţării lui laminorul Ministerului Armatei va lucra scump şi iraţional. Ne întrebăm deci: nu era mai firesc ca Ministerul să ceară fabricei Zbrojevska să rămână la specialitatea ei, instalând la Cugir, Pirotechnie sau alt stabiliment militar orice altă fabricaţiune care nu există în ţară, şi de care avem într’adevăr nevoie. Sunt de altfel destule lipsuri de acest gen. Pentru fabricaţia cartuşelor e firesc să întrebuinţeze alama ce i se poate lesne şi în cele mai bune condiţii furniza de către fabricile particulare de specialitate din ţară, admirabil utilate în acest scop. Aşa procedează cea mai mare parte din fabricile de cartuşe din lume cum sunt: uzinele Statului şi cele particulare din Franţa, uzinele de cartuşe din Elveţia uzina de cartuşe din Hirttemberg, etc. etc. Dar, ca la noi, la nimeni! . R. Zonele liber schimb condiţional în Statele-ofute Deasemeni d. Roosevelt a promulgat proiectul de lege asupr măsurilor urgente pe care Justiția este autorizată să îl ia în vederea prinderea bandiţilor de categoria lui Diltinger. /am reluat legăturile diplomatice feti Iulia sovietica Taxiul scrisorilor schimbate la Geneva Un important eveniment internaţional pentru tara noastră, s’a petrecuteri, 9 iunie, România şi Uniunea Republicelor Sovietice Socialiste au reluat relaţiile diplomatice normale. Ir.că in conferinţa de la Zagreb, Mica înţelegere a decis că este oportun ca Statele membre să normalizeze raporturile lor diplomatice cu Sovietele, de îndată ce condiţiunile diplomatice şi politice sunt întrunite. De atunci convorbiri au avut loc între guvernele Micei înţelegeri şi Guvernul U. R. S. S. Aceste convorbiri au continuat la Geneva, cu prilejul Conferinţei Dezarmării, şi au avut ca rezultat fericit stabilirea unui acord cu U. R. S. S. care ţine seamă şi respectă toate interesele vitale ale României. Astăzi, la Hotel des Bergues, în salonul d-lui Titulescu s’au întrunit d-nii Litvinoff, comisar al poporului pentru afacerile străine, Beneș, ministrul afacerilor străine al Cehoslovaciei, Kunzl-Jizersky, ministrul Cehoslovaciei la Geneva, Jeftic ministrul afacerilor străine alIugoslaviei, Fotic, ministrul Jugoslaviei la Geneva, Constantin Antóniade, ministrul României la Geneva. Cu acest prilej s-au semnat actele necesare între România, Cehoslovacia şi U. R. S. S., guvernul Jugoslaviei urmând să aplice decizia Consiliului Permanent al Micei înțelegeri la momentul ce va considera oportun, relaţii de prietenie cu marea noastră vecină de la Răsărit, ceia ce nu poate decât consolida situaţia internaţională a României în momentele grele de astăzi. Regele a fost informat Suveranul a fost ţinut tot timpul în curent cu mersul tratativelor cari au dus la reluarea raporturilor diplomatice dintre România și Soviete. Textul documenttelor Iată în extenso textul documentelor privitoare la România. S’au schimbat între d-nii Titulescu şi Litvinoff DOUA SERII DE SCRISORI RECIPROCE SI INDEPENDENTE IN SENSUL CA SCRISE IN ACELAS MOMENT, AMBELE STATE AU LUAT INIŢIATIVA SIMULTAN. Textul scrisorii d-lui Titinescu niătre u. Li vmoîf 9 Iunie 1934 'Wm. }, ISTRU. Am onoarea a aduce la cunoştinţa Domniei Voastre cele ce urmează. La Conferinţa Micei înţelegeri de la Zagreb, din 22 ianuarie 1934, cei trei miniştri de afaceri străine au decis între ei că ar fi oportun ca Statele membre ale Micei înţelegeri să reia relaţiile diplomatice normale cu U. R. S. S. de îndată ce condiţiunile diplomatice şi politice necesare vor fi întrunite. In urma convorbirilor mele cu Domnia Voastră, Domnule Comisar al Poporului, la începutul lui Iunie, Consiliul Permanent al Micei înţelegeri a constatat la Geneva că condiţiunile politice şi diplomatice îngăduesc acum fiecăruia dintre Statele membre ale Micei înţelegeri să acţioneze conform rezoluţiei din Zagreb în momentul oportun. Având în vedere ceia ce precede sunt fericit de a vă informa că drept rezultat al convorbirilor noastre guvernul Regal al României a decis să stabilească relaţiuni diplomatice normale cu U. R. S. S. şi de a proceda la numirea unui trimis extraordinar şi ministru plenipotenţiar. Am ferma convingere că relaţiunile astfel stabilite vor rămâne pentru totdeauna normale şi amicale şi că naţiunile noastre vor continua să coopereze pentru cel mai mare bine reciproc al lor la menţinerea păcii lumii. Vă rog să primiţi, Domnule Comisar al Poporului, asigurarea consideraţiunii mele cele mai înalte. (ss) TITULESCU Ministrul afacerilor străine al României străine, asigurarea consideraţiunii mele cele mai înalte. (ss) M. LITVINOFF Comisar al poporului la afacerile străine In c© cosadif ia reluat legaturile In afară de acestea d-nii Titulescu. și Litvinoff au mai schimbat o Notă cu text identic. Iată textul Notei adresată de d-l Litvinoff d-lui Titulescu, Geneva, 9 Iunie 1934 Domnule ministru, Prin scrisorile ce am schimbat la 9 Iunie 1931, relaţiuni diplomatice regulate au fost stabilite intre ţările noastre. Pentru ca aceste relaţiuni să se poată desfăşura în chip normal în sensul unei apropieri din ce în ce mai mari şi a unei prietenii reale şi trainice, am onoarea de a confirma înţelegerea care urmează. Guvernele ţărilor noastre işi garantează mutual plinul şi întregul respect al suveranităţii fiecăruia din statele noastre şiabţinerea de la orice imixtiune, directă sau indirectă, în afacerile interne și în desvoltarea fiecăruia dintre ele şi în special a oricărei agitațiuni, propagandă şi a oricărui fel de intervențiuni sau de sprijin al acestora. Guvernele se angajează în afară de aceasta, de a nu crea, nici de a susţine, nici de a autoriza şederea pa teritoriul lor a organizaţiunilor care şi-ar propune ca scop lupta armată contra celuilalt stat, sau atentate prin forţă la regimul lui politic sau social sau provocând acte de terorism sau preparând asemenea acte contra reprezentanţilor lui oficiali, precum nici a organizaţiilor cari şi-ar atribui rolul de guvern al celuilalt stat sau a unei părţi din teritoriul lui. De asemenea ele se angajează a interzice recrutarea ca şi intrarea pe teritoriul lor şi tranzitul prin teritoriul lor a forţelor armate, a armelor, a muniţiunilor, a echipamentului şi a oricărui fel de material militar destinat acestor organizaţiuni. Binevoiţi vă rog, a primi, domnule ministru al afacerilor străine,asigurarea consideraţiunii mele cele mai înalte. (ss) M. LITVINOFF Comisar al poporului la afacerile străine Documente identice au fost semnate între d-nii Beneş şi Litvinoff. Actele încheiate la Geneva sunt destinate nu numai să normalizeze raporturile diplomatice între România şi U. R. S. S., dar şi să creeze Scrisoarealui Litvinoff către tf. Titulescu Iată textul scrisorii adresată de d-l Litvinoff d-lui Titulescu, Geneva, 9 Iunie 1934 Domnule Ministru, Sunt fericit de a vă informa că drept rezultat al convorbirilor noastre, guvernul Uniunii Republicelor Sovietice socialiste a decis să stabilească relataţii diplomatice normale cu guvernul regal al României şi de a proceda la numirea unui trimis extraordinar şi ministru plenipotenţiar. Am ferma convingere că relaţiile astfel stabilite vor rămâne pentru totdeauna normale şi amicale şi că naţiunile noastre vor continua să coopereze pentru cel mai mare bine reciproc al lor la menţinerea păcii lumii. Vă rog să primiţi, domnule ministru al afacerilor D, Savel Rădulescu a făcut o expunere Consiliului ia Miniştrii Eri la orele 7 seara s’a întrunit un consiliu de miniştri, sub preşedinţia d-lui Gheorghe Tătărăscu. După consiliu s’a dat următorul Comunicat. 2). Savel Rădulescu a făcut un expozeu asupra negocierilor duse de d. Titulescu ministrul afacerilor străine la Geneva, pentru reluarea relaţiunilor diplomatice între România şi U. R. S. S. Consiliul examinând actele diplomatice încheiate la Geneva a dat deplina sa aprobare. Citiți în pag. Ilt-ai săptămâna Financiară Săptămânii Cerealei or 5.:. Convoca valutara rm anopezi (Dela corespondentul vostru) PARIS, iunie (prin telefon).După o ştire din Moscova s’au început tratative între Uniunea Sovietică şi Japonia pentru încheierea unui acord valutar. Aceasta, pentrucă actualul raport între rublă şi yen nu mai răspunde realității economice. înviorare la Bursa din Paris Prin telefon de la corespondentul nostru special — PARIS (9 Iunie). — Bursa Şi-a încheiat săptămâna cu o simţitoare îmbunătăţire a tendinţei nu numai în grupul rentelor franceze, dar şi în mai toate conpartimentele valo î’ilor cu venit variabil. Revinim w.1 acesta de sfârşit de săptămână îşi are explicaţia în următoarele trei fapte: 1. Repinderea dela Geneva. Prin acceptarea de către englezi şi americani a propunerii Barthou, s’a înlăturat primejdia unei spargeri a conferinţei dezarmării într’o atmosferă de conflict declarat între Franţa şi tarile anglo-saxone. Soluţia găsită îngăduie însăşi nădejdea unei apropieri între Franţa şi Germania pe tărâmul dezarmării. 2. Menţinerea armistiţiului între partide. Impresia ce s’a degajat din audienţa delegaţiei grupului parlamentar radical la primul ministru, e că eventualitatea unei denunţări a armistiţiului în politica Internă e înlăturată. D. Doumergue a convins pe mandatarii partidului radical, că e în interesul ţării, ca guvernul unirii naţionale să-şi poată urma şi desăvârşi opera. 3. Accentuarea ieftinirii banului. Noua scădere a dobânzii bonurilor apărării naţionale şi a bonurilor de tezaur a provocat, în Bursă, un curent de cereri atât pentru fondurile publice cât şi pentru acţiuni. O repriză însemnată s’a notat a fi la Young. Valoare care, în urma topirii acoperirii metalice a mărcii, fusese literalmente părăsită, întărirea titlului german e consecutivă declaraţiei, făcută de către d-rul Schacht, ca în nici un caz Germania nu va părăsi etalonul aur. Declaraţie confirmată de gestul făcut de Reichsbank care, pentru înviorarea cursului mărcii, a exportat aur la Londra unde deviza germană era oferită cu mare scădere. Dacă banca de ouísíííh" '. ia Set*« !!fl va putea reînoi gestul, e o chestiune la care e greu de răspuns. Unii afirmă că Germania posedă şi o acoperire metalică invizibilă; alţii, că stockul-aur e cel arătat de ultima situaţie săptămânală a Reichsbankului. Până la sfârşitul lui iunie, când urmează să se hotărească în chestiunea transferurilor, se va şti dacii marca mai e de mântuit ori e menuită unei devalorizări vertiginoase. O. FELD 15 BSm Pentru o monada stabilă aclaraţiile d-lui Vaaism de BRUXELLES, 9 (Rador). — Înainte de a încredinţa d-lui de Broqueville misiunea de a forma noul guvern belgian, Suveranul a primit în audienţă pe d. Vandervelde, preşedintele partidului muncitoresc belgian. D. Vandervelde a făcut apoi declaraţii reprezentanţilor presei. D-sa a spus ziariştilor urmăoarele: „Partidul socialist se opune la devalorizarea devizei şi la inflaţie. Sa fost convins că o monedă stabilă este în interesul colectivităţei“. Făcând aluzie la exemplul dat de Anglia şi de Statele Unite, care merg pe calea devalorizărei, d. Vandervelde a spus: „Nu trebuie să se uite că cele două ţări aveau devizele stabilite la paritatea aur. Noi am redus deja partitatea noastră încă de mai mult timp, şi dacă ar fi să repetăm această operaţie,, ar însemna să mergem la faliment“. Politica agricolă a Franţei Protecţionism. — Restriştii. — Continentare PARIS, 9. (Rador). — Şedinţa de ori a Camerei a fost consacrată discuţiei la interpelările asupra politicei agricole a guvernului. Camera a votat încredere în guvern cu 432 voturi contra 123 din 555 votanţi, aprobând textul rezoluţiei prezentată de deputatul radical Brachard. In această rezoluţie se spune între altele: „Constatând că în starea actuală a pieţei cerealelor, o reîntoarcere la regimul liber ar fi primejdioasă! Camera acordă încredere guvernullui, ca acesta să propună o urgenţă, în cursul acestei sesiuni, în ce priveşte măsurile pentru o reglementare definitivă în chestiunea excedentelor, pentru menţinerea preţului minimal, şi a concordanţei dintre preţul grâului şi al pâinii; pentru asigurarea protecţiei producţiei agricole, prin contraagentări și tarife vamale”« • i.