Argus, iunie 1936 (Anul 26, nr. 6940-6963)
1936-06-11 / nr. 6947
> ANUL XXV No. 6947 NOUL MODEL ifjSjUl 8 CILINDRI Caenisttl, PALATUL HOP Telefon 209.64 217.45 NOC94 ABONAMENTE: in tară ii in străinătate Un an 1000 tei I Un an 2200 Lei 6 luni 550 * ii 6 luni 1300 „ S luni 300 „ 11 5 luni 800 „ 3 iei in țară, 6 lei In străinătate, ORGAN ZILNIC AL COMERȚULUI Fondatori: S. PAUKER și H. F. VALENTIN BIROURILE Bucureşti, Str. Constantin Mille No. ÎS Et. 6 PAGINI INDUSTRIEI şi FINANŢEI Director GRIGORE GAFENCU TELEFON: 3.05.44 Joi II Iunie 1936 NOUL MODEL 8 CILINDRI dnenrep, PALATUL CELOP Telefon 209.64 217.45 aMeeeeeeeaeiaaaaeeaeaeeaaeaa PUBLICITATEA se primesc la administraţia ziarului şi la toate agenţiile de publicitate Sfârşitul serbărilor Ţara a manifestat într’un şir (ne serbări strălucite, credinţă amâncă faţă de Rege, realitate [faţă de aliaţi, dragoste pentru [armată şi tineret. Acum serbările au luat sfârjt timp, ca privind stările din jurul nostru şi dela noi cu toată [seriozitatea, să ne punem pe junincă. Serbările, fireşte, au rostul lor. Ele stimulează însuşiri frumoase de entusiasm, şi strâng laolaltă, într’un avânt de caldăsolidaritate, masele unui popor. Să băgăm de seamă, însă, ca ffentusiasmul nostru să nu se risipească numai în sunete defanfare, în jocuri de lumină şiîn parăzi, ci să învioreze şi să întărească puterile noastre de fereaţiune, de organizare, de oridine. Pentru aceasta ne trebue muncă, o muncă neîntreruptă, înteordată, stăruitoare. Numai prin şea putem aşeza în spatele frumoaselor decoruri de sărbătoare, realităţile fără de care, îngrelele împrejurări de azi, un stat nu poate dăinui : socoteli rânduite, un tineret bine pregătit şi serios instruit, biblioteci cu cărţi, spitale cu medicamente/ studenţi cu învăţătură şi cuniai presus de toate o armată cuechipament şi de răsboi, cu Uniforme simple şi bocanci solizi, cu căsci şi măşti, cu arme muniţii. Seriozitate înăuntru. Seriozitate în afară. In jocul primejdios al politicei Internaţionale nu succesele sunt hotărîtoare, ci siguranţa. Şi siguranţa, se sprijină, azi, nu pe Vorbe, pe nădejdi, pe făgădueli, şi pe puterea cu care poţi să afirmi şi să aperi fiinţa ta naţională. Ne închinăm în faţa idealuluide solidaritate şi de asistenţă internaţională, ideal pe care, oricând, trebue să-l sprijinim, dar pe care, în zilele de frământare de azi, nu ne putem sprijini. Fireşte, nădejdea într'o Societate a Naţiunilor, cu garanţii, puteri şi autoritate, nu a pierit. In slujba ei, Franţa se pregăteşte să pue un nou avânt şi toate puterile ei morale şi materiale. Franţa are, însă, armata cea mai puternică din lume şi un brâu de cetăţi, ridicate din vreme de patriotica prevedere a unui ministru-soldat, al cărui monument domină uriașele cimitire de pe dealul fortului Douaumont. Iar Marea Britanie se înarmează. ’■ Germania se înarmează. Ungaria se înarmează. Bulgaria se înarmează. In asemenea vremi, părăzile oricât ar fi ele de frumoase, nu sunt, nu pot fi un scop în sine, ci doar un imbold pentru o pregătire serioasă şi adevărată. Sunt cuvinte care dacă ne-ar amăgi, ar fi primejdioase . „Putem privi — a spus d. Tătărescu, preşedintele consiliului de miniştri — senini, la sbuciumul întregii omeniri, siguri de destinul nostru şi pregătiţi pentru a face faţă tuturor nevoilor şi ameninţărilor”. Aşa sâ fie ? Simţim, când citim aceste cuvinte, cum ni se strânge inima, ca şi cum prin freamătul lor sonor am auzi din nou trosnetul dureros al tribunelor din dealul Cotroceni. Nu se poate clădi numai la suprafaţă. E timpul să lucrăm în adâncime. Şi e nevoe să ne grăbim. In slujba Regelui nostru şi a ţării, să punem toată munca, toată puterea de jertfă şi toată sinceritatea noastră. Grigore Gafencu Criza devizelor aur Exprimând părerea opiniei publice şi a întregei finanţe britanice, ziarul „Financial Times“ scrie următoarele, în legătură cu criza devizelor-aur: „Scăderea rezervelor metalice în Franţa, paralel cu neliniştea pieţiimonetare, ar putea să determine înscurtă vreme fie noui restricţiuni de schimb, fie un embargo absolut al exportului de aur, ceea ce ar grăbi în primul rând evadarea capitalurilor ţării şi ar provoca în cele din urmă o devalorizare permanentă a francului. O a doua soluţie ar fi o devalorizare deschisă şi ordonată, dupe modelul aplicat valutei belgiene în 1935“. [ Ziarul londonez crede că o ase[hienea măsură ar însemna o stăvi i lire a exporturilor britanice, care [stăvilire ar putea fi corijată într’o [anumită măsură printr’o scădere a valorii lirei sterline. „Devalorizarea francului, — scrie .,Financial Times“, — ar duce fără Îndoială la repatriarea capitalurilorfranceze şi fondurile britanice de egalizare, ar furniza desigur cea mai mare parte din aurul de care ar fi nevoie în acest scop, ceea ce ar fi un prilej binevenit pentru ca lira sterlină să se poată uşor deprecia,bineînţeles fără ca acest fapt să sibe prea mari repercusiuni“. I Ideea care se desprinde din articolul publicat de ziarul englez, e că ,numai o abolire a condiţiunilor artificiale impuse de politica bloculuiaur, ar putea duce la o înlăturare acrizei economice. Se ştie că blocul-aur s-a format în vara anului 1933, după eşecul conferinţei economice de la Londra, grupând, sub auspiciile Franţei, ţările credincioase etalonului-aur. Iniţial, „blocul“ cuprindea 7 state, şi anume : Franţa, Belgia, Italia, Olanda, Elveţia, Polonia şi Cehoslovacia. Acest grup se credea la început destul de puternic pentru ca s să poată impune apărarea standardului-aur, împotriva devalorizăriipreconizate de Anglia şi America. 1'1 Rând pe rând, aceste ţări au fost constrânse să devieze deja principiile iniţiale ale acţiunii. Cehoslovacia, apoi Belgia, Italia şi Polonia, fiu abandonat total sau în parte politica gold-standardului. Dacă Franţa ar trece la deflaţie vor mai rămâne credincioase standardului-aur numai Olanda şi Elveţia. Se pare că aceste două state ar fi decise să dizolve legăturile puternice existente cu finanţa franceză, aşa că în eventualitatea unei deprecieri a francului, ele să poată continua aplicarea goldstandard-ului. Natural că lupta acestor două state împotriva tendinţelor valutare anglo-americane, ar fi neegală şi rezistenţa lor îndoelnică. Trecând de partea Angliei, pe planul valutar, Franța ar trage dupe sine, dupe părerea forurilor britanice, un mare număr de State Si teritorii, contribuind la făurirea unui triunghiu economic Hrădolarfranc, care bine consolidat, ar contribui poate la cooperarea unui grup de naţiuni comerciale a căror monedă să fie ancorată într’un regim definit, susceptibil însă de ajustări potrivit schimbărilor impuse de împrejurări. „Financial Times“ vede în abolirea condiţiunilor impuse de blocul aur, „una din marile nădejdi de mântuire economică“. In general, părerea cercurilor engleze, în ce priveşte soarta francului, e în mare măsură dictată de consideraţii subiective, dintre cari ajunge să cităm îngrijorarea provocată în City de urcarea lirei sterline cu aproape trei la sută. In orice caz, combaterea goldstandardului pare a fi intrat de astădată într’o fază de luptă^ definitivă, care nu va întârzia să aibe urmări hotărîtoare. : ii S. Sr». iá '($ Bursa a rămas bine dispusă la valori cu dobândă fixă şi calmă la acţiuni. S-au încheiat transactioni foarte restrânse. Acţiunile Banca Naţională mai calme, au cedat dela 4340 la 4300 Valorile industriale au înregistrat mici scăderi. Acţiunile Mica au cedat dela 1835 la 1820, S. T. B. dela 1385 la 1365. Hârtiile de petrol calme, au oscilat în jurul cursurilor precedente. Francul francez a cotat eri la Zurich 20.37 faţă de 20.38 în ajun şi la Londra 76.13 faţă de 75.78 cât a fost în ziua precedentă. La Paris lira sterlină a cotat 76.17 (75.35 în ajun) şi francul evleţian (491.12 (490.75 în ajun). Cursul francului francez în târgul nostru neoficial a fost 10.65—10.70. ★ La Paris a început să se plătească la 4 Iunie cuponul din 1 August 1935 al rentei de stabilizare. Se plăteşte 53 la sută din valoarea nomi-CURSUL COMPENSAŢIILOR : PRIME DE IMPORT: Lista B. 80—82. Import de toate articolele din toate tarile expotă cerut 117—oferit 116 la sută. PRIME DE ARIERATE: Anglia, lira sterlină cerută la 980 Iei și oferită la 950 Iei. America—Olanda, lira sterlină cerută 1020—1040, oferită 1010—1020. PRIME DE EXPORT : Export de toate articolele in toate ţările în afară de petrol şi grâu devize prompte 48 la sută cerute şi 46 la sută oferite. Predare 30—60 zile, cerute 46 la sută şi oferite la 44 la sută. Export lista A. 78—80 la sută inclusiv cotele de devize cedate Băncii Naţionale. b Examenul de admitere pentru angajarea de funcţionari specialişti la Banca Naţională s’a terminat. La examen s’au prezentat mult mai puţini candidaţi s’au înscris. Pentru a înlătura orice intervenţii, direcţiunea Băncii Naţionale clasează tezele şi numai după aceea se vor desface colţurile tezelor unde şi-au scris numele candidaţii respectivi. Printre lucrări sunt multe foarte bune. ★ Cursul devizelor negociabile: Marca germană 35.55—35.60, silingul austriac 31.90—32, drahma 1.01— 1.02, liteta 7.20—7.30, coroana cehă 5.95—6. Tribunalul de Ilfov secţia I judecând un apel făcut contra unei impuneri a adus o hotărâre foarte importantă. A decis, anume că deoarece agenţii şi voiajorii n’au numai salar fix ci şi remiză, întreprinderile nu pot fi impuse pentru aceste sume rămânând ca să fie impuşi voiajorii şi agenţii după veniturile lor. B. Bd. ★ Sfârșitul grevei In Spania ...... — MADRID, 9. (Rador). — Greva lucrătorilor agricoli din regiunea Malaga s’a terminat. Această grevă a durat 8 zile și la ea au participat 80.000 muncitori agricoli. pA T.A.. Colaborarea economică a tarilor din fiica Inţeleger© Conferinţa de la Bucureşti a Institutului de Export Vizita conducătorilor statelor din Mica înţelegere a subliniat solidaritatea politică dintre ele. Câteva manifestări apropiate, — de mai mică însemnătate, fireşte, — va sublinia solidaritatea economică. Credem a şti că, în ciclul de manifestări organizate în cadrul Micei înţelegeri economice, s’a hotărît ţinerea a trei conferinţe : o conferinţă a conducătorilor Institutelor de Export din Iugoslavia, Cehoslovacia şi România ; o conferinţă a conducătorilor administraţiilor de cale ferată, şi o conferinţă a experţilor comerciali. Prima conferinţă, şi cea mai însemnată, va fi aceea a Institutelor de export. Ea se va întruni la Bucureşti, în ziua de 22 iunie. D. Em. Marian, directorul Institutului Naţional de Export, lucrează, în momentul de faţă, la organizarea acestei reuniuni. Spre deosebire de unele manifestări de până acum, conferinţa aceasta va avea un caracter practic. Se va căuta, în lumina experienţelor de până acum, căile cele mai potrivite pentru stimularea schimbului de mărfuri între ţările Micei înţelegeri. De la început trebuie să arătăm că cercurile oficiale din cele trei ţări, urmăresc cu satisfacţie rezultatele date de lucrările comitetului economic. Tendinţa de slăbire a schimbului de mărfuri, manifestată înainte de sesiunea de constituire, a fost stăvilită. Mai mult, s-a obţinut o îmbunătăţire simţitoare. Asta nu înseamnă că situaţia actuală e cea mai bună la care se poate spera. Dimpotrivă. Volumul de afaceri e încă restrâns. Iar roadele obţinute până acum dovedesc că terenul e prielnic pentru o conlucrare mult mai activă. Din această cauză, între întrunirile periodice ale consiliului economic al Micei înţelegeri, s’au hotărît reuniuni practice între instituţiile economice din cele trei ţări, cari, prin activitatea lor, pot înlesni atingerea scopului urmărit. Institutele de export fac un început care va fi continuat de Camerele de comerţ, de Uniunile agricole, de organizaţiile industriale. Astfel definit, rostul acestor reuniuni practice, e lesne de înţeles ce poate figura la ordinea de zi a conferinţei de la 22 iunie , sumedenie de probleme practice menite să apropie, din punct de vedere comerciali, cele trei ţări. Adică: suprimare de formalităţi, informare de surse, comunicarea mişcărilor pieţei, comunicarea preţurilor, etc., etc. Reuniunea experţilor feroviari se va ţine şi ea, la noi, în Capitală, tot în luna iunie. Ea are de scop să desăvârşească lucrările începute în reuniunile trecute, privitor la organizarea de tarife combinate, la înfiinţarea de trenuri mai rapide, la iutirea transporturilor de mărfuri, etc. Sunt probleme de un însemnat interes practic, cari se cer rezolvate. Deosebit de conducătorii celor trei administraţii, la această reuniune vor lua parte şi o serie de experţi feroviari. In ceea ce priveşte conferinţa experţilor comerciali, ea va avea de scop să examineze mijlocul de a desvolta şi consolida Mica înţelegere pe baza proiectului de „înţelegeri regionale“, întocmit de d. ministru I. Christa, directorul afacerilor economice din ministerul de externe. * Eri trebuia să se ţină, sub preşedinţia d-lui N. Tabacovici, o şedinţă a delegaţiei româneşti la conferinţa economică a ţărilor din înţelegerea Balcanică. Şedința a fost amânată pentru săptămâna viitoare. Cum va fi recolta după informaţiile culese de la ministerul agriculturii, seceta persistă în centrul Moldovei mai ales în judeţele Iaşi, Roman, Botoşani, Vaslui, Huşi. In această parte a ţării, recolta grâului pare definitiv compromisă. Rugina a apărut în judeţele Iaşi, Teleorman, Romanați și Ilfov. Introducerea pletelor de bancă şi a scrisorilor de credit în Germania BERLIN, 9 (Rador). Turiştii străini cari sosesc în Germania sunt autorizaţi să introducă în 60 mărci în monetă germană divizionară şi de suma maximă de 30 mărci în bilete de bancă ale Băntară în afară de suma maximă de cei Reichului, cecuri de voiaj s°u scrisori de credit de voiaj pentru un total nelimitat. Ei mai pot să aibă asupra lor în bilete de bancă sau cecuri obișnuite orice valori în devize străine. Săptămâna Industrială «le 1. Ratiii. Iniţiatorii „ideilor“ economiei dirijate. Proectul unui monopol ajuns de pomină. Automotoarele în slujba C. F. R. Autostradele Reichului Turnul nostru de netrol. Producţia. Bursa petroliferelor Am avut de multe ori prilejul să constatăm la departamentele noastre economice, unele iniţiative foarte ciudate. Unui funcţionar înalt, de pildă, al ministrului de finanţe, îi năzare la un moment dat o ideie. O ideie, care în principiu ar putea crea un nou şi mănos izvor de venituri pentru stat. In momente de bună dispoziţie funcţionarul superior, o impărtăşeşte ministrului respectiv sau subsecretarului de stat. — Da, ideia nu e rea, ia pune-o pe hârtie, aşa cum o înţelegi d-ta, îi răspunde ministrul sau subsecretarul de stat, fie că îi interesează „ideia”, fie că doresc să taie şirul conservaţiei, cu un moment mai curând. Autorizat de şeful suprem, iniţiatorul ideiei nu stă prea mult pe gânduri. In primul rând, lasă ca din întâmplare, să ajungă repede la urechea reprezentanţilor presei, intenţia ministrului de a veni cu un anteproect de lege în chestiunea cu- tare. Informaţia apare fireşte în toate ziarele. După câteva zile, în care timp s’a şi strecurat pe presă, unele indiscreţiuni asupra economiei proectului, anteproectul este gard întocmit şi transcris la maşină, în condiţii technice ireproşabile, iar înaltul funcţionar se prezintă cu el la ministru, după ce a avut mai întâi grija de a distribui câteva exemplare și presei, pentru ca textul complect al anteproectului să apară chiar a doua zi în toate ziarele. — D-le ministru, sunt gata. Am întocmit anteproectid și vă prezint. Iatâ-l! Ministrul, luând în mână, voluminosul anteproect, uităndu-se la ceas, îi răspunde: — Bine. Lasă-l aci, să-l vad. Preocupat de alte chestiuni importante, ministrul lasă câtva timp anteproectul în saltar, său pe biroul său. După câteva zile, se pomeneşte însă cu o delegaţie foarte numeroasă de cetăţeni, cari solicită o audienţă urgentă. ' ' Ministrul o primeşte. — D-le ministru, spune şeful delegaţiei, am citit anteproectul dv. în toate ziarele şi ne-am speriat. E o absurditate. — Ce anteproect? întreabă ministrul. — Anteproectul care a apărut în toată presa din Capitală, din ţară şi a fost transmis şi în străinătate ! ! — Ministrul rămâne mit. Ca să evite vre o gafă, întreabă vag: — Şi de ce nu vă place? — D-le ministru, răspunde delegaţia în cor, o asemenea lege, discutabilă în teorie, e absolut neaplicabilă şi absurdă în practică. Vă trebuie miliarde, d-le ministru, de unde o să le luaţi? Şi-apoi unde puneţi riscurile enorme ce-şi ia statul asupra-şi, pe lângă că nenorociţi o zecime din populaţia ţării, fără să aduceţi statului, de cât ponoase. Ministrul, nevinovat, ca un copil nou născut, face feţe, feţe. Se uită la ceas. Pretextează o audienţă la palat. — D-lor, n’o să putem discuta acum pe larg, întreaga chestiune. Sunt chemat la palat. Reveniţi, vă rog Sâmbătă. Până Sâmbătă, ministrul răsfoieşte anteproeoul întocmit de înaltul funcţionar, îşi pune mâinile în cap, face aspre admonestări iniţiatorului „ideiei” şi în ziua audienţei, dă complectă satisfacţie delegaţiei. înaltul funcţionar, nu se lasă însă aşa de uşor bătut. Odată cu schimbarea ministrului, reînoieşte „ideia” sau o lasă să se strecoare sub forma unui simplu articol, într’un proect de lege cu caracter deosebit, întocmit de acela? departament sau de altul. De aceia, nu rareori se întâmplă să vedem proecte de legi părăsite, sub un guvern, reînviate, ca pasărea Phoenix din cenușa ei, sub un guvern următor. Este tocmai cazul faimosului proect de lege pentru monopolizarea de către stat, a vânzării produselor de petrol în consumul intern. Acest proect de monopol, a fost înscris încă în legea minelor din 1924. Născut mort dela început, întru cât forurile răspunzătoare s’au convins numai decât că un asemenea monopol nu ar folosi nici intereselor statului nici celor ale consumatorilor, a rămas înmormântat până la 1929 In acel an ideia a fost din nou vânturată, reluată în discuţie şi din nou înmormântată prin legea minelor din 1929, care în articolul 200 hotărăşte definitiv: „COMERŢUL INTERIOR AL PRODUSELOR DE PETROL ESTE LIBER”. De la 1929 şi până la 1935 ideia monopolului vânzării produselor de petrol în interior a fost părăsită. In 1935, ideia monopolului reapare. E pusă din nou la ordinea zilei, de ministerul de finanţe. Din nou discutată, de forurile superioare se ajunge la aceiaşi concluzie ca în 1924 şi 1929. Monopolul vânzării petrolului în interior de către stat, este o măsură gravă, plină de riscuri şi pericole pentru stat şi fără de folos pentru consumul general. Ideia este din nou asvârlită ca netrebnică. Pare însă că iniţiatorii „ideii” nu cunosc proverbul latin : errare humanum est, perseverare diabolicum”. N’au trecut nici 7 luni şi acum în noul proect de lege al minelor ce urmează a fi luat în discuţie de parlament în sesiunea de toamnă, ideia ajunsă proverbială, a aceluiaş monopol, reapare din nou, de astă dată sub forma vechiului articol al legii minelor din 1924, care are cuprinsul următor: „Vânzarea produselor de petrol în interior se va face pe baza principiului contingentării la rafinării, printr’o organizaţie comună, sub supravegherea Statului şi la care vor participa, rafinăriile, producătorii, consumatorii şi Statul. O lege specială va fixa amănuuntele acestei organizaţii de vânzare a produselor de petrol”. Aşadar, e a patra oară, când acelaş proect de monopol, revine pe scena noastră legislativă, fiind tot de atâtea ori respins, de câte ori a fost propus. Se pune întrebarea : Dacă acest proect de monopol (Continuare în pag. TV-a) : Situaţia sumar a Băncii Naţionale LA 16 MAI Situaţia sumară a Băncii Naţionale la 16 Mai se prezintă astfel faţă de cea din 9 Mai. Stocul de aur e de 10 miliarde 991 milioane 345.323 lei faţă de 10 miliarde 982 milioane 531.916 Iei. Stocul în ţară e de 9 miliarde 344 milioane 854.599 lei. Stocul în străinătate e de 1 miliard 646 milioane 490.724 Iei. Stocul total e în urcare cu 8 milioane 813.407 lei. Devize rezervate pentru plata importului şi alte plăţi 264 milioane 907.159 lei faţă de 252 milioane 762.281 lei. Devize disponibile în conturi de clearing 1 miliard 303 milioane 414.241 lei faţă de 1 miliard 453 milioane 811.377 lei.Portofoliul comercial 5 miliarde 307 milioane 388.180 lei faţă de 5 miliarde 298 milioane 588.943 lei. Portofoliu şi datorii agricole şi urbane 2 miliarde 449 milioane 440.625 lei faţă de 2 miliarde 463 milioane 904.938 lei. Bonuri de tezaur ale Statului român pentru pierderi la datoriile agricole şi urbane 5 miliarde 552 milioane 526.751 lei faţă de 5 miliarde 522 milioane 496.003 Iei. Datoria Statului neschimbată 3 miliarde 638 milioane 745.217. Bilete de bancă în circulaţie 22 miliarde 368 milioane 27.955 lei fată de 22 miliarde 364 milioane 151.890 lei. Conturi curente şi depozite la vedere 8 miliarde 382 milioane 786.553 lei fată de 8 miliarde 517 milioane 766.698 lei. Totalul angajamentelorla vedere e de 30 miliarde 751 milioane 65.608 Iei faţă de 30 miliarde 881 milioane 918.588 lei. Scontul 4 jum. la sută. Dobândă 5 jum. la sută. Arhiducele Otto de Habsburg e gata să ocupe tronul Austriei LGOGRAS (Băilor). — „Daily Herald” publică o declarație a arhiducelui Otto de Habsburg afirmând că „este gata să răspundă chemării poporului”. Remanierea deversului italian ROMA 9 (Rador). — Printr’un decret semnat de Regele Victor Emanuel s’au făcut următoarele numiri de miniștri: D. Dino Alfieri a fost numit ministru al Presei și Propagandei în locul contelui Ciano, care a preluat conducerea ministerului afacerilor străine. D. Feruccio Lantini a fost numit ministru al Corporaţiilor. D. Alessandro Lessona a fost însărcinat cu conducerea departamentului deosebit de important al coloniilor. D. Giuseppe Bastianni ambasadorul Italiei la Varşovia a fost numit subsecretar de stat la externe în locul d-lui Suvich. î * I: ROMA 9 (Rador). — Corespondentul agenţiei Havas transmite : D. Mussolini a trimes o scrisoare personală d-lui Suvich, fost subsecretar de stat la ministerul afacerilor străine, prin care îi mulţumeşte pentru serviciile aduse Italiei în ultimii patru ani şi promite că îi va încredinţa în curând un post de o deosebită importanţă. : .' M. '«i Datoriile de răsboii ,.Lina PARIS, 9 (Rador). — Guvernul francez a primit, ca şi celelalte guverne debitoare ale Statelor Unite, o notă în care i se aminteşte că la 15 iunie este scadenţa uneia din ratele datoriilor de răsboiu contractate în Statele Unite. D-nii Yvon Delbos şi Vincent Auriol, miniştrii afacerilor străine şi finanţelor, pregătesc răspunsul la această notă. Răspunsul pare că nu se va deosebi în fond de cele privitoare la precedentele scadente, de la 1934 încoace. Schimbul de corespondenţă va fi dat publicităţii. 1é