Argus, martie 1939 (Anul 29, nr. 7766-7792)

1939-03-01 / nr. 7766

i 2 ARGUS înlesniri pentru importatorii vizitatori ai Târgului din Lipsea Prin convenţia comercială ro­­mână-germană s’au realizat pentru târgul de mostre din Lipsea, care va avea Ioc dela 5-13 Martie 1939, unele înlesniri pentru importatorii români. In limitele cotei lor, impor­tatorii români pot importa în anul 1939 din Germania mărfuri în va­loare de 10 milioane mărci, pentru cumpărările efectuate cu ocazia târgului de mostre din Lipsea, sau cari au fost efectuate cu ocazia târgului de mostre până la data de 1 Aprilie 1939. După cum se știe, importatorilor români se eliberea­ză de multe ori numai o anumită parte din cota lor. Cu ocazia târ­gului de mostre din Lipsea, impor­tatorul român are acum posibilita­tea să-și complecteze cota. JUDICIARE (ILFOV) Răspunderea băncilor de manipulare depozitelor înalta Curte, secţia I­11-a, a res­pins recursul The Bank of Bou­­td­iania împotriva deciziei Curţii de apel, Ilfov, care a obligat-o să restitue deponentului H. Solt, su­ma de 1.500.000 lei, pe care Ban­ca o eliberase pe baza unor or­dine cari fal,sjifîcau semnătura de­ponentului. Procese de asemtenea natură au mai fost. Toate s’au pronunțat însă condamnând Banca pe mo­tivul că fal­sul a fost grosolan. Că deci Banca e în culpă de a nu fi constatat un fals grosolan. De astă dată — și pentru pri­ma oară — problema a fost re­zolvată independent de faptul dacă fal­şul e grosolan sau abil. D. H. Solt, reprezentat prin a­­vocaţii W. Fildem­­an şi Aznavo­­rîan, au susţinut că Banca elibe­rând bani pe baza unor scrisori de plată, deşi deponentul dăduse dispoziţie ca plăţile din depozit să se facă prin cecuri şi numai dacă acestea au fost avizate, a violat contractul. Dând această dispoziţie, depo­nentul nu şi-a interzis de a dis­pune prin scrisori, a obiectat Ban­ca. Desigur, a obiectat deponen­tul, dar dacă cecurile avizate erau o regulă, scrisorile erau excepţia şi deci şi ele erau a fi avizate şi în tot cazul, atenţia Băncii tre­buia să fie şi mai deosebită în examenul lor. Apoi şi iarăşi — pentru primă oară — deponentul a insistat că siguranţa depozitelor nu poate de­pinde de abilitatea falsificatorilor. Că după cum Banca răspunde de banii ce i se încredinţează, când hoţii i-au spart casa, sau când debitorii nu-i plătesc datoriile, tot astfel ea trebue să răspundă când a eliberat bani pe bază de fals, independent, de abilitatea falsului, căci falsul se exercită asupra Băn­cii, deci ea este acea care trebue să răspundă, acesta fiind un risc al comerțului său. Inălţătoarea manifestaţie de la Alba-Iylia In Alba-Iulia suferinţelor şi bucuriilor noastre d­in cetatea mă­ritor amintiri româneşti, împlinirea celui dintâi an de la decretarea Constituţiei Regeşti, a fost sărbăt­orită cu mare fast şi febril entu­ziasm. După 20 de ani de hărtueli zadarnice îndurerat de urmările de­zastruoase ale unei du­şmaniri fra­tricide, purtând în­ suflet amără­ciunea loviturilor pe care le-au d­at unii altora spre bucuria rău­voitorilor naţiei noastre. Ardelenii se regăsesc iarăşi ca mai de mult uniţi un cuget şi în simţiri, într-o singură tabără, a iubirii de Patrie, şi sub acelaş steag al năzuinţelor­ româneşti. ............““.­r \ Aşa s’au împotrivit înaintaşii lor dealungul veacurilor tuturor vitregiilor destinului, păstrând nes­tnsă flacăra conştiinţei naţionale In vremi de furtună, înnoirile de astăzi nu sunt aşa­dar decât reîmprospătarea pilde­lor vechi de odinioară: firul a fost înnodat acolo unde se rupsese. Ardealul ca în zilele mari ale hotărîtoarelor lui manifestări de voinţă s’a înfăţişat la îndemnul rostit în numele celor două Bise­rici româneşti, conducătorii lui su­fleteşti fiind totdeauna alături de el spre luminarea poporului şi apă­rarea năzuinţelor lui- Moţiunea votată de al IV-lea congres gener­al A. L. A. C. 1. In sala Camerii de Comerţ din Ca­pitală au continuat ori la ora 17 des­­baterile congresului general A. L. A. C. A prezidat d. prof. Spiridon Iacobe­­scu, asistat de d-nii: N. Ionescu şi Victor Ionescu, preşedintele Aladi. PRIMA ANIVERSARE A constituţiei D. prof. Sp. Iacobescu a reamintit toate problemele despre care s’a vor­bit în şedinţa trecută a congresului Punctul principal care a reţinut aten­ţia congresiştilor a fost prima aniver­sare a constituţiei. Congresiştii socotesc că noua consti­tuţie aduce un mare bine pentru na­ţiunei urează M. S. Regelui Carol al Il-lea, izbânda deplină in greaua sar­cina ce Si-a luat. S'a trimis apoi­­ te­­legrama omagiată M. S. Regelui. Au fost expuse apoi rezultatele refe­­ratelor. REFERATE DESPRE RAPOARTELE ÎNTOCMITE D. Georgian a expus referatul despre problema: „Organizarea Statului pe baze cor­porative“, un D. Nădejde-Constant scurt rezumat despre: „Econdiiia agrari romfnneastră“. D. Scărlitescu a făcut rezumatul ra­portului d­espre: „Planul economic ro­mânesc". D. Ştefan Angelescu a vorbit despre: „Forţele de muncă în economia româ­nească". D. ing. Vasilescu după ce a făcut u­nele complectări despre aplicarea pla­nului economic s-a ocupat de folosirea apelor în economia naţională. Dr. Cilibia a făcut un rezumat despre „Directive în economia naţională". D. N. Penescu, preş. Camerii de Co­merţ a cerut ca alacist­ului să i se re­cunoască meritele şi în consecinţă să fie utilizat in toate domeniile econo­miei naţionale. Donează din partea Camerei de Co­merţ 20 mii pentru Alaci. D. Victor Ionescu, preşedintele Alaci mulţumeşte d-lui Ponescu pentru do­naţia Camerei de Comerţ. Mulţumeşte d-lui prof. Iacobescu pre­cum şi referenţilor pentru munca de­pusă. D. Victor Ionescu aduce apoi d­­, du­roase mulţumiri presei pentru sprijinul dato­rirea cuantumului de credit acordat ramurilor de producţie de către in­stitutul nostru de emisiune după posi­bilităţile de garanţia ce oferă şi du­rata restituirii, dar şi diferenţierea taxei scontului după posibilităţile de suport ale ramurilor de producţie, încurajarea şi refacerea băncilor româneşti din Transilvania pe baza tradiţiei lor economice în scop de a menţine şi afirma elementul româ­nesc. Tendinţa de specializare bancară trebue încurajată şi accentuată cău­­tându-se ca subscrierea capitalurilor necesare să fie difuzată ramurilor e­­conomice. Congresul propune înfiinţarea cor­poraţiilor de categorie prin integrarea agriculturii în industriile ce îi desă­vârşesc produsele, obţinându-se astfel o stabilitate a preţurilor în agricul­tură, un control reciproc al lor şi re­­duceea preţurilor de cost în industrie Propune organizarea regională a a­­griculturii spre deosebire de indus­trie, unde caracterul de specialitate impune organizare funcţională. Propu­ne concentări locale ale micilor a­­gricultori sub grija cooperativelor. ORGANIZAREA FINANŢELOR PUBLICE ŞI PERFECŢIONAREA CONTROLULUI In legătură cu organizarea finan­ţelor publice şi perfecţionarea contro­lului preventiv, Congresul propune: a) legiferarea oportunităţii; b) extinde­rea la toate veniturile şi fondurile publice; c) aplicarea la camerile pro­­esionale; d) asigurarea independenţii şefilor de contabilitate ai administra­ţiilor locale; e) reorganizarea Curţii de Conturi. Congresul propune: inventarierea imediată şi totală a patrimoniului pu­blic; 2) reglementarea precisă a obli­gativităţii controlului; 3) complecta­­rea normelor de evaluare; 4) înfiinţa­rea unui corp de control cu atribuţii speciale de verificare a inventarului. Congresul cere să se dea o mai mare atenţiune educaţiei sufletelor şi pregătirii profesionale. Propune înfiinţarea unui colegiu e­­conomiştilor având drept scop: Controlul, disciplina şi calificarea profesională; recunoaşterea capacită­­ţii pe bază de titluri şi stabilirea di­ferenţierilor şi gradaţiilor în corp. p. b. mar. M­OŢIUNEA Congresul trăind linia de conduită a intereselor superioare ale ţării, care îşi orândueşte astăzi în ritm nou viaţa şi îşi organizează viitorul, li­cenţiaţii academiilor comerciale şi industriale se încadrează în dispozi­­ţiunile legii consituţionale române din 27 Februarie 1938. DESAVARŞIREA NORMELOR CONSTITU­ŢIONALE Congr­sul urmăreşte acţiunea cor­poratistă română, se integrează în ritmul ei şi propagă idealul conştiin­ţei corporatiste care cere fiecăruia: un sentiment de adeziune la colectivi­tate, o cuprindere a spiritului său în sufletul colectiv, şi o determinare a proprii sale activităţi în mediul na­ţional. Congresul îşi manifestă încrederea că legislaţia va desăvârşi normele constituţionale şi va asigura: caracte­rul autonom al corporaţiei; un drept public propriu ce derivă din func­ţiunea socială pe care o îndeplineşte corporaţia. Congresul propune înfiinţarea unui minister al Corporaţiilor. ALCĂTUIREA UNUI PLAN ECONOMIC Congresul examinând principiile ce stau la baza „Orientărilor generale alcătuirea unui plan economic“ întoc­mit de Consiliul Superior economic, creiat pentru elaborarea unui plan e­­conomic românesc, propune să se treacă cât mai degrabă la redactarea definitivă a planului şi punerea­­lui în aplicare. Congresul constatând tendinţele generale de autarhizare şi de industrializare ale României afir­mă necesitatea ca , în cadrul siste­matizării economiei naţionale în toate sectoarele sale să raţionalizeze indu­stria. Problemele cele mai urgente de luat în considerare sunt: organizarea industriei în vederea transformării şi sincronizării ei, pentru nevoile unui eventual răsboiu, precum şi naţionali­­zarea atât a capitalului, cât şi mai jes a personalului întreprinderilor in­dustriale. PROTEGUIREA CAPITALULUI ŞI MUN­CII NAŢIONALE Congresul propune constituirea şi organizarea întreprinderilor econo­miei româneşti şi a spiritului de pro­­teguire a capitalului şi muncii naţio­nale. In această acţiune, punctul de ple­care trebue să-l constitue: Naţionalizarea treptată dar efectivă a întreprinderilor existente: Atragerea ataciştilor spre comerţ şi industrie: Educarea consumatorului în sensul de colaborare la această acţiune de naţionalize; Integrarea comerţului şi industriei în spiritul constructiv al vechilor bresle de muncă românească pentru renaşterea clasei de , mijloc genera­toare de, energii creatoare şi de sine stătătoare. Congresul propune nu numai stabi­ Modificarea aranjamentului sanitar veterinar româno-german Prin Inaltu­l Decret Regal No. 378 din 31 Ian. 1939, publicat în Mon. Of. No. 28 din 3 Febr. 1939, s’a aprobat ca „Al doilea Acord A­­diţional, la tratatul de stabilire, co­merţ şi navigaţiune dintre Regatul României şi Reich­ul German, din 10 Dec. 1938“ să fie pus în vigoare. Prin acest acord stipu­laţiunile aranjamentului veterinar româno­­german se modifică, precum ur­mează: No. I. 1 din Anexa C, partea A, primeşte următoarea redactare: 1) Solipede (cai, măgari, catâri, bardoni); a) Solipedele castrate; b) Solipedele mascule și femele (acestea vor fi admise la import deabea după patru ani dela decla­rarea oficială, că durina s’a stins). c) Cai de măcelărie direct în a­­batorul dela Viena. Pentru importul solipedelor nu sau vor respecta următoarele dis­­poziţiuni: 1) Solipedele destinate pentru im­port vor fi însoțite de certifcate de origină și sănătate conform mo­delelor alăturate sub litera a. Iden­titatea solipedelor va fi dovedit prin certificate de origină eliberate de autoritățile comunale. 2) Solipedele se vor însemna cu dangale aplicate pe copite sau cu mărci metalice legate de coamă Nu­merele dangalelor depe copite sau depe mărcile metalice din coamă se vor trece și în certificate. 3) Importul solipedelor este per­mis numai, dacă la examinarea me­dicală veterinară dela frontieră, ele vor fi constatate ca îndemne de epizotii. 4) Transporturile de animale bol­nave, suspecte de boală şi bănuite de infectiur­e sau contagiune pre­cum şi transporturile care nu înde­plinesc condiţiunile arătate mai sus, se vor respinge dela import. . 5) In ce privește numărul de so­lipede ce se pot îmbarca într’un vagon de cale ferată, se va ţine seamă de dispoziţiunile de protec­ţia animalelor în vigoare în ţara importatoare. . 6) De examenul sângelui sunt scu­tiţi ca­i ce se importă pentru mă­celărie. 7) Restricţiunile prevăzute la punctul b. pentru armăsarii s­­iena­­le destinate importului din Româ­nia, nu se aplică la importul de cai de măcelărie. 1­n Modificarea adusă acestui punct faţă de trecut, constă în aceia că, pentru piaţa din Viena, sunt admişi la import şi caii de măcelărie. Dis­­poziţiunile de la alin. 2, privind mar­carea cailor priveşte serviciile ve­terinare germane de frontieră. A. Cifra 1 primeşte următoarea re­dactare: Dispoziţiunile Anexei C vor fi a­­plicabile numai pentru animalele şi produsele de provenienţă română cu menţiunea că bovinele vii nu vor putea fi exportate din judeţele si­tuate în apropierea frontierei rusă, anume din Ismail, Cahul, Cetatea Albă, Tighina, Lăpuşna, Orhei, Bălţi Soroca, Hotin şi Dorohoi. Exportul în Germania se va pu­tea face însă deabea din momentul când România va fi întocmit la frontiera spre Rusia pe o adâncime de 20 km. cadastrul animalelor, pre­văzut în partea A, I No. 2, alin. 4 al Anexei C. Până atunci nu este admis imperiul decât din Ardeal și Banat. Guvernul german își re­zervă dreptul de a se convinge prin organe veterinare germane de în­tocmirea cadastrului de animale la frontiera rusă. In conformitate cu acest articol se vor putea exporta în Germania vite cornute provenite nu numai din Ardeal şi Banat ci din toată ţara, afară de judeţele limitrofe cu Rusia, dar acest regim va intra în vigoare numai după ce vom face cunoscut că s’a întocmit cadastrul animalelor spre frontiera rusă pe o adâncime de 20 km. Până atunci rămâne în vigoare regimul comunicat prin or­dinul circular No. 3490 din 12 Ia­nuarie 1932. Cifra 3, alin. 1 primește următoa­rea redactare: Este interzis exportul animalelor cu unghii despicate dintr-o plasă contaminată cu: febră aftoasă, pre­cum și dintr'o comună din plasa ve­cină, situată pe­ o rază de 10 km. de o localitate infectată din plasa prohibită. Aliniatul 3 al cifrei 3 primește următoarea redactare: In caz de contaminare a unei re­giuni, prohibitupea. poate fi I­mitată asupra județelor contaminate pre­cum si asupra justelor limitrofe. D.­­ Aliniatele :4,­­ 6 și 7 ale cifrei 3 se suprimă. E. Cifra 9 a Protocolului final con­fidențial se complectează cu alinia­­tele 2 și 3. Având în vedere că guvernul ro­mân nu dispune încă de vagoane speciale prevăzute în partea B, alin. 5 al Anexei C, dacă situația sani­tară veterinară în România va în­gădui, se va admite excepţional pe un timp limitat şi anume, cel mult pentru un an, începând dela intra­rea în vigoare a prezentei conven­­ţiuni, că în lipsa de vagoane spe­ciale să se întrebuinţeze pentru tranzitul de animale vii cu unghii despicate, din România, prin terito­riul fostei Austrii, destinate pentru Elveţia, Italia şi Franţa, şi alte va­goane decât cele speciale, întrucât vagoanele speciale nu stau la dis­poziţie şi vagoanele utilizate vor fi în aşa fel amenajate ca să împiedi­ce împrăştierea şi scurgerea excre­mentelor animale, a murdăriilor, precum și a obiectelor care pot fi purtătoare de contagiu. Pentru tran­zitul bovinelor se vor aplica în mod corespunzător dispoziţiunile alin. 1 din Protocolul final confidenţial. După termenul de un an, Germa­nia nu va mai admite tranzitul a­­nimalelor cu unghii despicate, din România, decât în vagoane spe­ciale. Prin aranjamentul din trecut în caz de febră aftoasă exportul a fost oprit din judeţul contaminat şi din comunele judeţului vecin, situate pe o rază de 25 km. de la o localitate infectată a judeţului contaminat. Prin protocolul de faţă prohibirea exportului se limitează numai la plasa contaminată şi la acele comu­ne din plasa vech­­ă, care se află situată pe o rază de 10 km. de la localitatea infectată din plasa pro­hibită. In punctul următor se men­ţionează că prohibiţiunea poate fi limitată asupra judeţelor contami­nate, etc., deci nu se vor publica prohibiţiuni speciale, exportul va fi interzis numai din plăşite infectate de febră aftoasă și din comunele din plasa vecină situate pe o rază de 10 km. dela comunele infectate. Deocamdată fostul teritoriu al Austriei n’a fost înglobat în siste­mul vamal al Reichului, până la a­­ceastă înglobare, care se va publi­ca când va fi cazul, restrictiunile importului de bovine numai din a­­­nimite regiuni ale tării, nu se a­­pîică bovinelor destinate pentru Viena. B. C. n» No. 7766 —I — III — 1939 (6 pagini) In prezenta d-lui ministru Cornăţeanu Inginerii agronomi au cerut pentru agricultori debuşeuri, credit eftin şi prime de export Duminică la orele 10 s-a ţinut la Institutul de cercetări agronomice, adunarea generală a Societăţii in­ginerilor agronomi sub preşedin­ţia d-lui prof. N. Cornăţeanu, mi­nistrul agriculturii. Participă foarte mulţi membri din provincie. In asistenţă d-nii: Gh. Ionescu Siseşti, M. Manoilescu, Cipăianu, Th. Mândru, Al. Nasta, Agricola, Cardaş, prof. Traian Săvulescu, etc. . Conform programului s-a pro­cedat la sfinţirea steagului socie­tăţii şi comemorarea inginerilor agronomi morţi pentru patrie. CUVÂNTĂRILE D. I. ANTONESCU, vice-preşe­­dinte a făcut o expunere retrospec­tivă a activităţii societăţii, ingi­nerilor agronomi, de la înfiinţare şi până acum. A amintit în trea­căt şi activitatea desfăşurată în cursul anului expirat. D-sa aduce apoi omagii d-lui prof. N. Cornăţeanu, ministrul a­­griculturii, Mihail Şerban subse­cretar de stat şi N. Săulescu se­cretar general al Ministerului a­­griculturii. D. Antonescu arată apoi câteva aspecte ale lipsei de rentabilitate a agriculturei. Cere să se asigure agricultorilor o rentabilitate prin creare de de­­buşeuri, credit eftin şi acordare de prime de export Arată că în comune lipsesc or­­ganele de aplicare agricole de care e nevoie. Cooperaţia agricolă trebuie in­tegrată în sfera de activitate a ministerului agriculturii. Cere d-lui ministru Cornăţeanu să păstreze şi mai departe condu­­cerea Soc. inginerilor agronomi în calitate de preşedinte. Continuând d. Antonescu aduce elogii d-lui Mihail Şerban, sub­secretar de stat şi N. Săulescu se­cretar generala D. PROF. SAFTA, în numele tineretului agronom a adus elo­gii d-lui ministru N. Cornăţeanu şi N. Săulescu secretar general şi Mihail Şerban subsecretar de stat D-sa arată apoi câteva anoma­lii ale legei de încadrare în cor­pul agronomic. Cere să se dea Societăţii ingine­rilor agronomi un caracter strict profesional D. ING. STANCULESCU de la Fundaţiile Regale vorbeşte de ac­tivitatea echipelor studenţeşti în opera de prefacere a satelor şi de directivelor date de d. ministru Cornăţeanu în această direcţie. CUVÂNTAREA D-LUI MINISTRU CORNA­­TEANU , D. N. CORNATEANU, ministrul agriculturii, mulţumeşte pentru căldura cu care a fost­ primit Mărturiseşte că a iubit această societate unde a depus munca desinteresată şi unde şi-a putut da seama de orizonturile agri­­culturei­ româneşti. Aduce oma­giu tuturor înaintaşilor cari au muncit la Societatea inginerilor agronomi. Spune că puterea u­­nei societăţi stă în perfecta ei unitate sufletească. Tineretul a­­cestei ţări n’a fost înţeles şi n’a fost încurajat. In calitate de pre­şedinte declară, că a hotărât, crearea de asociaţii regionale de ingineri agronomi. E nevoie de o organizare a Societăţei pe ţinu­turi. Trebue să trecem­ în dome­niul mare al agriculturei prac­tice. Prin noile statute intră în societate zece delegaţi ai ţinutu­rilor. Cere concursul specialiştilor din Ministerul agriculturei şi cere concursul agricultorilor cari au fost desorganizat Vorbeşte apoi de rentabilita­tea agriculturii mici si arată ca nu putem avea rentabilitate pâ­nă ce nu avem un plan definitiv de îndrumare. Trebuie să des­­voltăm o industrie româneasca sănătoasă spre a absorbi sur­plusul de populaţie de la ţară. Vorbeşte de interesele profesio­nale ale agricultorilor şi decla­ră că aceste interese vor fi apă­rate. D. prof. MIHAIL ŞERBAN sub­secretar de stat spune că repre­zintă ideea renaşterei prin unire .Face un apel general către u­­nire. Declară că reprezentanţii cor­pului agronomic sunt puşi la lo­curi de mare răspundere. Reliefează câteva paradoxe: do­rim producţie mare şi în acelaş timp preţuri mari. Dorim produc­ţie intensă şi în acelaş timp via­ţă eftină. „„„„ , D. prof. N. SĂULESCU secretar Prima parte a şedinţei de eri dimineaţă a fost consacrată fes­tivităţilor cu­ prilejul împlinirea unui an de la promulgarea Con­stituţiei. Prezidează d. N. Săulescu, se­general mulţumeşte d-lui preşe­dinte pentru cuvintele adresate şi promite întreg sprijinul său agro­romilor. D. I. Antonescu, citeşte textul telegramelor adresate M. S. Rege­lui şi primului ministru. CHESTIUNI ADMINI­STRATIVE D. STAN TICULESCU a citit darea de seamă asupra activităţi pe anul expirat. D. C. OLTEANU a citit rapor­tul cenzorilor . , S’a aprobat apoi bilanţul şi s’a dat decărcare consiliului de gestiunea sa. S’a votat apoi bugetul pe anul 1939 şi s’au fixat taxele de în­scriere şi cotizaţiile pe anul în curs. In şedinţa de după amiază s’a pro­cedat la alegerea a 12 membri în consiliul de administraţie în locul d-lor Ion Antonescu, Agricola Cardaş, V. Caftangioglu, E. Pe­trini, Mihail Şerban, D. D. Reşca­ru, şi la ratificarea cooptărei d lor C. Băicoianu, N. Săulescu şi A­liescu şi un loc prin majorarea numărului de membri ajuns la 1163 şi două locuri devenite va­cante prin demisiile d-lor Deodat Theodora şi Georg­e Georgescu, cretar general al Ministerului Agriculturii. D-sa a vorbit de importanţa festivităţilor ,cu ocazia­ împlini­rii unui an de la votarea nouei Constituţii şi a enunţat un scurt program de realizări agricole. DUPĂ AMIAZA Cuvântări cu prilejul a­­nexării Constituţiei Serbarea nouei Constituţii In Capitală a defilat primul batalion al gărzilor F. R. N. CASA M.S. REGELUI COMUNICAT No. 14 Mareşalul Curţii Regale face cu­­noscut următoarele: In ziua de 27 Februarie 1939, cu ocaziunea aniversării unui­ an dela promulgarea Constituliunei, la ora 12, au defilat în faţa Maiestăţii Sale Regelui Membrii Consiliului Supe­rior Naţional şi Gărzile Naţionale. La ora 12.30 Augustul Suveran a primit în Sala Tronului pe Membrui Consiliului Superior Naţional. La ora 13.30 a avut loc un dejun la care au participat persoanele car® au asistat la solemnitatea din Sala Tronului. Bucureşti, 27 Februarie 1939. Impunătoare şi măreaţă sărbă­toare naţională: Ziua Constituţiei, a Constituţiei celei noui, a Consti­tuţiei României Moderne, a Româ­niei viteze şi începătoare in desti­nele ei... Dela orele 8 străzile şi în special marile artere principale ale oraşului sunt însufleţite fie o mulţime dorni­că de a participa cu prezenţa ei la această măreaţă sărbătoare româ­nească. La ora 11 dimineaţa In Sf-ta Pa­triarhie a fost oficiat un Te-Deum la care au asistat: d-nii Consilieri Regali Alex. Vaida şi C. Argetoianu membrii guvernului în frunte cu d. Armand Călinescu, vice-preşedin­tele consiliului de miniştri, membrii consiliului superior al Frontului Re­naşterii Naţionale şi şefii autorită­ţilor civile şi militare din Capitală Toţi demnitarii ţării au îmbrăcat uniforma frumoasă şi sobră a Fron­tului Renaşterii Naţionale. După terminarea serviciului di­vin întreaga asistenţă a plecat cu automobilele în Piaţa Ateneului. La orele 11 jumătate, in Piaţa Ateneului au început să se încoro­neze membrii Consiliului Superior al Frontului Renaşterii Naţionale pentru a participa la marea defilare care a avut loc în Piaţa Palatului Regal. D-nii Consilieri Regali şi ceilalţi membri ai Consiliului Superior poartă uniforma albastră a Frontu­­lui Renaşterii Naţionale. Toţi poartă cu mândrie uniforma albastră a Frontului Renaşterii Na­­ţionale. Coloanele se aliniază încet şi aşteaptă semnalul ale plecare. La orele 12 d. g-ral Georgescu Petre, comandantul Gărzilor Naţio­nale, dă semnalul şi fanfarele în­cep să mărşăluiască. Primul pluton al Consiliului Su­perior porneşte în pas de defilare, având în flancul drept al primei coloane pe d. Consilier Regal Alex. Vaida, alăturea de care se găseşte d. consilier regal C. Argetoianu, a­­poi vin in linie, cot la cot, d-nul: Armand Călinescu vicepreşedintele consiliului de miniştri, Victor Ia­­mandi, ministrul justiţiei, Victor Slăvescu, ministrul înzestrării ar­matei, M. Ghelmegeanu, ministrul comunicaţiilor, Mitiţă Constanti­­nescu ministrul de finanţe, I. Bu­­joiu, ministrul economiei naţionale, M. Ralea, ministrul muncii, Petre Andrei, ministrul educaţiei naţiona­­le,­­Silviu Dragomir, ministrul mino­rităţilor, flancul stâng al primei co­loane fiind încheiat de d. Grigore Gafencu, ministrul afacerilor străi­­­ne, care, peste uniforma albastră a Frontului Renaşterii Naţionale, poar­ta pelerina albă a Cavalerilor ordi­nului „Mihai Viteazu“. In coloana doua defilează ceilalţi membri ai guvernului, apoi, In şi­­nin strânse, vin membri ceilalţi a! Consiliului Superior al Frontului Renaşterii Naţionale. După fanfara regimentului da Jandarmi pedeştri, vin primele ba-Na­nale Unifrmă ale Greilor In frunte defilează d. g-ral Geor­gescu Petre comandantul Gărzilor Naţionale, secondat de doi aghio. Trece apoi masive şi impresio­nante in uniforma lor albastră cu s®*1«® pe cap, primele plutoane în ţinuta de oraş. Deodată decorul se Schimbi Apar plutoanele Gărzilor Naţio­nale, îmbrăcate în ţinută de ţari Cort naţional şi de sub fiecare su­­man apare pieptarul pe care este ţesuţi câte o cruce mare cu insig­nele F. R. N. Pe cap căciuli negre ţuguiate­ cu insignele F. R. N. în frunte. , Butoanele în uniformi de oraş se îmbină apoi armonic cu plutoanele în ţinută de ţară, stârnind admiraţia mulţimii care populează până la re­fuz trotuarele. . ?n. Palatului Regal coloanele îşi înalţă la o comandă braţele in sus şi salută înfrigurate pe M. S. Regele Carol II, care împreună cu Marele Voevod Mihai, primeşte de­filarea din balconul Palatului. După batalioanele Gărzilor Na­ţionale, au defilat asociaţiile patrio­tice şi de foşti luptători După terminarea defilării, mulţi­­mea, într’o pornire delirantă de en­­tuziasm, a rupt cordoanele şi Inun­­dând Piaţa Palatului până la grila­jul de fier, a început să aclame fre­netic pe M. S. Regele şi pe Marele Voevod Mihai. Surâzând Suveranul a trebuit să iasă de mai multe ori în balcon pen­tru a răspunde la aclamaţiunile nesfârşite. După ce au trecut prin faţa Su­­veranului membrii Consiliului Su­­perior al Frontului Renaşterii Na­­tionale au pătruns în curtea Para­filării*6 unde au primit restul de’ După defilare Consiliul Superior a intrat în Palatul Regal fiind invitaţii la dejun ai M.sf Regelui La sfârşitul dejunului, d. Armand Călinescu, vice-Preşedintele ConsL mn*rd?*.rî, a toastat »pentru Maiestatea Sa Regele şi gloria Di­nastiei. M. S. Regele Carol l| a răspuns apoi ţinând o im­portantă cuvântare al că­rei text îl publicăm în în­tregime în pagina l-a a ziarului. Maiestatea Sa Regele a toastat pentru Frontul Renaşterii Naţio­nale. Cu acest prilej, Maiestatea Sa Regele a conferit tuturor celor pre­zenţi medalia amintirei. ,­jfl­j­ jjj Cuvântarea d-lui Gh. Ionescu-Siseşti D. Gh. Ionescu Siseşti, fost ministru al agriculture!, a spus: Se împlineşte un an de când Acela către care se îndreaptă gândul nostru de azi şi nădejdea noastră de mâine a dat Ţării un nou aşezământ legal care a des­chis posibilităţile de muncă rod­nică desfăşurată în toate dome­niile. Graţie acestui nou aşezământ ţ ţara a putut să păşească în li­nişte, cu încredere şi cu toată siguranţa continuităţii aşa de necesare în viaţa unui stat la înfăptuirile ce s-au realizat până azi. S‘a putut astfel ca ţara să în­ceapă reconstrucţia pe toate tă­râmurile, s‘a putut să avem şo­sele noui, căi ferate noui, cons­trucţii publice noui, s‘a putut astfel să se pună temelia şi să înceapă construcţia reţelei de silozuri. Graţie acestui aşezământ s’a putut ajunge fără înţelepciunea,­tei ţări să intre pe făgaşul ei firesc. D. Siseşti închee arătând că la această realizare nu s’ar fi putut ajunge fără înţelepciunea fără voinţa curagioasă a M. S. Regelui, care — prin actul dela 27 Februarie trecut — a pus ba­zele României de azi şi a celei de mâine. D. "Ernest Gueyrand, directo­rul Camerilor de agricultură, a vorbit de asemeni de roadele obţinute sub noua Constituţie. D. V. Păsăreanu, în numele a­­gronomilor de la C. A. M. a scos de asemenea în relief îmbunătă­ţirile realizate sub noua consti­tuţie, în curs de un an. ALEGEREA NOU­LOR MEMBRI In locul celor eşiţi la sorţ, au fost aleşi d-nii Agricola Carataş, D. Antonescu, I. Safta, Gh. Burigescu, D. Săndoiu, I. F. Ra­du, P. Morcovescu, D. Theodo­­ru, A. Pascu şi C. Câlniceanu. Au fost aleşi cenzori d-nii S. Ticulescu, Olteanu C. şi Ionescu Cornel. Ca supleanţi, au fost aleşi d-nii Marinescu l„ Nadu C. şi Mihălcescu. Telegrama d-lui prof. I­­orga către Suveran Cu prilejul împlinirei unui an de la promulgarea Constituţiei, dom­nul profesor Niculae Iorga, consi­lier regal, a trimis M. S. Regelui următoarea telegramă: „La împlinirea primului an de la alcătuirea Constituţiei, al că­rui modest colaborator am fost, rog pe Majestatea Voastră să primească asigurarea că rămân nedespărţit legat de Dânsa cu acelaş devotament faţă de Co­roană, care mi-a fost principiul neclintit în toată lunga mea viaţă politică. „Tuturor gândurilor bune ale Majestăţii Voastre le urez din urmă izbânda meritată“. N. IORGA itt Y

Next