Argus, iunie 1934 (Anul 24, nr. 6340-6364)

1934-06-11 / nr. 6348

1 ANUL XXîVNo. 6348 Icn ui 1 Si RASPAÎVDITll i Zi ARII Li i nostru! ABONAMENTE I IN T A ti A IN STRĂINĂTATE Un an . . . 1000 lei Un an . . 2200 lei 6 luni« « ■ 550 „ 6 luni • . . 1300 • 3 luni . . 300 „ 3 luni... 800 „ 3 lai in țară, 6 lei m ^fpivălale 6 PAGINI ORGAN ZILNIC AL COMERȚULUI INDUSTRIEI şi FINANŢEI Fondatori: S. PAUKER şi H. F. VALENTIN Director: GRIGORE GAFENCU BIROURILE: Bnciimti Str UamWh TiHi Nn. ?A St. TELEFON: 305­ 4* Luni 11 Iunie 1934 CITITI si RASPANDIti! ZIARUL nostru I IP PUBLICITATEA _ se primeşte la Administraţia ziarulu­­i la toate agenţiile de publicitate Agricultură dirijată Expresiunea: „economie dirijată“ e foarte bine cunoscută de cititorii noştri. Subt, acest titlu apar în pu­blicitate teoriile cari tind să îndrep­tăţească amestecul guvernului în viaţa economică. Sunt diferite feluri de interven­­ţiuni ale puterii politice în viaţa e­­conomică şi fiecare fel are teoria lui. Nu există un singur sistem de economie dirijată, fiindcă totul se reduce la intenţiile guvernului, a­­mator de intervenţionism. Denumirea aceasta generală de „economie dirijată“ conţine o sin­gură notă caracteristică şi unifor­mă în toate sistemele de interven­ţie. Această notă este tendinţa dic­tatorială a guvernului care se a­­mestecă în viaţa economică. Diri­­guirea economiei este de fapt un act politic. Şi ea înseamnă lărgirea pute­rii guvernului peste limitele o­­bişnuite într-o viaţă normală­ . Ceea ce ne face pe noi să fim ho­tărât împotriva oricărui amestec al puterii politice în viaţa econo­mică, nu e atât credinţa către aşe­­zămintele democratice, pe care fi­reşte le încalcă orice guvern, care trece la economie dirijată. Suntem contra dirijării economiei, pentru motivul că statul nu are alte mij­loace decât funcţionarii publici pen­tru a-şi exercita puterea şi contro­lul lui. Funcţionarul public, oricât ar fi el de pregătit şi de corect, nu poate avea spiritul economic, pe care-l cere viaţa practică. Numai lupta liberă, în viaţa reală creează men­talitatea economică, şi am putea zice instinctele omului economic. Cel ce n’a trăit în viaţa practică, nu poate decât strica acestei vieţi, a­­tunci când în numele statului, inter­vine pentru a o „dirija“. De la apariţia crizei mondiale sunt aproape cinci ani. In acest răstimp, toate statele au căutat mijloace de intervenţiune care să le pună la a­­dăpost de criză. Nici unul n’a reuşit Cu cât sistemul de măsuri inter­­venţioniste e mai complicat şi mai cuprinzător, cu atât rezultatele sunt mai rele. Exemplul Statelor Unite ale Americii, sub conducerea pre­şedintelui Roosevelt, e îndestulător ca să arate rezultatele la care duce diriguirea savantă a economiei pri­vate. îndepărtând principial orice a­­mestec al guvernului în viaţa econo­mică, noi nu ridicăm o interdicţie pentru guvern de a creea şi a în­treţine condiţiile materiale şi mo­rale ale unei vieţi economice libe­re. Dimpotrivă. O aplicaţiune a acestei distinc­­ţiuni între economia dirijată şi în­­­­tre dirijarea condiţiilor de desvol­­tare a economiei libere, se poate face la noi cu agricultura. Guvernele noastre încearcă ne­contenit, de cinci ani încoace de când a izbucnit criza, să diriguias­­că preţul produselor agricole. Dela 1929 şi până astăzi, s’au propus şi s’au încercat vre-o patru cinci sisteme pentru a ajunge la aşa zisa valorificare a cerealelor. Amestecul statului în jocul preţuri­lor, noi îl considerăm dăunător pen­tru agricultori şi ruinător pentru stat. Dar pe când guvernele noastre se istovesc într’o încercare zădar­­nică, subt ochii lor se petrece un fenomen foarte grav şi pe care ele nu-l văd, deşi cade în competinţa şi chiar în sarcina lor. E VORBA DE SCĂDEREA ŞI DEPRECIE­REA CONTINUA A PRODUSE­LOR NOASTRE AGRICOLE, din punct de vedere al calităţii şi al cantităţii. Mergem cu paşi repezi către des­calificarea ţării ca ţară agricolă. Populaţia creşte în fiecare an, iar producţia agricolă scade. In cel mult 15 ani, nu vom mai avea pro­duse agricole de exportat. Vom fi nevoiţi atunci sau să im­portăm hrană din afară, sau să ex­portăm oameni. Import de hrană nu vom putea face, fiindcă n’am avea ce trimite în schimb. Petrolul pe care-l exportăm astăzi, abea poate aduce devizele necesare Statului, iar peste 15 ani, cine ştie care va fi situaţia petrolului românesc, ca ar­ticol de export. Oameni, în propor­ţie de 2.300 mii indivzi pe an, nu am putea exporta nicăeri în lume. Trebue să ne întoarcem îndărăt la pământul mânos al ţării noastre şi să ne organizăm munca şi pro­ducţia, aşa ca să ne ajungă şi pen­tru hrana populaţiei şi pentru ex­port. Dacă am ridica producţia numai la nivelul celei dinainte de război, am avea astăzi un spor de 500 mii vagoane cereale. Există deci în rezervele noastre naturale destule mijloace ca să nu fim înspăimântaţi de viitor. Ceea ce ne lipseşte e numai voin­ţa de a aplica cu străşnicie un sis­tem de diriguire a agriculturii pen­tru a-i spori producţia şi a îmbună­tăţi calitatea produselor. Acest amestec al puterii statului e necesar şi urgent. Dar din neno­rocire, el nu se face, pentru că nu reprezintă nici un program dema­gogic şi nici sporirea puterii guver­nului, în interes politic şi sub pre­text economic. Disciplinarea agricultorului pe baza unui plan raţional de cultură, trebue făcută în interesul agriculto­rului însuşi şi în interesul ţării. A. Corfeanu Acord între Germania şi Ital­a cu pri­re la măr­­cile blocate După „Frankfurter Zeitung“ a intervenit un acord între Reich şi parte din băncile italiene, care deţin sume de mărci, blocate în baza moratoriului intervenit. E vorba să se lichideze aceste conturi prin cumpărături supli­mentare de cărbune. In cursul ultimelor luni, impor­tul de cărbuni germani în Italia a sporit considerabil, în timp ce importul cărbunilor din­ Anglia se găsește în scădere. Citiți în pag. VIa: Prelungirea acordului de compensație cu Grecia P­IAŢA Filialele Băncii Naţionale a tri­mis debitorilor a căror poliţe se află în portofoliul Băncii Naţionale ur­mătoarea circulară: Vă aducem la cunoştiinţă că po­liţa d-voastră (urmează suma, ziua scadenţei şi numele băncii care a reescontat poliţa la Banca Naţio­nală), se găseşte în portofoliul Băn­cii Naţionale. Pentru a putea constata, dacă poliţa d-voastră intră în cadrele legii conversiunii din ziua de 7 A­­prilie 1934, vă rugăm a vă prezenta la ghişeul nostru de urgenţă spre a ne arăta următoarele documente: a) O dovadă făcută de primărie în care să se constate cetăţenia ro­mână. Dacă aţi avut în patrimoniu vre­un imobil sau pământuri dinainte de 1931 şi că le posedaţi şi astăzi. b) Un certificat de la percepţia plasei în care să se arate impozi­tul elementar din 1933 plătit de d-voastră. In caz când nu vă veţi prezenta, adică nu ne veţi dovedi datele de mai sus, neputând constata dacă datoria d-voastră intră sau nu în legea conversiunii, vom fi nevoiţi a protesta poliţa d-voastră, ră­mânând a ne plăti în plus şi chel­­tueli de judecată. Dolarul a cotat la Londra 5.06.18, la Paris 15.11, iar la Zurich 3.07 % Lira Sterlină a cotat la Londra 76.46 la Paris 76.49 iar la Zurich 15.55. Marca germană a cotat la Zurich 118 jumi. iar lira italiană 26.63. Bursa a fost eri închisa din cauza orariului de vară. Târgul uber era redus însă cursu­rile au înregistrat ii . igafa|­* Mica s’a urcat la 1260, Reșița la 463-64. Creditul Minier s-a încheiat la 290, 1. R. D. P. la 92. Din cauza lipsei de furaj şi de nu­treţ preturile vitelor au scăzut ver­tiginos în ultimul timp. In centre comerciale mari porcii au fost oferiţi la 12 Iei kgr. Nesocotirea industriei naţionale Din nou comenzi nefolositoare în străinătate S’a afirmat cu tărie în ultimul timp, că s’a sfârşit cu o veche tra­diţie. Ţinându-se seamă de intere­sele superioare economice ale ţa­rei, de situaţia balanţei comerciale şi mai cu seamă de interesele va­lutare, nu se vor mai face nici un fel de comenzi în străinătate, fie pentru C. F. R., fie pentru armată, atunci când asemenea comenzi se pot executa de uzinile şi fabricile din ţară. Iată însă că un comunicat al Mi­nisterului Armatei, anunţă că s’a perfecţionat contractul cu­ firma Zbrojevska (Bruenner Waffenfa­brik), un contract care contrazice cu desăvârşire politica chibzuită trasată de guvern, în urma triste­lor experienţe încercate în ultimii ani cu comenzile de armament în străinătate. Despre’ ce este vorba? S’a predat unei fabrici de puşti din Cehoslovacia confecţionarea de cartuşe şi complectarea Pirotech­­niei. Este, ca şi cum s’ar preda con­fecţionarea de balamale şi broaşte unui tâmplar pentru simplul argu­ment că la confecţionarea mobile­lor tâmplarul întrebuinţează bala­male şi broaşte. Se arată apoi că reorganizarea Pirotechniei se va face prin, insta­larea unui laminor de fabricat a­­lamă. Era oare nevoie de o aseme­nea instalaţie? Nici de cum. Sunt tară astăzi două şi în cu-un rând vor fi trei fabrici parti­culare, capabile de a fabrica alamă, cari s’au obligat în repetate rânduri a confecţiona şi preda Ministerului alamă de cea m­ai bună calitate, ca­­re să corespundă tuturor, prescrip­­ţiunilor cartului de sarcini şi să poată servi la fabricarea de cartuşe şi proectile. Atunci la ce bun să se instaleze un asemenea laminor. Şi de cine? De o fabrică de arme. Care va fi rezultatul? Pirotech­­nia Armatei n’a mai lucrat de 4 ani de zile din cauză că nu i s’au alocat fonduri. Maşinile de fabricat cartu­şe nu se strică prin faptul că stau neîntrebuinţate. Cel mult se înve­chesc. Dacă însă peste unul, doi sau mai mulţi ani, Statul din nou nu­­va dori sau nu va putea aloca fonduri pentru fabricatiunea de cartuşe, laminoarul va rămâne ne­ocupat şi un laminoar neîntrebuin­­ţat, este pur şi simplu fier vechi. Dar admiţând că Statul va aloca în fiece an fonduri pentru fabricatiu­nea cartuşelor, încă laminoarul nu va putea lucra în mod raţional. Un laminor pentru a lucra în bune con­­diţiuni are nevoe de comenzi în se­rie, cari să cifreze tonajii impor­tante. Un laminor produce pe lân­gă alama de bună calitate necesară la fabricarea cartuşelor şi o alamă mai puţin fină care totuş corespun­de complect nevoilor normale ale industriei şi comerţului. Un lami­nor de alamă pentru a lucra raţio­nal, fabrică şi aramă, aluminiu, bronz şi alte aliaje, produse, nece­sare toate, industriei şi comerţului. Reese deci că în cel mai fericit caz al întrebuinţării lui laminorul Mi­nisterului Armatei va lucra scump şi iraţional. Ne întrebăm deci: nu era mai firesc ca Ministerul să ceară fabricei Zbrojevska să rămână la speciali­tatea ei, instalând la Cugir, Piro­­technie sau alt stabiliment militar orice altă fabricaţiune care nu e­­xistă în ţară, şi de care avem în­­tr’adevăr nevoie. Sunt de altfel de­­stule lipsuri de acest gen. Pentru fabricaţia cartuşelor e firesc să în­trebuinţeze alama ce i se poate lesne şi în cele mai bune condiţii furniza de către fabricile particu­lare de specialitate din ţară, adm­i­­rabil utilate în acest scop. Aşa pro­cedează cea mai mare parte din fa­bricile de cartuşe din lume cum sunt: uzinele Statului şi cele parti­culare din Franţa, uzinele de car­tuşe din Elveţia uzina de cartuşe din Hirttemberg, etc. etc. Dar, ca la noi, la nimeni! . R. Zone­le liber schimb con­diţional în Statele-ofu­te Deasemeni d. Roosevelt a pro­mulgat proiectul de lege asupr­­ măsurilor urgente pe care Justiția este autorizată să îl ia în vederea prinderea bandiţilor de categoria lui Diltinger. /am reluat legăturile diplomatice feti Iulia s­ovietica Taxiul scrisorilor schimbate la Geneva Un important eveniment interna­ţional pentru tara noastră, s’a pe­trecut­eri, 9 iunie, România şi Uniunea Republicelor Sovietice Socialiste au reluat rela­ţiile diplomatice normale. Ir.că in conferinţa de la Zagreb, Mica înţelegere a decis că este o­­portun ca Statele membre să nor­malizeze raporturile lor diplomatice cu Sovietele, de îndată ce condiţiu­­nile diplomatice şi politice sunt în­trunite. De atunci convorbiri au a­­vut loc între guvernele Micei înţe­legeri şi Guvernul U. R. S. S. Aceste convorbiri au continuat la Geneva, cu prilejul Conferinţei De­zarmării, şi au avut ca rezultat fe­ricit stabilirea unui acord cu U. R. S. S. care ţine seamă şi respectă toate interesele vitale ale­ Româ­niei. Astăzi, la Hotel des Bergues, în salonul d-lui Titulescu s’au întrunit d-nii Litvinoff, comisar al poporu­lui pentru afacerile străine, Beneș, ministrul afacerilor străine al Ce­hoslovaciei, Kunzl-Jizersky, minis­trul Cehoslovaciei la Geneva, Jeftic ministrul afacerilor străine al­­Iugo­slaviei, Fotic, ministrul Jugoslaviei la Geneva, Constantin Antóniade, ministrul României la Geneva. Cu acest prilej s-au semnat actele ne­cesare între România, Cehoslovacia şi U. R. S. S., guvernul Jugoslaviei urmând să aplice decizia Consiliului Permanent al Micei înțelegeri la momentul ce va considera oportun, relaţii de prietenie cu marea noa­­stră vecină de la Răsărit, ceia ce nu poate decât consolida situaţia inter­naţională a României în momentele grele de astăzi. Regele a fost informat Suveranul a fost ţinut tot timpul în curent cu mersul tratativelor cari au dus la reluarea raporturilor diplomatice dintre România și So­viete. Textul documenttelor Iată în extenso textul documen­telor privitoare la România. S’au schimbat între d-nii Titules­cu şi Litvinoff DOUA SERII DE SCRISORI RECIPROCE SI INDE­PENDENTE IN SENSUL CA SCRI­SE IN ACELAS MOMENT, AM­BELE STATE AU LUAT INIŢIA­TIVA SIMULTAN. Textul scrisorii d-lui Titin­escu niătre u. Li­ vmoîf 9 Iunie 1934 'Wm. },­­ ISTRU. Am onoarea a aduce la cunoştin­ţa Domniei Voastre cele ce ur­mează. La Conferinţa Micei înţelegeri de la Zagreb, din 22 ianuarie 1934, cei trei miniştri de afaceri străine au decis între ei că ar fi oportun ca Sta­tele membre ale Micei înţelegeri să reia relaţiile diplomatice normale cu U. R. S. S. de îndată ce condiţiunile diplomatice şi politice necesare vor fi întrunite. In urma convorbirilor mele cu Domnia Voastră, Domnule Comisar al Poporului, la începutul lui Iunie, Consiliul Permanent al Mi­cei înţelegeri a constatat la Geneva că condiţiunile politice şi diplomati­ce îngăduesc acum fiecăruia dintre Statele membre ale Micei înţele­geri să acţioneze conform rezoluţiei din Zagreb în momentul oportun. Având în vedere ceia ce precede sunt fericit de a vă informa că drept rezultat al convorbirilor noastre guvernul Regal al României a decis să stabilească relaţiuni diplomatice normale cu U. R. S. S. şi de a pro­ceda la numirea unui trimis extra­ordinar şi ministru plenipotenţiar. Am ferma convingere că relaţiu­­nile astfel stabilite vor rămâne pen­tru totdeauna normale şi amicale şi că naţiunile noastre vor continua să coopereze pentru cel mai mare bi­ne reciproc al lor la menţinerea păcii lumii. Vă rog să primiţi, Domnule Co­misar al Poporului, asigurarea con­­sideraţiunii mele cele mai înalte. (ss) TITULESCU Ministrul afacerilor străine al Ro­mâniei străine, asigurarea consi­­deraţiunii mele cele mai înalte. (ss) M. LITVINOFF Comisar al poporului la afacerile străine In c© cosadif ia reluat legaturile In afară de acestea d-nii Titules­cu. și Litvinoff au mai schimbat o Notă cu text identic. Iată textul No­tei adresată de d-l Litvinoff d-lui Titulescu, Geneva, 9 Iunie 1934 Domnule ministru, Prin scrisorile ce am schimbat la 9 Iunie 1931, relaţiuni diplomatice re­gulate au fost stabilite in­tre ţările noastre. Pentru ca aceste rela­ţiuni să se poată desfăşu­ra în chip normal în sen­sul unei apropieri din ce în ce mai mari şi a unei prietenii reale şi trainice, am onoarea de a confirma înţelegerea care urmea­ză. Guvernele ţărilor noa­stre işi garantează mu­tual plinul şi întregul res­pect al suveranităţii fie­căruia din statele noastre şi­­abţinerea de la orice i­­mixtiune, directă sau in­directă, în afacerile in­terne și în desvoltarea fie­căruia dintre ele şi în spe­cial a oricărei agitațiuni, propagandă şi a oricărui fel de intervențiuni sau de sprijin al acestora. Guvernele se angajează în afară de aceasta, de a nu crea, nici de a susţine, nici de a autoriza şederea pa teritoriul lor a organi­­zaţiunilor care şi-ar pro­pune ca scop lupta armată contra celuilalt stat, sau atentate prin forţă la re­gimul lui politic sau social sau provocând acte de te­rorism sau preparând a­­semenea acte contra re­prezentanţilor lui oficiali, precum nici a organizaţii­­lor cari şi-ar atribui rolul de guvern al celuilalt stat sau a unei părţi din teri­toriul lui. De asemenea ele se an­gajează a interzice recru­tarea ca şi intrarea pe te­ritoriul lor şi tranzitul prin teritoriul lor a for­ţelor armate, a armelor, a muniţiunilor, a echipa­mentului şi a oricărui fel de material militar desti­nat acestor organizaţiuni. Binevoiţi vă rog, a pri­mi, domnule ministru al afacerilor străine,­­asigu­­rarea consideraţiunii me­le cele mai înalte. (ss) M. LITVINOFF Comisar al poporului la afacerile străine Documente identice au fost sem­nate între d-nii Beneş şi Litvinoff. Actele încheiate la Geneva sunt destinate nu numai să normalizeze raporturile diplomatice între Româ­nia şi U. R. S. S., dar şi să creeze Scrisoarea­­lui Litvinoff către tf. Titulescu Iată textul scrisorii adresată de d-l Litvinoff d-lui Titulescu, Geneva, 9 Iunie 1934 Domnule Ministru, Sunt fericit de a vă in­forma că drept rezultat al convorbirilor noastre, gu­vernul Uniunii Republice­­lor Sovietice socialiste a decis să stabilească rela­­t­­aţii diplomatice normale cu guvernul regal al Ro­mâniei şi de a proceda la numirea unui trimis ex­traordinar şi ministru ple­nipotenţiar. Am ferma convingere că relaţiile astfel stabilite vor rămâne pentru tot­deauna normale şi ami­cale şi că naţiunile noas­tre vor continua să coope­reze pentr­u cel mai mare bine reciproc al lor la menţinerea păcii lumii. Vă rog să primiţi, dom­nule ministru al afacerilor D, Savel Rădulescu a făcut o expunere Consiliului ia Miniştrii Eri la orele 7 seara s’a întrunit un consiliu de miniştri, sub preşedinţia d-lui Gheorghe Tătărăscu. După consiliu s’a dat următorul Comunicat. 2). Savel Rădulescu a fă­cut un expozeu asupra ne­gocierilor duse de d. Titu­lescu ministrul afacerilor străine la Geneva, pentru reluarea relaţiunilor di­plomatice între România şi U. R. S. S. Consiliul exa­minând actele diploma­tice încheiate la Geneva a dat deplina sa aprobare. Citiți în pag. Ilt-ai săptămâna Financiară Săptămânii Cerealei or 5.­:. Convoca valutara rm­­ ­an­opezi (Dela corespondentul vostru) PARIS, iunie (prin telefon).­­­­După o ştire din Moscova s’au în­ceput tratative între Uniunea So­vietică şi Japonia pentru încheie­rea unui acord valutar. Aceasta, pentrucă actualul raport între ru­blă şi yen nu mai răspunde reali­tății economice. înviorare la Bursa din Paris Prin telefon de la coresponden­tul nostru special —­­ PARIS (9 Iunie). — Bursa Şi-a în­cheiat săptămâna cu o simţitoare îmbunătăţire a tendinţei nu numai în grupul rentelor franceze, dar şi în mai toate conpartimentele valo­ î’ilor cu venit variabil. Revinim w­­.1 acesta de sfârşit de săptămână îşi are explicaţia în ur­mătoarele trei fapte: 1. Repinderea dela Geneva. Prin acceptarea de către englezi şi ame­ricani a propunerii Barthou, s’a în­lăturat primejdia unei spargeri a conferinţei dezarmării într’o atmos­feră de conflict declarat între Fran­ţa şi tarile anglo-saxone. Soluţia găsită îngăduie însăşi nă­dejdea unei apropieri între Franţa şi Germania pe tărâmul dezarmării. 2. Menţinerea armistiţiului între partide. Impresia ce s’a degajat din audienţa delegaţiei grupului parla­mentar radical la primul ministru, e că eventualitatea unei denunţări a armistiţiului în politica Internă e în­lăturată. D. Doumergue a convins pe mandatarii partidului radical, că e în interesul ţării, ca guvernul u­­nirii naţionale să-şi poată urma şi desăvârşi opera. 3. Accentuarea ieftinirii banului. Noua scădere a dobânzii bonurilor apărării naţionale şi a bonurilor de tezaur a provocat, în Bursă, un cu­rent de cereri atât pentru fondurile publice cât şi pentru acţiuni. O repriză însemnată s’a notat a fi la Young. Valoare care, în urma to­pirii acoperirii metalice a mărcii, fusese literalmente părăsită, întări­rea titlului german e consecutivă declaraţiei, făcută de către d-rul Schacht, ca în nici un caz Germania nu va părăsi etalonul aur. Declara­ţie confirmată de gestul făcut de Reichsbank care, pentru înviorarea cursului mărcii, a exportat aur la Londra unde deviza germană era oferită cu mare scădere. Dacă banca de o­uísíííh" '. ia Set*« !!fl va putea reînoi gestul, e o ches­tiune la care e greu de răspuns. Unii afirmă că Germania posedă şi o a­­coperire metalică invizibilă; alţii, că stockul-aur e cel arătat de ultima situaţie săptămânală a Reichsbank­­ului. Până la sfârşitul lui iunie, când urmează să se hotărească în ches­tiunea transferurilor, se va şti dacii marca mai e de mântuit ori e men­uită unei devalorizări vertiginoase. O. FELD 15 BSm Pentru o monada stabilă aclaraţiile d-lui Vaaism de BRUXELLES, 9 (Rador). — Îna­inte de a încredinţa d-lui de Bro­­queville misiunea de a forma noul guvern belgian, Suveranul a primit în audienţă pe d. Vandervelde, pre­şedintele partidului muncitoresc bel­gian. D. Vandervelde a făcut apoi de­claraţii reprezentanţilor presei. D-sa a spus ziariştilor urmăoarele: „Partidul socialist se o­­pune la devalorizarea de­vizei şi la inflaţie. Sa fost convins că o monedă sta­bilă este în interesul co­lectivităţei“. Făcând aluzie la exem­plul dat de Anglia şi de Statele Unite, care merg pe calea devalorizărei, d. Vandervelde a spus: „Nu trebuie să se uite că cele două ţări aveau devizele stabilite la paritatea aur. Noi am redus deja parti­­tatea noastră încă de mai mult timp, şi dacă ar fi să repetăm această operaţie,, ar însemna să mergem la faliment“. Politica agricolă a Franţei Protecţionism. — Restriştii. — Continentare PARIS, 9. (Rador). — Şedinţa de ori a Camerei a fost consacrată dis­cuţiei la interpelările asupra politi­cei agricole a guvernului. Camera a votat încredere în gu­vern cu 432 voturi contra 123 din 555 votanţi, aprobând textul rezo­luţiei prezentată de deputatul radi­cal Brachard. In această rezoluţie se spune în­tre altele: „Constatând că în sta­rea actuală a pieţei ce­realelor, o reîntoarcere la regimul liber ar fi pri­mejdioasă! Camera a­­cordă încredere guver­­nullui, ca acesta să pro­pună o urgenţă, în cursul acestei sesiuni, în ce pri­veşte măsurile pentru o reglementare definitivă în chestiunea excedente­lor, pentru menţinerea preţului minimal, şi a concordanţei dintre pre­ţul grâului şi al pâinii; pentru asigurarea pro­tecţiei producţiei agri­cole, prin contraagentări și tarife vamale”«­­ • ­i.

Next