Argus, iulie 1937 (Anul 27, nr. 7263-7289)

1937-07-22 / nr. 7281

ANUL XXVII No. 7281 I NOUL MODEL |­ MMM Ira tară Un an 1000 Lei 6 luni 550 „ 3 luni 300 „ Ford 8 CILINDRI Raf S.A.R București, PALATUL CICLOP Telefon 209.64. 217.45 A­BONAMENTE * In străinătate Un an 2200 Lei 6 luni 1300 „ 3 luni 800 „ 3 lei In tară. 6 lei în străinătate 6 PAGINI ORGAN ZILNIC AL COMERȚULUI Fondatori S. PAUKER şi H. F. VALENTIN BIROURILE: Bucureşti, Str. Constantin Miile No. 15 INDUSTRIEI şi FINANŢE! Director GRIGORE GAFENCU TELEFON 3­05.44 Joi 22 Iulie 1937 S.A.R Bucureşti, PALATUL CICLOP Telefon 209.64. 217.45 PUBLICITATEA se primeşte la administraţia ziarului şi la toate agenţiile de publicitate NOUL MODEL I Ford 8 CILINDRI Cade târnăcopul în uliţa negusto­rească. Se face un bulevard larg de treizeci de metri. Şi cade târnăcopul pe o distanţă mare, între Spitalul Colţei şi Piaţa Mare, încât partea asta a oraşului samănă mai mult a Madrid decât a Bucureşti. Peste tot dealuri de mo­­los, uşi aruncate şi trepte smulse din pereţi. Doar, ici-colo, o casa două stau neatinse. Dar, nici ele nu vor fi cruţate.^ Cârmuirea municipală a hotărât să înteţească ofensiva. Primarul a sunat goarna de atac. Plutoane­ de salahori pornesc spre casele arăta­te. Până într’o lună cel mult, din vechea parte comercială a Capita­lei, nu va rămâne aproape nimic. Pe locurile unde un Luca P. Nicu­­lescu, un Stancu Becheanu, un As­cher Kandel, un Vasile Orghidan şi alţii, au întemeiat centrul co­mercial al Capitalei, vor circula automobilele şi tramvaiele sau vom avea bulevarde cu vederi spre noui pieţe, spre noui palate. Prilej de amintiri duioase. Cine să le evoce? Negustorii supravieţuitori alear­gă­ ca goniţi de streche să-şi găsea­scă adăpost pe uliţele alăturate, istoricii se sbuciumă să desgroape fapte din trecut, studenţii Acade­miei Comerciale au preocupări mai înalte, cum sunt luptele politice sau cu profesorii. Şi, în timpul acesta, târnăcopul cade, ştergând ultimele urme ale unei vieţi ce nu va mai veni nici­odată. O viaţă mai puţin sbuciu­mată, mai simplă, mai onestă. Fără de contingentări, fără de piedici valutare, fără de executări silite. Pe atunci aveam credit, acum a­­vem Credite. Dar, de unde să ca­pete negustorul banuil de care are nevoe? Pe vremea acea curgeau galbe­nii când un negustor îşi dădea cu­vântul. Astăzi, curg poliţele, con­cordatele, falimentele... Ofensiva edilitară din jurul pieţei Bibescu-Vodă cearcă parcă să ri­sipească aducerile aminte. Pe locuri unde, în deceniile tre­cute, se încuibase belşugul, câr­­muitorii au adus o vreme grea. Iluzia revalorizării, porniţă din cercuri oficiale, a năruit cele mai multe din firmele mari. Fără de voia lor, negustorii au fost împinşi într’un joc primejdios. S’au perdut averi. Au perdut mulţi şi numele Dela un capăt la celălalt al uliţe­lor negustoreşti, alergau peceţiile roşii ale insolvabilităţii- îngăduin­ţa faţă de debitori a complectat restul. Câte din firmele de odinioară au mai rămas în picioare? Pe câte le-au cruţat vremile de acuma? Iar, la temeiurile prăpădului, lipsa de prevedere, lipsa de înţe­legere a cârmuitorilor de după război, faţă de comerţul ţării. Târnăcopul desăvârşeşte astăzi opera. Rade de pe pământ cel mai bogat­­cartier comercial al oraşu­lui. Să nu mai rămână urmă din ce s’a înjghebat de veacuri. George Stroe Se dărâmă un cartier..! Convocarea COOSINIului Economic a­l Micei Inţelegeri El se va întruni la Bucureşti în 11 Octombrie Până atunci vor fi cinci reuniuni de experţi S’a vorbit, în ultima vreme, prin ziarele străine, despre o cri­ză a Micei înţelegeri. Şi cum a­­ceastă criză se anunţă generală, ea cuprindea şi colaborarea eco­nomică dintre cele trei state. Avonurile de mai sus capătă acum o desminţire. CONVOCAREA CONSILIU­LUI Simtem informaţi că Consiliul economic al Mi­cei înţelegeri a fost con­vocat într’o nouă sesiune. Această sesiune se va ţine la Bucureşti, în ziua de 1­­ Octombrie. La ordinea de zi o serie de probleme de mare in­teres economic. Intre al­tele, obţinerea unei clau­ze regionale a Micii înţe­Interesant e că s-a hotărât convocarea unor reuniuni de ex­perţi din România, Cehoslovacia şi Iugoslavia care să pregătească lucrările consiliului. Aceste reuniuni vor în­­cepe, tot la Bucureşti, în zina de 5 octombrie. Cele cinci reuniuni privesc: experţii în materie feroviară; experţii în materie de naviga­legeri, clauză care să în­găduie celor trei ţări, să­­şi acorde reciproc avanta­jii pe care să nu fie silite în virtutea clauzei naţiu­nea celei mai favorizate, să le acorde şi altor ţări. O LUCRARE DOCUMEN­TARA De altfel, o lucrare documen­tară în această chestiune a fost întocmită de secţia română a Consiliului Economic a Micei în­ţelegeri. Va apare foarte curând şi va fi distribuită în toate ţările europene. Dar, aceasta nu e singura pro­blemă trecută la ordinea de zi. Mai sunt altele, toate privind co­merţul, şi care interesează buna desvoltare a schimbului de măr­furi dintre cele trei ţări: ţie aeriană; experţii pentru unificarea do­cumentelor de transport; experţii în chestiunile vamale şi, în sfârşit, experţii în materie comercială. Lucrările experţilor trebue să fie gata cel mai târziu până la 10 octombrie, astfel încât rapo­artele lor să poată fi supuse Con­siliului Economic. COMPUNEREA DELEGA­­ŢIEI ROMANE Delegaţia română la această nouă sesiune a Consiliului Eco­nomic a Micei înţelegeri se com­pune din d-nii: N. Theodorescu, fost ministru al in­striei ca preşedinte; N. Ta­­bacovici, vice-preşedinte; Em. Marian, secretar general al mi­nisterului de industrie; Ionel Christu, ministru plenipotenţiar, ing. Chr. Pennescu-Kertsch, pre­şedintele Camerei de comerţ, V. Stoicovici, profesor universitar, delegaţi, consul general D. Ni­­colau, secretar al sesiunei, pre­cum şi un mare număr de ex­perţi. Lucrările consiliului se vor ţi­ne în palatul Camerei de comerţ. Reuniunile experţilor, la diferi­tele ministere de specialitate. ★ Plecarea d-lui N. Tabacovici din fruntea consiliului de admi­nistraţie al căilor ferate, nu are nici­ o influenţă asupra compu­nerii secţiei româneşti din Con­siliul Economic al Micei înţele­geri şi înţelegerii Balcanice, de­oarece d. Tabacovici n’a fost numit în aceste două demnităţi în calitatea d-sale de preşedinte al căilor ferate, ci, prin decret regal, în calitatea d-sale de spe­cialist în chestiunile economice. C­inci reun­iuni de experţi Despăduririle şi nepăsarea statului Se fac exploatări sălbatice* Cine poartă vina acestei situaţii In vremea din urmă efectele despăduririlor au dat din nou pri­lejul unor aspre critici la adresa acelor autorităţi publice, cărora le revenea sarcina să asigure o raţio­nală exploatare a bogăţiilor noas­tre forestiere. Chiar dacă în unele cazuri s’a mers prea departe cu aceste criti­ci şi s’a căutat o agravare a vino­văţiilor, nu e însă mai puţin adevă­rat că tăerile de păduri s’au făcut în mod sălbatec, fără respectarea nici unei norme tehnice sau a mă­surilor legale în vigoare. Suprafeţe considerabile au fost complect despădurite şi regiuni în­tregi au fost împinse la mizerie din pricina lipsei de prevedere a organelor publice de control. Un exemplu singur ar fi îndestulător. Orăşelul Gheorgheni, din apropie­rea Bicazului, a ajuns azi o ade­vărată ruină. De unde cu mai mulţi ani înainte, localitateaa aceasta aşezată într’una din cele mai pitore­şti regiuni ale ţării, era în plin progres şi populaţia locală nu era suficientă pentru munca cerută de exploatările forestiere, azi comer­ţul aproape nu mai există, popula­ţia emigrează şi mizeria cea mai neagră domneşte în acest orăşel. Dece? EXPLOATARE SALBATECA Pentru că exploatarea păduri­lor s’a făcut sălbatec. S’au tăiat masive întregi păduroase şi nu s’a împădurit nimic. Regulile im­puse de legile silvice au fost ne­socotite şi statul n’a executat vre-un control şi n’a aplicat nici o sancţiune. Ceeace s’a petrecut la Gheor­gh­eni s'a repetat în nenumărate alte regiuni păduroase. Consecinţa: s’a ajuns azi la suprafaţă acoperită cu păduri exploatabile cari nu reprezintă decât 10—12 la sută din supra­faţa totală a ţării. Specialişti dau ca suprafaţă păduroasă 25 la sută din suprafaţa totală pen­tru o bună îndestulare a popu­laţiei unei ţări. La noi abia atingem 22 la su­tă. Aceasta mai mult pe hârtie pentru că în acest procent sunt înglobate şi unele suprafeţe, cari nu mai trebuesc socotite ca pă­­duri, ci adevărate paragini, rui­ne, pline de ochiuri de iarbă sau cu pământ tare în care producţia lemnului e cu totul inferioară La acestea se mai adaugă pădurile situate în locuri neacce­sibile ,astfel că procentul de 22 trebue redus la 10—12, cifră pe care o indicăm şi mai sus. CINE E DE VINA? Prin urmare, suntem cam depar­te de ceea ce specialişti socotesc situaţie normală■ Cine sunt vino­vaţi, c’am ajuns aci? Fără îndoia­lă, că o parte de vină poartă şi cei cari au expoatat sălbatec. Dar statul are vina cea mai mare: în­tâi, pentrucă n’a exercitat un con­trol al tăerilor şi împăduririlor şi al doilea pentru că nici nu a apli­cat o politică bună chiar la pădu­rile, cari constitue proprietatea lui. In întreaga ţară există circa 6,5 milioane ha. de pădure. Din aces­tea, Statul deţine sub diverse for­me (statul direct, eforii, fundaţii, comune, biserici, fonduri religoase, composesoare m­oşneni răzeşi, etc...), aproape 67,6 la sută, iar particularii posedă restul de 32,4 la sută. In primul rând, proprietarul a 67,6 la sută, din suprafaţa împădu­rită, ar fi avut obligaţia să ex­ploateze raţional şi apoi să ceară şi să controleze dacă și particula­rii fac la fel- Adevărul e, că statul n’a purtat grijă pădurilor tării, în timp ce industriile forestiere seri­oase au aplicat programe rationa­le, cum cereau chiar interesele proprii■ (Continuare: în pagina IlI-a) Acum un an, afacerile de ce­reale, se făceau în plin în acest anotimp. Marfa nouă era din bel­şug la oboare, cantităţi importan­te de grâu şi de orz se aduceau de către producători la schele şi ex­portatorii puteau să colecteze im­portante cantităţi pentru a-şi face stocul de export. Anul acesta, nu avem o situaţie asemănătoare. Cu toate că lucră­rile câmpului n’au fost întârziate Situaţia pieţii interne, e astfel, destul de bine caracterizată. Afluenţa mărfurilor spre vânza­re, nu a început încă în plin. Dim­potrivă avem chiar impresia că ea întârzie. In al doilea rând sunt ţi­nuturi importante unde, din lipsă de recoltă, posibilităţile de adunare a cerealelor vor fi destul de puţin favorabile. Faţă de această situaţie internă, se impune o examinare a situaţiei, pe care cerealele româneşti o în­tâlnesc în momentul de faţă pe pie­ţele internaţionale. Din nefericire afacerile de cerea­­le au devenit sinonime cu transac­ faţă de anul trecut şi cu toate că, în parte, producţia din anul acesta nu e cu mult scăzută faţă de cea de acum un an, se poate constata o întârziere vădită în sosirea bu­catelor la ogoare. Campania de cereale 1937-1938, nu a început anul acesta încă să se arate în plin şi perspectivele pentru evoluţia ei viitoare ,se pot stabili numai cu greutate. title de grâu. Recolta de orz e redusă. Sosi­rile la oboare sunt aproape inexis­­tente. Două treimi din marfa care so­seşte la Obor, e grâu. Rapiţa, ovăzul şi porumbul nu sunt astăzi mărfuri cari stăpânesc piaţa. Tranzacţiunile sunt foarte re­duse. Ch­aiul Situaţia grâului în târgul cereale­lor e astăzi precumpănitoare. In rapoartele din Iunie, s’a putut vedea că Statele Unite şi Canada, ne prepară deziluzii cu privire la grâu. Reacţia burselor dela Chicago şi Liverpool n’a întârziat să se pro­ducă. De două săptămâni asistăm la o luptă neicetată între cele două tendinţe ce s’au afirmat in Ameri­ca, pentru­­găsirea unui echilibru in cotaţiune. In ultimele trei săptămâni atât la Chicago cât şi la Winnipeg, grâul a înregistrat in ultimele trei săptămâni, urcări de peste 10 la sută. Ultima încheiere ne-a dus co­­taţiunea 128 cents bnshely, la Chi­cago, şi 155'A la Winnipeg. Se poate constata o tendinţă fermă de urcare a preturilor, cei cari urmăresc scăderea cursurilor au reuşit să înfrângă urcarea şi au provocat scăderi trecătoare în co­­tafie. Nota caracteristică însă a pie­ţelor de Peste Ocean, e fermă şi ,,măna doua”, face atât în Cana­da cât şi în Statele Unite, toate sforţările pentru a face încheieri în limita posibilităţilor. Faţă de a­­ceastă situaţie de peste Ocean, pie­ţele Continentale şi în deosebi pia­ţa londoneză, arată mai puţină grabă de a se aproviziona. Pîat«» inte­rna Exportul cerealelor Grâul stăpâneşte piaţa începutul campaniei de export.10 Pi­aţa internă. Piaţa externă. Lipsa de unitate şi lipsă de orientare pe piaţa mondială a cerealelor Interesele americane In China Opinia publică din străinătate aş­teaptă să cunoască atitudinea State­lor Unite în conflictul chino-japonez. Se pare că interesele americane în China sunt de natură a nu lăsa Japo­nia să-şi desfăşoare în voie întreaga ei posibilitate de expansiune în im­periul Chinei. Deş, ministrul de finanţe al Chinei dr. King nu şi-a putut sfârşi tratati­vele urmate la Londra şi New-York prin realizarea unui împrumut mai mare, s-a ajuns totuşi la o înţelegere economică cu Statele Unite.. Pe baza acestui acord Statele Uni­te sunt în ajunul unei noui şi vaste desvoltări de credite în China, Mi­nistrul american de finanţe 4. Mor­gentau a făgăduit deasemenea d-rului King că va pune la dispoziţia Chinei valori nedeterminate de aur din te­zaurul american. In momentul izbucnirii conflict­ului cu Japonia, se urmau tratative între China şi Statele Unite in vederea lăr­girii acordului monetar de anul tre­cut prin punerea la dispoziţie de ca­pitaluri cari să pună in siguranţă mo­­neda chineză. In schimb China tre­buia să cedeze Statelor Unite canti­tăţi corespunzătoare de argint. Aceste înţelegeri sunt de natură să întărească situaţia financiară a Chi­nei, punând-o în stare să-şi echilibre­ze balanţa sa de plăţi. Importul ex­cedentar al Chinei îi crează în acea­stă privinţă mari greutăţi. Prin înţelegerea cu Statele Unite, China e scutită de lichidarea în târ­gul liber a stocurilor de argint, ce­­ia ce ar cauza o scădere puternică a argintului. Toate acestea dovedesc cât de le­gate sunt de China interesele econo­mice ale Statelor Unite, care caută să exploateze posibilităţile largi pe care piaţa chineză le oferă. Desigur că războiul cu Japonia va face ca Statele Unite să se arate mai rezervate în contactul lor cu foru­rile economice chineze, fără însă să le facă a părăsi cu totul interesele lor în vastul imperiu. Cererile «de grâu românesc In orice caz, Londra nu e deo­­sebit de interesată, de a cumpăra grânele noastre. Una din cauzele principale cari au determinat acea­stă atitudine a târgului londonez, e probabil faptul că până în mo­mentul de fată, nu posedăm un tip unitar al grânelor din recolta 1937 şi importatorii nu vor să rişte greu­tăţi pentru consideraţiuni de cali­tate. Piaţa Continentală în genere, e foarte neregulată şi rezultatele a­­cestei situaţii, e că nici Anglia, nici B­elgia, nici Olanda, nici Franţa, nici Italia, nu sunt pentru moment cumpărătoare de grâu românesc. In situaţia actuală, exportatorii noştri nu au decât două debuşeuri: Grecia şi Germania. Grecia cum­pără cantităţi care corespund capa­cităţii de absorbţie a acestei ţări, plătind preţuri reduse faţă de cel ce îl acordă de exemplu pentru grâul unguresc. Grâul românesc de 75-76 kgr. cu 4 la sută, s’a oferit la Atena cu 194 sh. cif fără cumpărători, pe când pentru unguresc, se poate ob­ţine cu uşurinţă 206 sh. cif. Germania nu este atât de dificilă cât priveşte calitatea noastră dar nici aci, curent de afaceri nu se desvoltă. Deocamdată, singurele a­­faceri care sunt în curs de realizare cele două contracte făcute pe baza unor angajamente speciale, se exe­cută cu oarecare încetineală din cele 8.500 vagoane încheiate, nu s-au exportat până astăzi mai mult decât 1.000 vagoane. Nu se poate spune că situaţia de astăzi poate fi hotărâtoare pentru începutul campaniei. Realitatea e că deocamdată nu s-au fixat nici tipul, nici preţul grânelor româneşti şi că, cu toată tendinţa fermă care e la baza tendinţei pentru campa­nia viitoare, trebuie să fim deocam­dată rezervaţi în aprecierile cu privire la evoluţia viitoare a pie­ței grâului la noi. msm UN NOU GUVERNATOR LA BANCA FRANŢEI Importante măsuri pentru refacerea finanţelor Franţei PARIS, 20 (Rador).­­D. Pierre Fournier, vice­guvernatorul Băncii Fran­ței, a fost numit guverna­tor în locul d-lui de La­be­yrie. D. de Labeyrie a fost numit guvernator gene­ral onorar al Băncii Fran­ţei. Alte schimburi PARIS 20 (Rador). — D Gui­­raud, al doilea vice-guvernator, a fost numit prim-vice-guvernator în locul d-lui Fournier, numit gu­vernator al Băncii Franţei. D Yves de Boisainger, director general în ministerul de Finanţe, a fost numit vice-guvernator se­cund al Băncii Franţei. * PARIS, 20 (Rador). — „Le Temps“ scrie că după unele nfor­­maţii, d. Jouhaux, secretarul gene­ral al Confederaţiei generale a mun­cii, şi-ar fi prezentat demisia din funcţiile sale de membru în consi­liul general al Băncii Franţei. Atât la Banca Franţei cât şi la ministerul de finanţe se declară că nu se ştie nimic despre această de­misie-D. Jouhaux a refuzat să confir­me sau să desmintă această ştire. Reducerea cheltuelilor statului PARIS, 20 (Undor). _ Consiliul de miniştri s’a întrunit azi dimineaţă sub preşedinţia d-lui Belevun. I). Georges Bennet, mi­nistrul de finanţe, a făcut o expunere asupra situa­ţiei financiare şi a obţi­­nut sem­nătura preşedin­telui Republicii pe decre­tul lege prin care se urmă­reşte limitarea cheltueli­­lor pe exerciţiul viitor, prin reduceri mari la chel­tueli şi prin controlul se­ver al sumelor acordata tezaurului. Consiliul a aprobat măsu­rile propuse de d. Rennet pentru asigurarea, susţi­­nerea şi reglementare­a­ pieţii rentelor. * PARIS, 20 (Rador). — In consiliul de miniştri de azi dimineaţă s’a fixat princi­piul economiei dar nu şi modalităţile de aplicare, miniştrii direct intere­saţi în această problemă, adică primul ministru şi miniştri­ iţe Finanţe, A­gri cultură, Educaţie trafiona­lă şi Interne, se vor întru­ni în curând pentru a fixa quantumul reducerilor la fiecare departament. un fond de apărare a rentelor in Franţa PARIS, 20 (Rador).­­ Printre măsurile pe care d. Bonnet, ministrul de fi­nanţe, la-a propus azi în consiliul de miniştri pen­tru a se face posibilă re­dresarea finanţelor publi­ce este si aceea a creării unui Fond de apărare a rentelor, asemănător Fon­dului de egalizare a schien­gurilor. Consiliul de miniştri a hotărât în unanimitate să se ia toate măsurile necesare pentru redresarea şi asa­narea finanţelor statului. Decretul în acest sens va fi pu­blicat mâine dimineaţă în Monito­rul Oficial. Guvernul nu are de gând să s® abată de la angajamentele luate. Marile lucrări publice, la care sta­tul participă în 1938 cu 3400 mi­lioane franci, vor fi duse la bun sfârşit. Tot în consiliul de mini­ştri de azi dimineaţă s-a subliniat că guvernul nu are de gând să vină cu mă­suri de conversiune a ren­te­lor. Citit!­mn pag. V-a declara­țiile d-lui George Bonnet despre ultimele măsuri ale guvernului francez. Citiți în pag. V-a Eliberarea autorizaţiilor de import în cotă t Coritimi ar fi în no,v­na 4-at Atribuţiile Consiliului Legislativ E nevoe să se întindă însărcinările şi funcţiunile acestui Consiliu Chestiunea amendamentelor corpurilor legiuitoare. O secţie de contencios. Promulgarea legilor După cum am anunţat din timp, Consiliul Legislativ a intrat în va­canţă. Se ştie că una din lucrările capitale ale Consiliului Legislativ a fost unificarea legislativă, care fiind a­­proape terminată — rămânând doar ca Parlamentul să-şi dea vo­tul său —, se pune serios ches­tiunea unei măsuri a competinţei acestei importante instituţiuni spre a fi cât mai utilă ţării. CE NE DECLARA UN DISTINS JURIST De aceea am găsit necesar a în­treba pe un distins jurist despre aceaistă chestiune. Iată ce ne-a spus d-sa: Chestiunea acordării unor noui atribuţiuni Consiliului Legislativ e foarte im­portantă. Eu personal so­cotesc că în primul rând ar trebui să înceteze funcţionarea tuturor co­­misiunilor şi birourilor de studii cu caracter legislativ de pe lângă di­feritele ministere şi instituţiuni pu­blice iar toate însărcinările acestora să fie trecute pe seam­a Consiliului Legislativ, care să constituie singu­rul organ de tehnică legislativă al statului. Pe lângă că s'ar obţine o operă mai bună, dar s'ar face în acelaş timp şi o simţitoare economie în fi­nanţele statului. Astfel suntem de părere a se des­fiinţa următoarele comisii şi consi­lii :Comisiunea superioară a persona­lului juridic. Consiliul cărţilor funduare. Comisiunea centrală a timbrului din Ministerul Finanţelor, care are rolul d­e a interpreta dispoziţiunile legii timbrului. Comisiunea centrală electorală de pe lângă Ministerul Justiţiei care in­terpretează legea electorală. Biroul legislativ şi Biroul aplicaţiei legilor şi conven­­ţiunilor de drept public sau privat cari funcţionează pe lângă direcţia judiciară din Ministerul Justiţiei îşi găseşte mai bine locul la Consiliul Legislativ. Proectele de legi să fie elaborate în sânul insuşi al Consiliului. Ini­ţiatorii legilor şi-a­r arăta intenţiu­­nea, scopul şi concepţia legii iar re­dactarea ar aparţine Consiliului. Astfel proectele ar fi mult mai­te.

Next