Argus, iulie 1937 (Anul 27, nr. 7263-7289)
1937-07-22 / nr. 7281
ANUL XXVII No. 7281 I NOUL MODEL | MMM Ira tară Un an 1000 Lei 6 luni 550 „ 3 luni 300 „ Ford 8 CILINDRI Raf S.A.R București, PALATUL CICLOP Telefon 209.64. 217.45 ABONAMENTE * In străinătate Un an 2200 Lei 6 luni 1300 „ 3 luni 800 „ 3 lei In tară. 6 lei în străinătate 6 PAGINI ORGAN ZILNIC AL COMERȚULUI Fondatori S. PAUKER şi H. F. VALENTIN BIROURILE: Bucureşti, Str. Constantin Miile No. 15 INDUSTRIEI şi FINANŢE! Director GRIGORE GAFENCU TELEFON 305.44 Joi 22 Iulie 1937 S.A.R Bucureşti, PALATUL CICLOP Telefon 209.64. 217.45 PUBLICITATEA se primeşte la administraţia ziarului şi la toate agenţiile de publicitate NOUL MODEL I Ford 8 CILINDRI Cade târnăcopul în uliţa negustorească. Se face un bulevard larg de treizeci de metri. Şi cade târnăcopul pe o distanţă mare, între Spitalul Colţei şi Piaţa Mare, încât partea asta a oraşului samănă mai mult a Madrid decât a Bucureşti. Peste tot dealuri de molos, uşi aruncate şi trepte smulse din pereţi. Doar, ici-colo, o casa două stau neatinse. Dar, nici ele nu vor fi cruţate.^ Cârmuirea municipală a hotărât să înteţească ofensiva. Primarul a sunat goarna de atac. Plutoane de salahori pornesc spre casele arătate. Până într’o lună cel mult, din vechea parte comercială a Capitalei, nu va rămâne aproape nimic. Pe locurile unde un Luca P. Niculescu, un Stancu Becheanu, un Ascher Kandel, un Vasile Orghidan şi alţii, au întemeiat centrul comercial al Capitalei, vor circula automobilele şi tramvaiele sau vom avea bulevarde cu vederi spre noui pieţe, spre noui palate. Prilej de amintiri duioase. Cine să le evoce? Negustorii supravieţuitori aleargă ca goniţi de streche să-şi găsească adăpost pe uliţele alăturate, istoricii se sbuciumă să desgroape fapte din trecut, studenţii Academiei Comerciale au preocupări mai înalte, cum sunt luptele politice sau cu profesorii. Şi, în timpul acesta, târnăcopul cade, ştergând ultimele urme ale unei vieţi ce nu va mai veni niciodată. O viaţă mai puţin sbuciumată, mai simplă, mai onestă. Fără de contingentări, fără de piedici valutare, fără de executări silite. Pe atunci aveam credit, acum avem Credite. Dar, de unde să capete negustorul banuil de care are nevoe? Pe vremea acea curgeau galbenii când un negustor îşi dădea cuvântul. Astăzi, curg poliţele, concordatele, falimentele... Ofensiva edilitară din jurul pieţei Bibescu-Vodă cearcă parcă să risipească aducerile aminte. Pe locuri unde, în deceniile trecute, se încuibase belşugul, cârmuitorii au adus o vreme grea. Iluzia revalorizării, porniţă din cercuri oficiale, a năruit cele mai multe din firmele mari. Fără de voia lor, negustorii au fost împinşi într’un joc primejdios. S’au perdut averi. Au perdut mulţi şi numele Dela un capăt la celălalt al uliţelor negustoreşti, alergau peceţiile roşii ale insolvabilităţii- îngăduinţa faţă de debitori a complectat restul. Câte din firmele de odinioară au mai rămas în picioare? Pe câte le-au cruţat vremile de acuma? Iar, la temeiurile prăpădului, lipsa de prevedere, lipsa de înţelegere a cârmuitorilor de după război, faţă de comerţul ţării. Târnăcopul desăvârşeşte astăzi opera. Rade de pe pământ cel mai bogatcartier comercial al oraşului. Să nu mai rămână urmă din ce s’a înjghebat de veacuri. George Stroe Se dărâmă un cartier..! Convocarea COOSINIului Economic al Micei Inţelegeri El se va întruni la Bucureşti în 11 Octombrie Până atunci vor fi cinci reuniuni de experţi S’a vorbit, în ultima vreme, prin ziarele străine, despre o criză a Micei înţelegeri. Şi cum această criză se anunţă generală, ea cuprindea şi colaborarea economică dintre cele trei state. Avonurile de mai sus capătă acum o desminţire. CONVOCAREA CONSILIULUI Simtem informaţi că Consiliul economic al Micei înţelegeri a fost convocat într’o nouă sesiune. Această sesiune se va ţine la Bucureşti, în ziua de 1 Octombrie. La ordinea de zi o serie de probleme de mare interes economic. Intre altele, obţinerea unei clauze regionale a Micii înţeInteresant e că s-a hotărât convocarea unor reuniuni de experţi din România, Cehoslovacia şi Iugoslavia care să pregătească lucrările consiliului. Aceste reuniuni vor începe, tot la Bucureşti, în zina de 5 octombrie. Cele cinci reuniuni privesc: experţii în materie feroviară; experţii în materie de navigalegeri, clauză care să îngăduie celor trei ţări, săşi acorde reciproc avantajii pe care să nu fie silite în virtutea clauzei naţiunea celei mai favorizate, să le acorde şi altor ţări. O LUCRARE DOCUMENTARA De altfel, o lucrare documentară în această chestiune a fost întocmită de secţia română a Consiliului Economic a Micei înţelegeri. Va apare foarte curând şi va fi distribuită în toate ţările europene. Dar, aceasta nu e singura problemă trecută la ordinea de zi. Mai sunt altele, toate privind comerţul, şi care interesează buna desvoltare a schimbului de mărfuri dintre cele trei ţări: ţie aeriană; experţii pentru unificarea documentelor de transport; experţii în chestiunile vamale şi, în sfârşit, experţii în materie comercială. Lucrările experţilor trebue să fie gata cel mai târziu până la 10 octombrie, astfel încât rapoartele lor să poată fi supuse Consiliului Economic. COMPUNEREA DELEGAŢIEI ROMANE Delegaţia română la această nouă sesiune a Consiliului Economic a Micei înţelegeri se compune din d-nii: N. Theodorescu, fost ministru al instriei ca preşedinte; N. Tabacovici, vice-preşedinte; Em. Marian, secretar general al ministerului de industrie; Ionel Christu, ministru plenipotenţiar, ing. Chr. Pennescu-Kertsch, preşedintele Camerei de comerţ, V. Stoicovici, profesor universitar, delegaţi, consul general D. Nicolau, secretar al sesiunei, precum şi un mare număr de experţi. Lucrările consiliului se vor ţine în palatul Camerei de comerţ. Reuniunile experţilor, la diferitele ministere de specialitate. ★ Plecarea d-lui N. Tabacovici din fruntea consiliului de administraţie al căilor ferate, nu are nici o influenţă asupra compunerii secţiei româneşti din Consiliul Economic al Micei înţelegeri şi înţelegerii Balcanice, deoarece d. Tabacovici n’a fost numit în aceste două demnităţi în calitatea d-sale de preşedinte al căilor ferate, ci, prin decret regal, în calitatea d-sale de specialist în chestiunile economice. Cinci reuniuni de experţi Despăduririle şi nepăsarea statului Se fac exploatări sălbatice* Cine poartă vina acestei situaţii In vremea din urmă efectele despăduririlor au dat din nou prilejul unor aspre critici la adresa acelor autorităţi publice, cărora le revenea sarcina să asigure o raţională exploatare a bogăţiilor noastre forestiere. Chiar dacă în unele cazuri s’a mers prea departe cu aceste critici şi s’a căutat o agravare a vinovăţiilor, nu e însă mai puţin adevărat că tăerile de păduri s’au făcut în mod sălbatec, fără respectarea nici unei norme tehnice sau a măsurilor legale în vigoare. Suprafeţe considerabile au fost complect despădurite şi regiuni întregi au fost împinse la mizerie din pricina lipsei de prevedere a organelor publice de control. Un exemplu singur ar fi îndestulător. Orăşelul Gheorgheni, din apropierea Bicazului, a ajuns azi o adevărată ruină. De unde cu mai mulţi ani înainte, localitateaa aceasta aşezată într’una din cele mai pitoreşti regiuni ale ţării, era în plin progres şi populaţia locală nu era suficientă pentru munca cerută de exploatările forestiere, azi comerţul aproape nu mai există, populaţia emigrează şi mizeria cea mai neagră domneşte în acest orăşel. Dece? EXPLOATARE SALBATECA Pentru că exploatarea pădurilor s’a făcut sălbatec. S’au tăiat masive întregi păduroase şi nu s’a împădurit nimic. Regulile impuse de legile silvice au fost nesocotite şi statul n’a executat vre-un control şi n’a aplicat nici o sancţiune. Ceeace s’a petrecut la Gheorgheni s'a repetat în nenumărate alte regiuni păduroase. Consecinţa: s’a ajuns azi la suprafaţă acoperită cu păduri exploatabile cari nu reprezintă decât 10—12 la sută din suprafaţa totală a ţării. Specialişti dau ca suprafaţă păduroasă 25 la sută din suprafaţa totală pentru o bună îndestulare a populaţiei unei ţări. La noi abia atingem 22 la sută. Aceasta mai mult pe hârtie pentru că în acest procent sunt înglobate şi unele suprafeţe, cari nu mai trebuesc socotite ca păduri, ci adevărate paragini, ruine, pline de ochiuri de iarbă sau cu pământ tare în care producţia lemnului e cu totul inferioară La acestea se mai adaugă pădurile situate în locuri neaccesibile ,astfel că procentul de 22 trebue redus la 10—12, cifră pe care o indicăm şi mai sus. CINE E DE VINA? Prin urmare, suntem cam departe de ceea ce specialişti socotesc situaţie normală■ Cine sunt vinovaţi, c’am ajuns aci? Fără îndoială, că o parte de vină poartă şi cei cari au expoatat sălbatec. Dar statul are vina cea mai mare: întâi, pentrucă n’a exercitat un control al tăerilor şi împăduririlor şi al doilea pentru că nici nu a aplicat o politică bună chiar la pădurile, cari constitue proprietatea lui. In întreaga ţară există circa 6,5 milioane ha. de pădure. Din acestea, Statul deţine sub diverse forme (statul direct, eforii, fundaţii, comune, biserici, fonduri religoase, composesoare moşneni răzeşi, etc...), aproape 67,6 la sută, iar particularii posedă restul de 32,4 la sută. In primul rând, proprietarul a 67,6 la sută, din suprafaţa împădurită, ar fi avut obligaţia să exploateze raţional şi apoi să ceară şi să controleze dacă și particularii fac la fel- Adevărul e, că statul n’a purtat grijă pădurilor tării, în timp ce industriile forestiere serioase au aplicat programe rationale, cum cereau chiar interesele proprii■ (Continuare: în pagina IlI-a) Acum un an, afacerile de cereale, se făceau în plin în acest anotimp. Marfa nouă era din belşug la oboare, cantităţi importante de grâu şi de orz se aduceau de către producători la schele şi exportatorii puteau să colecteze importante cantităţi pentru a-şi face stocul de export. Anul acesta, nu avem o situaţie asemănătoare. Cu toate că lucrările câmpului n’au fost întârziate Situaţia pieţii interne, e astfel, destul de bine caracterizată. Afluenţa mărfurilor spre vânzare, nu a început încă în plin. Dimpotrivă avem chiar impresia că ea întârzie. In al doilea rând sunt ţinuturi importante unde, din lipsă de recoltă, posibilităţile de adunare a cerealelor vor fi destul de puţin favorabile. Faţă de această situaţie internă, se impune o examinare a situaţiei, pe care cerealele româneşti o întâlnesc în momentul de faţă pe pieţele internaţionale. Din nefericire afacerile de cereale au devenit sinonime cu transac faţă de anul trecut şi cu toate că, în parte, producţia din anul acesta nu e cu mult scăzută faţă de cea de acum un an, se poate constata o întârziere vădită în sosirea bucatelor la ogoare. Campania de cereale 1937-1938, nu a început anul acesta încă să se arate în plin şi perspectivele pentru evoluţia ei viitoare ,se pot stabili numai cu greutate. title de grâu. Recolta de orz e redusă. Sosirile la oboare sunt aproape inexistente. Două treimi din marfa care soseşte la Obor, e grâu. Rapiţa, ovăzul şi porumbul nu sunt astăzi mărfuri cari stăpânesc piaţa. Tranzacţiunile sunt foarte reduse. Chaiul Situaţia grâului în târgul cerealelor e astăzi precumpănitoare. In rapoartele din Iunie, s’a putut vedea că Statele Unite şi Canada, ne prepară deziluzii cu privire la grâu. Reacţia burselor dela Chicago şi Liverpool n’a întârziat să se producă. De două săptămâni asistăm la o luptă neicetată între cele două tendinţe ce s’au afirmat in America, pentrugăsirea unui echilibru in cotaţiune. In ultimele trei săptămâni atât la Chicago cât şi la Winnipeg, grâul a înregistrat in ultimele trei săptămâni, urcări de peste 10 la sută. Ultima încheiere ne-a dus cotaţiunea 128 cents bnshely, la Chicago, şi 155'A la Winnipeg. Se poate constata o tendinţă fermă de urcare a preturilor, cei cari urmăresc scăderea cursurilor au reuşit să înfrângă urcarea şi au provocat scăderi trecătoare în cotafie. Nota caracteristică însă a pieţelor de Peste Ocean, e fermă şi ,,măna doua”, face atât în Canada cât şi în Statele Unite, toate sforţările pentru a face încheieri în limita posibilităţilor. Faţă de această situaţie de peste Ocean, pieţele Continentale şi în deosebi piaţa londoneză, arată mai puţină grabă de a se aproviziona. Pîat«» interna Exportul cerealelor Grâul stăpâneşte piaţa începutul campaniei de export.10 Piaţa internă. Piaţa externă. Lipsa de unitate şi lipsă de orientare pe piaţa mondială a cerealelor Interesele americane In China Opinia publică din străinătate aşteaptă să cunoască atitudinea Statelor Unite în conflictul chino-japonez. Se pare că interesele americane în China sunt de natură a nu lăsa Japonia să-şi desfăşoare în voie întreaga ei posibilitate de expansiune în imperiul Chinei. Deş, ministrul de finanţe al Chinei dr. King nu şi-a putut sfârşi tratativele urmate la Londra şi New-York prin realizarea unui împrumut mai mare, s-a ajuns totuşi la o înţelegere economică cu Statele Unite.. Pe baza acestui acord Statele Unite sunt în ajunul unei noui şi vaste desvoltări de credite în China, Ministrul american de finanţe 4. Morgentau a făgăduit deasemenea d-rului King că va pune la dispoziţia Chinei valori nedeterminate de aur din tezaurul american. In momentul izbucnirii conflictului cu Japonia, se urmau tratative între China şi Statele Unite in vederea lărgirii acordului monetar de anul trecut prin punerea la dispoziţie de capitaluri cari să pună in siguranţă moneda chineză. In schimb China trebuia să cedeze Statelor Unite cantităţi corespunzătoare de argint. Aceste înţelegeri sunt de natură să întărească situaţia financiară a Chinei, punând-o în stare să-şi echilibreze balanţa sa de plăţi. Importul excedentar al Chinei îi crează în această privinţă mari greutăţi. Prin înţelegerea cu Statele Unite, China e scutită de lichidarea în târgul liber a stocurilor de argint, ceia ce ar cauza o scădere puternică a argintului. Toate acestea dovedesc cât de legate sunt de China interesele economice ale Statelor Unite, care caută să exploateze posibilităţile largi pe care piaţa chineză le oferă. Desigur că războiul cu Japonia va face ca Statele Unite să se arate mai rezervate în contactul lor cu forurile economice chineze, fără însă să le facă a părăsi cu totul interesele lor în vastul imperiu. Cererile «de grâu românesc In orice caz, Londra nu e deosebit de interesată, de a cumpăra grânele noastre. Una din cauzele principale cari au determinat această atitudine a târgului londonez, e probabil faptul că până în momentul de fată, nu posedăm un tip unitar al grânelor din recolta 1937 şi importatorii nu vor să rişte greutăţi pentru consideraţiuni de calitate. Piaţa Continentală în genere, e foarte neregulată şi rezultatele acestei situaţii, e că nici Anglia, nici Belgia, nici Olanda, nici Franţa, nici Italia, nu sunt pentru moment cumpărătoare de grâu românesc. In situaţia actuală, exportatorii noştri nu au decât două debuşeuri: Grecia şi Germania. Grecia cumpără cantităţi care corespund capacităţii de absorbţie a acestei ţări, plătind preţuri reduse faţă de cel ce îl acordă de exemplu pentru grâul unguresc. Grâul românesc de 75-76 kgr. cu 4 la sută, s’a oferit la Atena cu 194 sh. cif fără cumpărători, pe când pentru unguresc, se poate obţine cu uşurinţă 206 sh. cif. Germania nu este atât de dificilă cât priveşte calitatea noastră dar nici aci, curent de afaceri nu se desvoltă. Deocamdată, singurele afaceri care sunt în curs de realizare cele două contracte făcute pe baza unor angajamente speciale, se execută cu oarecare încetineală din cele 8.500 vagoane încheiate, nu s-au exportat până astăzi mai mult decât 1.000 vagoane. Nu se poate spune că situaţia de astăzi poate fi hotărâtoare pentru începutul campaniei. Realitatea e că deocamdată nu s-au fixat nici tipul, nici preţul grânelor româneşti şi că, cu toată tendinţa fermă care e la baza tendinţei pentru campania viitoare, trebuie să fim deocamdată rezervaţi în aprecierile cu privire la evoluţia viitoare a pieței grâului la noi. msm UN NOU GUVERNATOR LA BANCA FRANŢEI Importante măsuri pentru refacerea finanţelor Franţei PARIS, 20 (Rador).D. Pierre Fournier, viceguvernatorul Băncii Franței, a fost numit guvernator în locul d-lui de Labeyrie. D. de Labeyrie a fost numit guvernator general onorar al Băncii Franţei. Alte schimburi PARIS 20 (Rador). — D Guiraud, al doilea vice-guvernator, a fost numit prim-vice-guvernator în locul d-lui Fournier, numit guvernator al Băncii Franţei. D Yves de Boisainger, director general în ministerul de Finanţe, a fost numit vice-guvernator secund al Băncii Franţei. * PARIS, 20 (Rador). — „Le Temps“ scrie că după unele nformaţii, d. Jouhaux, secretarul general al Confederaţiei generale a muncii, şi-ar fi prezentat demisia din funcţiile sale de membru în consiliul general al Băncii Franţei. Atât la Banca Franţei cât şi la ministerul de finanţe se declară că nu se ştie nimic despre această demisie-D. Jouhaux a refuzat să confirme sau să desmintă această ştire. Reducerea cheltuelilor statului PARIS, 20 (Undor). _ Consiliul de miniştri s’a întrunit azi dimineaţă sub preşedinţia d-lui Belevun. I). Georges Bennet, ministrul de finanţe, a făcut o expunere asupra situaţiei financiare şi a obţinut semnătura preşedintelui Republicii pe decretul lege prin care se urmăreşte limitarea cheltuelilor pe exerciţiul viitor, prin reduceri mari la cheltueli şi prin controlul sever al sumelor acordata tezaurului. Consiliul a aprobat măsurile propuse de d. Rennet pentru asigurarea, susţinerea şi reglementarea pieţii rentelor. * PARIS, 20 (Rador). — In consiliul de miniştri de azi dimineaţă s’a fixat principiul economiei dar nu şi modalităţile de aplicare, miniştrii direct interesaţi în această problemă, adică primul ministru şi miniştri iţe Finanţe, Agri cultură, Educaţie trafională şi Interne, se vor întruni în curând pentru a fixa quantumul reducerilor la fiecare departament. un fond de apărare a rentelor in Franţa PARIS, 20 (Rador). Printre măsurile pe care d. Bonnet, ministrul de finanţe, la-a propus azi în consiliul de miniştri pentru a se face posibilă redresarea finanţelor publice este si aceea a creării unui Fond de apărare a rentelor, asemănător Fondului de egalizare a schiengurilor. Consiliul de miniştri a hotărât în unanimitate să se ia toate măsurile necesare pentru redresarea şi asanarea finanţelor statului. Decretul în acest sens va fi publicat mâine dimineaţă în Monitorul Oficial. Guvernul nu are de gând să s® abată de la angajamentele luate. Marile lucrări publice, la care statul participă în 1938 cu 3400 milioane franci, vor fi duse la bun sfârşit. Tot în consiliul de miniştri de azi dimineaţă s-a subliniat că guvernul nu are de gând să vină cu măsuri de conversiune a rentelor. Citit!mn pag. V-a declarațiile d-lui George Bonnet despre ultimele măsuri ale guvernului francez. Citiți în pag. V-a Eliberarea autorizaţiilor de import în cotă t Coritimi ar fi în no,vna 4-at Atribuţiile Consiliului Legislativ E nevoe să se întindă însărcinările şi funcţiunile acestui Consiliu Chestiunea amendamentelor corpurilor legiuitoare. O secţie de contencios. Promulgarea legilor După cum am anunţat din timp, Consiliul Legislativ a intrat în vacanţă. Se ştie că una din lucrările capitale ale Consiliului Legislativ a fost unificarea legislativă, care fiind aproape terminată — rămânând doar ca Parlamentul să-şi dea votul său —, se pune serios chestiunea unei măsuri a competinţei acestei importante instituţiuni spre a fi cât mai utilă ţării. CE NE DECLARA UN DISTINS JURIST De aceea am găsit necesar a întreba pe un distins jurist despre aceaistă chestiune. Iată ce ne-a spus d-sa: Chestiunea acordării unor noui atribuţiuni Consiliului Legislativ e foarte importantă. Eu personal socotesc că în primul rând ar trebui să înceteze funcţionarea tuturor comisiunilor şi birourilor de studii cu caracter legislativ de pe lângă diferitele ministere şi instituţiuni publice iar toate însărcinările acestora să fie trecute pe seama Consiliului Legislativ, care să constituie singurul organ de tehnică legislativă al statului. Pe lângă că s'ar obţine o operă mai bună, dar s'ar face în acelaş timp şi o simţitoare economie în finanţele statului. Astfel suntem de părere a se desfiinţa următoarele comisii şi consilii :Comisiunea superioară a personalului juridic. Consiliul cărţilor funduare. Comisiunea centrală a timbrului din Ministerul Finanţelor, care are rolul de a interpreta dispoziţiunile legii timbrului. Comisiunea centrală electorală de pe lângă Ministerul Justiţiei care interpretează legea electorală. Biroul legislativ şi Biroul aplicaţiei legilor şi convenţiunilor de drept public sau privat cari funcţionează pe lângă direcţia judiciară din Ministerul Justiţiei îşi găseşte mai bine locul la Consiliul Legislativ. Proectele de legi să fie elaborate în sânul insuşi al Consiliului. Iniţiatorii legilor şi-ar arăta intenţiunea, scopul şi concepţia legii iar redactarea ar aparţine Consiliului. Astfel proectele ar fi mult maite.