Argus, iunie 1936 (Anul 26, nr. 6940-6963)

1936-06-11 / nr. 6947

> ANUL XXV No. 6947 NOUL MODEL ifjSjUl 8 CILINDRI Caenisttl, PALATUL HOP Telefon 209.64 217.45 NOC94 ABON­AMEN­TE: in tară ii in străinătate Un an 1000 tei I Un an 2200 Lei 6 luni 550 * ii 6 luni 1300 „ S luni 300 „ 11 5 luni 800 „ 3 iei in țară, 6 lei In străinătate, ORGAN ZILNIC AL COMERȚULUI Fondatori: S. PAUKER și H. F. VALENTIN BIROURILE Bucureşti, Str. Constantin Mille No. ÎS Et. 6 PAGINI INDUSTRIEI şi FINANŢEI Director GRIGORE GAFENCU TELEFON: 3.05.44 Joi II Iunie 1936 NOUL MODEL 8 CILINDRI dnenrep, PALATUL CELOP Telefon 209.64 217.45 aMeeeeeeeaeiaaaaeeaeaeeaaeaa PUBLICITATEA se primesc la administraţia ziarului şi la toate agenţiile de publicitate Sfârşitul serbărilor Ţara a manifestat într’un şir (n­e serbări strălucite, credinţă a­­m­âncă faţă de Rege, realitate [faţă de aliaţi, dragoste pentru [armată şi tineret. Acum serbările au luat sfâr­j­t timp, ca privind stările din jurul nostru şi dela noi cu toată [seriozitatea, să ne punem pe junincă.­­ Serbările, fireşte, au rostul lor. Ele stimulează însuşiri fru­­m­oase de entusiasm, şi strâng laolaltă, într’un avânt de caldă­­solidaritate, masele unui popor. Să băgăm de seamă, însă, ca ffentusiasmul nostru să nu se ri­­­sipească numai în sunete de­­fanfare, în jocuri de lumină şi­­în parăzi, ci să învioreze şi să întărească puterile noastre de fereaţiune, de organizare, de or­­idine.­­ Pentru aceasta ne trebue mun­­­că, o muncă neîntreruptă, în­­teordată, stăruitoare. Numai prin şea putem aşeza în spatele fru­­­moaselor decoruri de sărbătoa­re, realităţile fără de care, în­­grelele împrejurări de azi, un stat nu poate dăinui : socoteli rânduite, un tineret bine pregă­tit şi serios instruit, biblioteci cu cărţi, spitale cu medicamen­­­te/ studenţi cu învăţătură şi cuniai presus de toate o armată cu­­echipament şi de răsboi,­­ cu Uniforme simple şi bocanci so­lizi, cu căsci şi măşti, cu arme muniţii. Seriozitate înăuntru. Seriozi­tate în afară. In jocul primejdios al politicei Internaţionale nu succesele sunt hotărîtoare, ci siguranţa. Şi si­guranţa, se sprijină, azi, nu pe Vorbe, pe nădejdi, pe făgădueli, şi pe puterea cu care poţi să a­­firmi şi să aperi fiinţa ta naţio­nală.­­ Ne închinăm în faţa idealului­­de solidaritate şi de asistenţă internaţională,­­ ideal pe care, oricând, trebue să-l sprijinim, dar pe care, în zilele de frămân­tare de azi, nu ne putem sprijini. Fireşte, nădejdea într'o Socie­tate a Naţiunilor, cu garanţii, puteri şi autoritate, nu a pierit. In slujba ei, Franţa se pregă­teşte să pue un nou avânt şi toa­te puterile ei morale şi materia­le. Franţa are, însă, armata cea mai puternică din lume şi un brâu de cetăţi, ridicate din vreme de patriotica prevedere a unui ministru-soldat, al cărui monument domină uriașele ci­mitire de pe dealul fortului Dou­­aumont. Iar Marea Britanie se înar­mează. ’■ Germania se înarmează. Un­garia se înarmează. Bulgaria se înarmează. In asemenea vremi, părăzile ori­cât ar fi ele de frumoase, nu sunt, nu pot fi un scop în sine, ci doar un imbold pentru o pre­gătire serioasă şi adevărată. Sunt cuvinte care dacă ne-ar amăgi, ar fi primejdioase . „Putem privi — a spus d. Tă­tărescu, preşedintele consiliului de miniştri — senini, la sbuciu­­mul întregii omeniri, siguri de destinul nostru şi pregătiţi pen­­tru a face faţă tuturor nevoilor şi ameninţărilor”. Aşa sâ fie ? Simţim, când citim aceste cu­vinte, cum ni se strânge inima, ca şi cum prin freamătul lor so­nor am auzi din nou trosnetul dureros al tribunelor din dealul Cotroceni. Nu se poate clădi numai la su­prafaţă. E timpul să lucrăm în adân­cime. Şi e nevoe să ne grăbim. In slujba Regelui nostru şi a ţării, să punem toată munca, toată puterea de jertfă şi toată sinceritatea noastră. Gri­gore Gafe­ncu Criza devizelor aur Exprimând părerea opiniei publi­ce şi a întregei finanţe britanice, ziarul „Financial Times“ scrie ur­mătoarele, în legătură cu criza de­­­vizelor-aur: „Scăderea rezervelor metalice în Franţa, paralel cu neliniştea pieţii­­monetare, ar putea să determine în­­scurtă vreme fie noui restricţiuni de schimb, fie un embargo absolut al exportului de aur, ceea ce ar grăbi în primul rând evadarea capitalu­rilor ţării şi ar provoca în cele din urmă o devalorizare permanentă a francului.­­ O a doua soluţie ar fi o devalo­rizare deschisă şi ordonată, dupe­­ modelul aplicat valutei belgiene în 1935“. [ Ziarul londonez crede că o ase­­[hienea măsură ar însemna o stăvi­ i lire a exporturilor britanice, care [stăvilire ar putea fi corijată într’o [anumită măsură printr’o scădere a valorii lirei sterline. „Devalorizarea francului, — scrie .,Financial Times“, — ar duce fără Îndoială la repatriarea capitalurilor­­franceze şi fondurile britanice de e­­­­galizare, ar furniza desigur cea mai mare p­arte din aurul de care ar fi nevoie în acest scop, ceea ce ar fi un prilej binevenit pentru ca lira sterlină să se poată uşor deprecia,­­bineînţeles fără ca acest fapt să s­ibe prea mari repercusiuni“. I Ideea care se desprinde din arti­colul publicat de ziarul englez, e că ,numai o abolire a condiţiunilor arti­ficiale impuse de politica blocului­­aur, ar putea duce la o înlăturare a­­crizei economice. Se ştie că blocul-aur s-a format în vara anului 1933, după eşecul conferinţei economice de la Londra, grupând, sub auspiciile Franţei, ţă­­rile credincioase etalonului-aur. Ini­ţial, „blocul“ cuprindea 7 state, şi anume : Franţa, Belgia, Italia, O­­­­landa, Elveţia, Polonia şi Cehoslo­vacia. Acest grup se credea la în­­­ceput destul de puternic pentru ca s să poată impune apărarea standar­­­dului-aur, împotriva devalorizării­­preconizate de Anglia şi America. 1'1 Rând pe rând, aceste ţări au fost constrânse să devieze deja princi­piile iniţiale ale acţiunii. Cehoslova­cia, apoi Belgia, Italia şi Polonia, fiu abandonat total sau în parte po­litica gold-standardului. Dacă Franţa ar trece la deflaţie vor mai rămâne credincioase stan­­dardului-aur numai Olanda şi Elve­ţia. Se pare că aceste două state ar fi decise să dizolve legăturile puter­nice existente cu finanţa franceză, aşa că în eventualitatea unei depre­cieri a francului, ele să poată con­tinua aplicarea goldstandard-ului. Natural că lupta acestor două state împotriva tendinţelor valutare an­­glo-americane, ar fi neegală şi re­zistenţa lor îndoelnică. Trecând de partea Angliei, pe planul valutar, Franța ar trage dupe sine,­­ dupe părerea forurilor bri­tanice, un mare număr de State Si teritorii, contribuind la făurirea unui triunghiu economic Hră­dolar­­franc, care bine consolidat, ar con­tribui poate la cooperarea unui grup de naţiuni comerciale a căror mo­nedă să fie ancorată într’un regim definit, susceptibil însă de ajustări potrivit schimbărilor impuse de îm­prejurări. „Financial Times“ vede în aboli­rea condiţiunilor impuse de blocul aur, „una din marile nădejdi de mântuire economică“. In general, părerea cercurilor en­gleze, în ce priveşte soarta francu­lui, e în mare măsură dictată de consideraţii subiective, dintre cari ajunge să cităm îngrijorarea provo­cată în City de urcarea lirei ster­line cu aproape trei la sută. In orice caz, combaterea gold­­standardului pare a fi intrat de astădată într’o fază de luptă^ defi­nitivă, care nu va întârzia să aibe urmări hotărîtoare. : ii S. Sr». i­á '($ Bursa a rămas bine dispusă la valori cu dobândă fixă şi calmă la acţiuni. S-au încheiat transactioni foarte restrânse. Acţiunile Banca Naţională mai calme, au cedat dela 4340 la 4300­ Valorile industriale au înregis­trat mici scăderi. Acţiunile Mica au cedat dela 1835 la 1820, S. T. B. dela 1385 la 1365. Hârtiile de petrol calme, au os­cilat în jurul cursurilor precedente. Francul francez a cotat eri la Zu­rich 20.37 faţă de 20.38 în ajun şi la Londra 76.13 faţă de 75.78 cât a fost în ziua precedentă. La Paris lira sterlină a cotat 76.17 (75.35 în ajun) şi francul evleţian (491.12 (490.75 în ajun). Cursul francului francez în târgul nostru neoficial a fost 10.65—10.70. ★ La Paris a început să se plătească la 4 Iunie cuponul din 1 August 1935 al rentei de stabilizare. Se plă­teşte 53 la sută din valoarea nomi-CURSUL COMPENSAŢIILOR : PRIME DE IMPORT: Lista B. 80—82. Import de toate articolele din toate tarile ex­potă cerut 117—oferit 116 la sută. PRIME DE ARIERATE: Anglia, lira sterlină cerută la 980 Iei și oferită la 950 Iei. America—Olanda, lira sterlină ce­rută 1020—1040, oferită 1010—1020. PRIME D­E EXPOR­T : Export de toate articolele in toate ţările în a­­fară de petrol şi grâu devize promp­te 48 la sută cerute şi 46 la sută ofe­rite. Predare 30—60 zile, cerute 46 la sută şi oferite la 44 la sută. Export lista A. 78—80 la sută in­clusiv cotele de devize cedate Băncii Naţionale. b­ Examenul de admitere pentru an­­gajarea de funcţionari specialişti la Banca Naţională s’a terminat. La examen s’au prezentat mult mai pu­ţini candidaţi s’au înscris. Pentru a înlătura orice intervenţii, direcţiunea Băncii Naţionale clasea­ză tezele şi numai după aceea se vor desface colţurile tezelor unde şi-au scris numele candidaţii respectivi. Printre lucrări sunt multe foarte bune. ★ Cursul devizelor negociabile: Mar­ca germană 35.55—35.60, silingul austriac 31.90—32, drahma 1.01— 1.02, liteta 7.20—7.30, coroana cehă 5.95—6. Tribunalul de Ilfov secţia I jude­când un apel făcut contra unei impu­neri a adus o hotărâre foarte impor­tantă. A decis, anume că de­oarece agenţii şi voiajorii n’au numai salar fix ci şi remiză, întreprinderile nu pot fi impuse pentru aceste sume ră­mânând ca să fie impuşi voiajorii şi agenţii după veniturile lor. B. Bd. ★ Sfârșitul grevei In Spania ...... —­­ MADRID, 9. (Rador). — Greva lu­crătorilor agricoli din regiunea Mala­ga s’a terminat. Această grevă a durat 8 zile și la ea au participat 80.000 muncitori a­­gricoli. p­­A T.A.. Colaborarea economică a tarilor din fiica Inţeleger© Conferinţa de la Bucureşti a Institutului de Export Vizita conducătorilor statelor din Mica înţelegere a subliniat solidari­tatea politică dintre ele. Câteva manifestări apropiate, — de mai mică însemnătate, fireşte, — va sublinia solidaritatea economică. Credem a şti că, în ciclul de ma­nifestări organizate în cadrul Micei înţelegeri economice, s’a hotărît ţi­nerea a trei conferinţe : o conferinţă a conducătorilor In­stitutelor de Export din Iugoslavia, Cehoslovacia şi România ; o conferinţă a conducătorilor ad­ministraţiilor de cale ferată, şi o conferinţă a experţilor comer­ciali. Prima conferinţă, şi cea mai însemnată, va fi a­­ceea a Institutelor de ex­port. Ea se va întruni la Bucureşti, în ziua de 22 iunie. D. Em. Marian, directorul Institu­tului Naţional de Export, lucrează, în momentul de faţă, la organizarea acestei reuniuni. Spre deosebire de unele manife­stări de până acum, conferinţa acea­sta va avea un caracter practic. Se va căuta, în lumina experienţelor de până acum, căile cele mai potrivite pentru stimularea schimbului de mărfuri între ţările Micei înţelegeri. De la început trebuie să arătăm că cercurile oficiale din cele trei ţări, urmăresc cu satisfacţie rezultatele date de lucrările comitetului econo­mic. Tendinţa de slăbire a schimbu­lui de mărfuri, manifestată înainte de sesiunea de constituire, a fost stăvilită. Mai mult, s-a obţinut o îm­­bunătăţire simţitoare. Asta nu înseamnă că situaţia ac­tuală e cea mai bună la care se poate spera. Dimpotrivă. Volumul de afaceri e încă restrâns. Iar roa­dele obţinute până acum dovedesc că terenul e prielnic pentru o con­lucrare mult mai activă. Din această cauză, între întruni­rile periodice ale consiliului econo­mic al Micei înţelegeri, s’au hotărît reuniuni practice între instituţiile e­­conomice din cele trei ţări, cari, prin activitatea lor, pot înlesni atingerea scopului urmărit. Institutele de export fac un înce­put care va fi continuat de Came­rele de comerţ, de Uniunile agricole, de organizaţiile industriale. Astfel definit, rostul acestor reu­niuni practice, e lesne de înţeles ce poate figura la ordinea de zi a con­ferinţei de la 22 iunie , sumedenie de probleme practice menite să a­­propie, din punct de vedere comer­ciali, cele trei ţări. Adică: supri­mare de formalităţi, informare de surse, comunicarea mişcărilor pie­ţei, comunicarea preţurilor, etc., etc. Reuniunea experţilor feroviari se va ţine şi ea, la noi, în Capitală, tot în luna iunie. Ea are de scop să de­săvârşească lucrările începute în reuniunile trecute, privitor la orga­nizarea de tarife combinate, la în­fiinţarea de trenuri mai rapide, la iutirea transporturilor de mărfuri, etc. Sunt probleme de un însemnat in­teres practic, cari se cer rezolvate. Deosebit de conducătorii celor trei administraţii, la această reuniune vor lua parte şi o serie de experţi feroviari. In ceea ce priveşte conferinţa ex­perţilor comerciali, ea va avea de scop să examineze mijlocul de a desvolta şi consolida Mica înţele­gere pe baza proiectului de „înţele­geri regionale“, întocmit de d. mi­nistru I. Christa, directorul afaceri­lor economice din ministerul de ex­terne. * Eri trebuia să se ţină, sub preşe­dinţia d-lui N. Tabacovici, o şedin­ţă a delegaţiei româneşti la confe­rinţa economică a ţărilor din înţe­legerea Balcanică. Şedința a fost amânată pentru săptămâna viitoare. Cum va fi recolta după informaţiile cule­se de la ministerul agricul­turii, seceta persistă în centrul Moldovei mai ales în judeţele Iaşi, Roman, Botoşani, Vaslui, Huşi. In această parte a ţării, recolta grâului pare defi­nitiv compromisă. Rugina a apărut în jude­ţele Iaşi, Teleorman, Ro­mana­ți și Ilfov. Introducerea pletelor de bancă şi a scrisorilor de credit în Germania BERLIN, 9 (Rador).­­ Turi­ştii străini cari sosesc în Germa­­nia sunt autorizaţi să introducă în 60 mărci în monetă germană divi­zionară şi de suma maximă de 30 mărci în bilete de bancă ale Băn­­tară în afară de suma maximă de cei Reichului, cecuri de voiaj s°u scrisori de credit de voiaj pentru un total nelimitat. Ei mai pot să aibă asupra lor în bilete de bancă sau cecuri obișnu­ite orice valori în devize străine. Săptămâna Industrială «le 1. Ratiii. Iniţiatorii „ideilor“ economiei dirijate. Proectul unui monopol ajuns de pomină. Automotoarele în slujba C. F. R. Autostradele Reichului Turnul nostru de netrol. Producţia. Bursa petroliferelor Am avut d­e multe ori prilejul să constatăm la departamentele noa­stre economice, unele iniţiative foarte ciudate. Unui funcţionar înalt, de pildă, al ministrului de finanţe, îi năzare la un moment dat o ideie. O ideie, care în principiu ar putea crea un nou şi mănos izvor de venituri pen­tru stat. In momente de bună dis­poziţie funcţionarul superior, o im­părtăşeşte ministrului respectiv sau subsecretarului de stat. — Da, ideia nu e rea, ia pune-o pe hârtie, aşa cum o înţelegi d-ta, îi răspunde ministrul sau subsecre­tarul de stat, fie că îi interesea­ză „ideia”, fie că doresc să taie şi­rul conservaţiei, cu un moment mai curând. Autorizat de şeful suprem, ini­ţiatorul ideiei nu stă prea mult pe gânduri. In primul rând, lasă ca din în­tâmplare, să ajungă repede la ure­chea reprezentanţilor presei, inten­ţia ministrului de a veni cu un an­teproect de lege în chestiunea cu-­ tare. Informaţia apare fireşte în toa­te ziarele. După câteva zile, în care timp s’a şi strecurat pe presă, unele in­­discreţiuni asupra economiei proec­tului, anteproectul este gard întoc­mit şi transcris la maşină, în con­diţii technice ireproşabile, iar înal­tul funcţionar se prezintă cu el la ministru, după ce a avut mai întâi grija de a distribui câteva exem­plare și presei, pentru ca textul complect al anteproectului să apa­ră chiar a doua zi în toate ziarele. — D-le ministru, sunt gata. Am întocmit anteproectid și vă pre­zint. Iatâ-l! Ministrul, luând în mână, volu­minosul anteproect, uităndu-se la ceas, îi răspunde: — Bine. Lasă-l aci, să-l vad. Preocupat de alte chestiuni im­portante, ministrul lasă câtva timp anteproectul în saltar, său pe bi­roul său. După câteva zile, se pomeneşte însă cu o delegaţie foarte nume­roasă de cetăţeni, cari­­ solicită o audienţă urgentă. ' ' Ministrul o primeşte. — D-le ministru,­­ spune şeful delegaţiei, am citit anteproectul dv. în toate ziarele şi ne-am spe­riat. E o absurditate. — Ce anteproect? întreabă mi­nistrul. — Anteproectul care a apărut în toată presa din Capitală, din ţară şi a fost transmis şi în străină­tate !­­ ! —­­ Ministrul rămâne mit. Ca să e­­vite vre­ o gafă, întreabă vag: — Şi de ce nu vă place? — D-le ministru, răspunde de­legaţia în cor, o asemenea lege, discutabilă în teorie, e absolut ne­aplicabilă şi absurdă în practică. Vă trebuie miliarde, d-le ministru, de unde o să le luaţi? Şi-apoi un­de puneţi riscurile enorme ce-şi ia statul asupra-şi, pe lângă că neno­rociţi o zecime din populaţia ţării, fără să aduceţi statului, de cât ponoase. Ministrul, nevinovat, ca un copil nou născut, face feţe, fe­ţe. Se uită la ceas. Pretextează o audienţă la palat. — D-lor, n’o să putem discuta acum pe larg, întreaga chestiune. Sunt chemat la palat. Reveniţi, vă rog Sâmbătă. Până Sâmbătă, ministrul răsfo­ieşte anteproeo­ul întocmit de înal­tul funcţionar, îşi pune mâinile în cap, face aspre admonestări iniţia­torului „ideiei” şi în ziua audien­ţei, dă complectă satisfacţie dele­gaţiei. înaltul funcţionar, nu se lasă în­să aşa de uşor bătut. Odată cu schimbarea ministrului, reînoieşte „ideia” sau o lasă să se strecoare sub forma unui simplu articol, în­­tr’un proect de lege cu caracter deosebit, întocmit de acela? depar­tament sau de altul. De aceia, nu rareori se întâmplă să ved­em proecte de legi pără­site, sub un guvern, reînviate, ca pasărea Phoenix din cenușa ei, sub un guvern următor. Este tocmai cazul faimosului proect de lege pentru monopoli­zarea de către stat, a vânzării produselor de petrol în consu­mul intern. Acest proect de monopol, a fost înscris încă în legea mine­lor din 1924. Născut mort dela început, întru cât forurile răspun­zătoare s’au convins numai de­cât că un asemenea monopol nu ar folosi nici intereselor statului nici celor ale consumatorilor, a rămas înmormântat până la 1929 In acel an ideia a fost din nou vânturată, reluată în discuţie şi din nou înmormântată prin le­gea minelor din 1929, care în ar­ticolul 200 hotărăşte definitiv: „COMERŢUL INTERIOR AL PRODUSELOR DE PETROL ESTE LIBER”. De la 1929 şi până la 1935 i­­deia monopolului vânzării pro­­duselor de petrol în interior a fost părăsită. In 1935, ideia monopolului re­apare. E pusă din nou la ordinea zilei, de ministerul de finanţe. Din nou discutată, de forurile superioare se ajunge la aceiaşi concluzie ca în 1924 şi 1929. Mo­nopolul vânzării petrolului în in­terior de către stat, este o mă­sură gravă, plină de riscuri şi pericole pentru stat şi fără de folos pentru consumul general. Ideia este din nou asvârlită ca netrebnică. Pare însă că iniţiatorii „ideii” nu cunosc proverbul latin : er­rare humanum est, perseverare diabolicum”. N’au trecut nici 7 luni şi acum în noul proect de lege al minelor ce urmează a fi luat în discuţie de parlament în sesiunea de toamnă, ideia ajunsă prover­bială, a aceluiaş monopol, rea­pare din nou, de astă dată sub forma vechiului articol al legii minelor din 1924, care are cu­prinsul următor: „Vânzarea produselor de pe­trol în interior se va face pe baza principiului contingentării la ra­finării, printr’o organizaţie co­mună, sub supravegherea Sta­tului şi la care vor participa, ra­finăriile, producătorii, consuma­torii şi Statul. O lege specială va fixa amănuuntele acestei orga­nizaţii de vânzare a pro­duselor de petrol”. Aşa­dar, e a patra oară, când acelaş proect de monopol, revi­ne pe scena noastră legislativă, fiind tot de atâtea ori respins, de câte ori a fost propus. Se pune întrebarea : Dacă acest proect de monopol (Continuare în pag. TV-a) : Situaţia sumar a Băncii Naţionale LA 16 MAI Situaţia sumară a Băncii Naţio­nale la 16 Mai se prezintă astfel faţă de cea din 9 Mai. Stocul de aur e de 10 miliarde 991 milioane 345.323 lei faţă de 10 mi­liarde 982 milioane 531.916 Iei. Stocul în ţară e de 9 miliarde 344 milioane 854.599 lei. Stocul în străi­nătate e de 1 miliard 646 milioane 490.724 Iei. Stocul total e în urcare cu 8 milioane 813.407 lei. Devize rezervate pentru plata importului şi alte plăţi 264 milioane 907.159 lei faţă de 252 milioane 762.281 lei. Devize disponibile în conturi de clearing 1 miliard 303 milioane 414.241 lei faţă de 1 miliard 453 mi­lioane 811.377 lei.­­Portofoliul comercial 5 miliarde 307 milioane 388.180 lei faţă de 5 miliarde 298 milioane 588.943 lei. Portofoliu şi datorii agricole şi urbane 2 miliarde 449 milioane 440.625 lei faţă de 2 miliarde 463 milioane 904.938 lei. Bonuri de tezaur ale Statului ro­mân pentru pierderi la datoriile a­­gricole şi urbane 5 miliarde 552 mi­lioane 526.751 lei faţă de 5 miliarde 522 milioane 496.003 Iei. Datoria Statului neschimbată 3 miliarde 638 milioane 745.217. Bilete de bancă în circulaţie 22 miliarde 368 milioane 27.955 lei fa­tă de 22 miliarde 364 milioane 151.890 lei. Conturi curente şi depozite la ve­dere 8 miliarde 382 milioane 786.553 lei fată de 8 miliarde 517 milioane 766.698 lei. Totalul angajamentelor­­la vedere e de 30 miliarde 751 milioane 65.608 Iei faţă de 30 miliarde 881 milioane 918.588 lei. Scontul 4 jum. la sută. Dobândă 5 jum. la sută. Arhiducele Otto de Habs­burg e gata să ocupe tronul Austriei LGOGRA­S (Băilor). — „Daily Herald” publică o declarație a arhiducelui Otto de Habsburg afir­mând că „este gata să răspundă chemării po­porului”. Remanierea deversului italian ROMA 9 (Rador). — Printr’un decret semnat de Regele Victor Emanuel s’au făcut următoarele numiri de miniștri: D. Dino Alfieri a fost numit ministru al Presei și Propagan­­dei în locul contelui Ciano, care a preluat conducerea ministeru­lui afacerilor străine. D. Feruccio Lantini a fost nu­mit ministru al Corporaţiilor. D. Alessandro Lessona a fost însărcinat cu conducerea depar­tamentului deosebit de impor­tant al coloniilor. D. Giuseppe Bastianni amba­sadorul Italiei la Varşovia a fost numit subsecretar de stat la ex­terne în locul d-lui Suvich. î * I:­­ ROMA 9 (Rador). — Cores­pondentul agenţiei Havas trans­mite : D. Mussolini a trimes o scri­soare personală d-lui Suvich, fost subsecretar de stat la mini­sterul afacerilor străine, prin ca­re îi mulţumeşte pentru servi­ciile aduse­ Italiei în ultimii patru ani şi promite că îi va încredinţa în curând un post de o deosebită importanţă. : .' M. '«i Datoriile de răsboii ,.L­in­a PARIS, 9 (Rador). — Guvernul francez a primit, ca şi celelalte gu­verne debitoare ale Statelor Unite, o notă în care i se aminteşte că la 15 iunie este scadenţa uneia din ratele datoriilor de răsboiu con­tractate în Statele Unite. D-nii Yvon Delbos şi Vincent Auriol, miniştrii afacerilor străine şi finanţelor, pregătesc răspunsul la această notă. Răspunsul pare că nu se va deosebi în fond de cele pri­vitoare la precedentele scadente, de la 1934 încoace. Schimbul de corespondenţă va fi dat publicităţii. 1é

Next