Argus, august 1945 (Anul 34, nr. 9642-9665)
1945-08-01 / nr. 9642
ANUL XXXV Nr. 9642 CITIŢI şi răspândiţi ZIARUL Timpul ultimele ştiri interne şi externe ABONAMENTE In străinătate Tariful în funcţiune de convenţiile poştale internaţionale Pentru bănci, societăţi şi instituţii 20.000 Lei anual In ţară 3 luni 3000 lei ORGAN ZILNIC AL COMERŢULUI BIROURILE: 1 PAGINI m ai INDUSTRIEI $1 FINANŢE! Str. Sărindar 15 TeL 30 05.44 MERCURI1 AUGUST 1945 CITIŢI şi răspândiţi ZIARUL’ Timpul ultimele ştiri interne PUBLICITATEA .fas*. 4Fr.rm se primeşte la administraţia maroM şi la toate agenţiile 3« publicitate Proprietars „ARGUS“ S. A. înscris sob Nr. 203 Trîh, Ilfov I Redactor responsabil : AL. PETROVICI Aprovizionarea populaţiei La conferinţa administrativă pe care a avut-o la Craiova zilele trecute d. Teohari Georgescu, ministrul afacerilor interne, d-sa a cerut prefecţilor din regiune să contribuie dând un ajutor efectiv şi înţelegător pentru aprovizionarea cu alimente a populaţiei din centrele de mare consum, spunând printre altele: „Când astăzi se pune problema aprovizionării, datoria acelor judeţe care mai au în depozitele lor este să dea ajutorul lor şi celorlalte judeţe, în mod solidar”. Nu ştim pentru ce, dar azi, ca niciodată, fiecare judeţ se pare că a tras barierele ca să nu mai plece nimic acolo unde e lipsă de alimente. La aceasta o încurajare sau un motiv îl constituesc şi unele măsuri luate de departamentele economice. Vom lua un prim exemplu. Pe aproape toate pieţele e o mare lipsă de grăsimi animale şi vegetate. Sunt unele excepţii. Şi totuşi, uleiul de floarea soarelui, fiind raţionat, oricât s’ar găsi în alte părţi, nu poate circula către regiunile în care nu se găseşte deloc. Pe unele pieţe din Ardeal, sătenii vin să vândă ulei făcut la uleiniţele ţărăneşti, din sămânţă proprie, după ce predau 40 la sută din cantităţile pe care le aduc, conform dispoziţiunilor ministerului aprovizionării. Micile cantităţi pe care le au peste nevoile consumului propriu le duc la pieţele apropiate şi le vând. Cine are nevoie cumpără fără nicio formalitate oficială. Unii delegaţi ai economatelor întreprinderilor, procură în modul acesta mici cantităţi de ulei pentru personalul respectiv. Ce se întâmplă însă? Unii primari îi lasă să plece cu ceea ce au cumpărat. Alţii le confiscă. Nu ştim dacă au dreptate cei dintâi sau cei din urmă. Este deci nevoie ca măsurile să fie aceleaşi pretutindeni. Şi, dacă s-ar da liberă aprovizionarea pe această cale, avem siguranţa că actualul preţ negru al uleiului se va reduce cu cel puţin 35—40 la sută, inlăturându-se intermediarii nesăţioşi de câştiguri exagerate. Mai sunt unele prefecturi care nu lasă să iasă din judeţ alte feluri de alimente, cum ar fi: porumbul, fasolea, legume, etc., pentru aprovizionarea oraşelor din alte judeţe. Aici, oficiile economice se prevalează de dispoziţiunile în vigoare referitoare la blocaj şi refuză să elibereze fişele speciale de transport, fără a şti precis dacă prin asemenea „exporturi” ar pune în primejdie buna aprovizionare a populaţiei orăşeneşti a judeţelor respective. Agricultorii sau comercianţii stau cu mărfurile în depozit, riscând a avea pagube din cauza eventualelor alterări, iar oraşele rămân neaprovizionate şi populaţia speculată prin lipsa mărfurilor. Ştim că încă nu avem pe judeţe statistici precise asupra producţiei de alimente în afară de cele referitoare la vite şi cereale. Totuşi, înlăturarea barierelor actuale se dovedeşte cât mai urgent necesară, pentru a nu mai exista actualei mari diferenţe în ce priveşte costul vieţii, de la un oraş la altul. Dacă justa recomandaţie făcută de d. ministru Teohari Georgescu va fi înţeleasă în sensul ei social şi economic, problema aprovizionării centrelor de mare consum va primi cât de curând o bună soluţionare. Paralel cu această înţelegere e deasemeni necesară o unificare a măsurilor centrului privind circulaţia liberă a produselor alimentare şi o coordonare a acestora cu cele luate de autorităţile locale. I.S. M. ÎNMORMÂNTAREA doctorului Ghelerter Duminică a avut loc înmormântarea bătrânului luptător socialist Dr. L. Ghelerter. In sala de lectură a dispensarului policlinic „întrajutorarea“ era instalat catafalcul pe care se afla sicriul cu rămăşiţele pământeşti ale defunctului, acoperit cu drapelul roşu. O gardă de onoare compusă din d-nii Ştefan Voitec Zaharia Tănase, deli Schwartz, Josef Feller, Haris Moscovici, Nicu Ionescu, S. Emil, au străjuit permanent în jurul catafalcului La orele 10, sicriul a fost coborât în curtea dispensarului unde au evidenţiat meritele regretatului dispărut d-nii Zaharia Tănase şi Dan Eşanu din partea Partidului muncitoresc sionist socialist din România. Cortegiul a pornit apoi spre spitalul ,,Iubirea de oameni dr. Ghelerter" unde au vorbit d-nii dr. Litman din partea personalului medical şi dr. Orenstein din partea spitalului,Dr. Ghelerter“ din Iaşi. De aci cortegiul funebru s-a îndreptat spre sala „Libertatea" sediul Central al partidului socialist unde au evidenţiat marile realizări ale defunctului d-nii Iordache, Mihai Moraru Constanţa. Dr. Weiselberg — Iaşi şi Ilie Dumitru. Cortegiul s-a îndreptat apoi sora cimitirul Filantropia: pe tot traseul corul partidului a intonat marşul socialist In faţa mormântului au adus un ultim omagiu marelui dispărut părintele Gala Galaction şi d-nii Şerban Voinea, Bujor şi Miron Constantinescu. Solemnitatea a luat sfârșit la orele 4 d. a. . CONTROLUL CURSURILOR IN BURSĂ Condiţiile defectuoase şi înregistrările cotelor în care se fac strigările 0 INTERVENŢIE A COMISARIATULUI GUVERNULUI PE LÂNGĂ COMITETUL BURSEI Comitetul bursei de efecte, acţiuni şi schimb a fost sesizat de d. dr. Gh. D. Deculescu, comisarul guvernului, de condiţiunile defectuase, în care se execută, în prezent strigările în bursă. Intr’adevăr se lasă largi posibilităţi de contestaţiuni asupra cursurilor, consemnate în procesele verbale ale comisiunei cotei. Experienţa a dovedit că în sistemul strigărilor simultane ale valorilor din aceiaşi grupă, din cauza tumultumului şi interferării factorilor, ce intervin în cursul negocierilor, acel cadru de liberă concurenţă care rezidă la baza tuturor negocierilor în bursă, nu se poate realiza decât într’o măsură redusă. Intr’o asemenea ambianţă intervin solicitări de a se înscrie in cotă: a) cursuri care sunt mult mai mari sau mult mai mici decât cele reale; b) cursuri care nu au la bază nici o tranzacţiune; c) cursuri care sunt rezultate din EXIGENŢELE LEGII Potrivit art. 40 din Legea asupra burselor din 1929: „sunt operaţiuni de bursă, efecte, acţiuni şi schimb, toate negocierile făcute în bursă, în orele oficiale, prin strigări de către agenţii oficiali sau de către membri asociaţiunii, prin intermediul agenţilor oficiali, înregistrate în cotă şi scriptele bursei.” Art. 42 din aceiaşi lege aduce o preciziune in plus şi anume: „Toate negocierile în bursă se fac prin concurenţă şi strigarea operaţiunilor, în orele prevăzute in regulamentul interior al bursei” Art. 81 alin. 11 din lege, se referă la întocmirea cotei: „care se stabileşte pe baza cursurilor, încheiate în bursă, rezultând din strigările agenţilor oficiali”, operaţiuni făcute de către: remizieri, bancheri, cari nu sunt membri ai Asociaţiei Bursei sau diverse persoane, care speculează la bursă. Un control, asupra veracităţii cursurilor ce se declară, se poate face sau prin cetirea carnetelor de închirieri ale agenţilor sau prin verificarea orală, a cursurilor cari par a fi nereglijite. Totuşi, din cauză că, în unele împrejurări, se cere, la intervale foarte scurte, înscrierea de nouă şi multiple cursuri în mod practic, proba imediată a operaţiunilor nu poate fi cerută de către Comisiunea Cotei. Ulterior, însă, proba, pe care Comisiunea Cotei ar cere-o, nu mai poate avea acelaşi efect, prin faptul că pe de o parte, agentul, știind că un anume curs ce i-a fost admis, îl înscrie în carnet, iar pe de altă parte că, la verificarea orală ce s’ar hotărî, acelaşi agent poate să opună , fără posibilitate de contrazicere, ideia schimbării tendinţei. ASUPRA BURSELOR Prin urmare legea dă indicaţiuni precise şi fără posibilitate de ambiguităţi sau derogări. Misiunea Comisiunei Cotei, trebuie să fie împlinită numai în cadrul legii, fără intervenţiile deseori explosive ale operatorilor interesaţi. Pe de altă parte trebuie ca variaţiunile dintre cursurile unei valori în bursă, în cadrul aceleiaşi şedinţe, să prezinte o amplitudine cât mai redusă, deoarece o cotă oficială e susceptibilă de o apreciere favorabilă, când pentru o aceiaşi valoare se înscrie cât mai puţine cursuri şi cu diferenţe neînsemnate între ele. MASURI DE ÎNDREPTARE In primul rând, se impune o ordine în strigările valorilor, de exemplu după importanţa lor în grupa respectivă. Intr’adevăr, Comitetul bursei, în şedinţa din 24 iulie a. c. a hotărit ca strigările, cami până în prezent se făceau pe grupe de acţiuni, să se efectueze cu începere de la 1 August a. c., individual şi în ordinea următoare: Societăţi petrolifere: 1) Astra Română; 2) Steaua Română; 3) Creditul Minier; 4) Concordia; 5) Diverse (Petrol Block, RD P, Redevenţa, Prahova, Astra Mina). Soc. Miniere şi Foraj: 1) Mica 2) Gaz Metan; 3) diverse (Credit Carbonifer, Aur). Soc. Industria Hârtiei şi tiparului: 1) Letea; 2) diverse (Cartea Românească, Fabrica de celuloză Zărneşti). Soc. Industria Metalurgică: 1) Reşiţa; 2) diverse. Soc. de Comunicaţii şi Transporturi: 1) Telefoane; 2) STB; 3) SRI; 4) Radio. Bancare: 1) BNR; 2) Banca Românească; 3) Creditul Naţional Industrial; 4) Banca de Credit Român; 5) diverse. Restul grupelor de acţiuni, cuprinse în tabelul cotei oficiale se vor striga fără vreo clasificare specială, însă în ordinea stabilită. După terminarea operaţiunilor cu acţiuni, se procedează la strigări în compartimentul valorilor publice. Prin aceste inovaţiuni, derivate din practica negocierilor, se poate ajunge la stabilirea unor cote exacte, izvorîte din liberul joc ail cererii şi ofertei, cote cu consemnul tuturor factorilor în cauză. Pe de altă parte s’ar reduce la minimum posibil constataţiunile şi s’ar evita şi unele suspiciuni cari afectează prestigiul şi încrederea într’o instituţiune unde speculaţiunea nu trebuie considerată cât un element pejorativ. L. LIICEANU Retragerea din circulație a monetei de 500 lei din argint Monitorul Oficial de ori publică următorul decret-lege : Art. I. Moneta de 500 lei din argint, emisă pe baza înaltului decret regal nr. 1133 din 10 Iunie 1944, se va retrage din circulație dela data apariţiei acestui decret-lege în Monitorul Oficial. Art. II. Retragerea se va face de către Administraţiile financiare şi percepţii, precum şi de către sucursalele şi agenţiile Băncii Naţionale a României, care vor schimba moneta retrasă cu orice altă monetă metalică sau de hârtie aflată în circulaţia Art. III, întreaga cantitate de monetă retrasă va fi trimisă Monetarii Naţională. Art. IV. Durata retragerii este de o lună dela publicarea prezentului decretlege în Monitorul Oficial. Art. V. După această dată și până la 15 Septembrie 1945, când prierde orice putere circulatorie moneta de 500 lei din argint nu va mai fi primită decât în plata impozitelor datorate Statului. Obligaţiunile intreprinderilor cartelate Se reaminteşte înţelegerilor econom!-i Industriei şi Comerţului, Direcţia Ince de tot felul (carteluri, trusturi, etc.) idustriei, Serviciul Cartelurilor, nein vizate de art. 1 şi 2 din legea cartelu i târziat, o dare de seamă completă a rilor, că potrivit art. 10 al aceleiaşi legi, activităţii avute în cursul anului 1944, sunt obligate să prezinte Minsiterului Termenul pentru îndeplinirea formalităţilor vamale la fieie importate Direcţiunea generală a vămilor aduce la cunoştinţa tuturor, deţinătorilor de filme cinematografice introduse în ţară fără îndeplinirea formalităţilor vamale, că se acordă un termen până la data de 20 August, în care timp se pot prezenta vămii Bucureştioara de Nord, cpre va achita drepturile de import, fără nici o sancţiune. Toţi acei care vor fi găsiţi ulterior datei de mai sus, cu filme cinematografice new...-unite, li se vor aplica sancţiunile prevăzute de legea generală a vămilor în materie de contrabandă. sM ré" .,-v , -y ~ Importante hotărâri luate la Potsdam — Controlul industriei germane — ■ ■ LONDRA, 31 (Radio) — Se anunţă din Potsdam că Generalis- Simur Stalin, preşedintele Truman şi primul ministru Attlee au finiteri o nouă conferinţă. Corespondenţii de presă aliaţi telegrafiază că lucrările conferinţei continuă într’o atmosferă extrem de cordială. Votul Senatului american care a ratificat aproape în unanimitate Charta de la San Francisco a întărit şi mai mult poziţia preşedintelui Truman, fiind interpretată în sensul că Statele Unite sunt hotărîte să coopereze pe plan internaţional cu statele europene. Corespodentul din Potsdam al ziarului „New York Times" telegrafiaza că, conferinţa ,,celor 3 mari“ a luat hotărîri importante e® privire la controlul industriei g®rmane. Mareslu Jukov a ordonat ori ca industriile germane să-şi reia activitatea până la 15 August. Creerul lui Mussolini trimis unui institut de cercetări ■ ■ LONDRA, 31 (Radio). — Se anunță din Roma că, o parte din creerul lui Benitto Mussolini, fostul dictator al Italiei fasciste, a fost trimis institutului de cercetări de pe lângă spitalul ,,Sf Elizabeth“ din New-York, care face cercetturi asupra bolilor mintal®. Trupele americane vor fi retrase din Europa când pacea nu va mai fi primejduită POTSDAM, 30 (Rador). — După cum anunţă corespondentul agenţiei Reuter, intr’un interview acordat reprezentantului ziarului armatei americane Stars and Strkes, preşedintele Truman a declarat intre altele că Statele Unite nu trebue să-şi retragă forţele din Europa atăt de repede încât pacea să poată fi primejduită. El a adăugat „Totuşi, imediat ce condiţiile vor fi garantate că pacea nu va fi primejduită, forţele de ocupaţie vor fi retrase“. Opunându-se ideei de a se aduce in Europa soţiile şi familiile ostaşilor americani, preşedintele Truman a afirmat că nu doreşte să trimită pe americani „să colonizeze Europa“. PI LUNI 30 IULIE BURSA Debutul săptămânal al bursei de valori mobiliare s’a efectuat intr- o atmosferă de bună dispoziţiune. In compartimentul acţiunilor susţinerea tendinţei s’a făcut simţită prin cereri active, de multe ori, însă, oferta s’a arătat reţinută. Fermitatea cursurilor s’a afirmat, în deosebi, la acţiunile societăţilor petrolifere, industriale — miniere şi transporturi — comunicaţii. Ameliorări şi redresări s’au produs la majoritatea valorilor. Acţiunile bancare au avut o tendinţă slabă, pe alocuri abia susţinută. Valorile cu venit fix slab reprezentate într’un târg apatic: cursuri nesatisfăcătoare. ÎMPRUMUTUL refacerii NAŢIONALE In cursul zilei de Luni s’a desvoltat o intensă activitate în târgul chitanţelor titluri provizorii ale împrumutului Refacerii Naţionale. Cursurile au sporit de la 4StH la 47l/1 VANZARE DE PETROL Consiliul de miniştri a aprobat încheierea şi semnarea în condiţiunile expuse în referatul Ministerului industriei şi comerţului, cu societatea Astramina şi întreprinderile Fraţii NiculeschCiufu a contractului pentru vânzarea cantităţii de 6.000 vagoane ţiţei provenind din drepturile de redevenţă şi impozit minier, cuvenite Statului în natură. CREDIT PE GAJ R. S. S. A CESIUNE Antrepriza ing. Emil Focşane, în baza împrumutului acordat de Banca Urbană, i-a cesionat sumele ce are de primit sub orice formă, în valoare totală de lei 66.962.932 (şase zeci şi şase milioane, nouă sute şase zeci şi două mii, nouă sute treizeci şi doi), de la Direcţia Generală C.F.R. UN MILIARD PENTRU ÎNFIINŢAREA DE ECONOMATE MILITARE Ministerul de finanţe a întocmit un proect de decret lege pentru autorizarea Casei Oştirii să contracteze la instituţiile publice de credit un împrumut de 1 miliard în vederea înfiinţării economatelor militare. APROVIZIONAREA CU GRÂU A CAPITALEI începând de la data de 23 iulie a. c. şi până la 29 iulie a. c., au sosit la morile din Capitala 130 de vagoane de grâu a 10 tone. De asemenea mai sunt în curs de sosire cca. 80 de vagoane care vor vroi peste 4-5 zile. Aceste transporturi sunt colectate din judeţele Ilfov, Vlaşca şi Ialomiţa. STABILIREA PREŢURILOR LA ATELIERELE MICILOR MESERIAŞI Organele de resort examinând Banca Comercială şi Română a deschis pe seama firmei „Dacia” S. A. pentru industria textilă cu sediul în b-dul Bucureștii Noi nr. 88, un credit în cont curent până la concurenta sumei de lei 45.000.000 (patruzeci si cinci milioane). Pentru acordarea acestui credit, ca si pentru sumele avansate peste limita creditului deschis, susnumita firăm a depus în faţî industrial, catitatea de ker, bumbac importaii dim U. i problema preţurilor la micii meseriaşi patroni din Capitală, au luat in discuţie in cursul zilei de eri după amiază preţurile maximale ce urmează să se stabilească la croitoriile de damă, ateliere de lingerie, birourile de copiat acte, homari, etc. . Comisiunea urmează să ia hotărâri în cursul zilei de astăzi. NU MAI SOSESTE CEAPA IN CAPITALA ! In atenţia organelor de resort De câteva zile lipseşte complect de pe piaţa Capitalei un articol de cea mai mare necesitate, ceapa. Deşi ne aflăm in toiul verei, când zarzavaturile şi legumele ar trebui să abunde din motive pe care le vom arăta mai jos, acestea se aduc în Capitală la răstimpuri destul de rare şi în foarte mici cantităţi. Micile cantităţi de ceapă cari mai pot fi procurate ici colo, şi pe sub mână se vând cu 5-600 lei kgr., şi alte legume, chiar dacă nu are nevoie de ele. Una din explicaţii este aceea că unii din proprietarii de grădini din preajma Capitalei nu se grăbesc sa scoată din pământ, aşteptând până mai târziu când speră ca să încaseze sume mai mari pentru produsele lor. Atragem atenţiunea forurilor economice superioare să ia măsuri urgente pentru a se transporta cantităţi suficiente de ceapă în Capitală aşa cum s-a procedat şi cu cartofi nu de mult. Popom austriac ameninţat de foamete şi epidemii din apel către marile puteri VIENA, 30 (Rador). — Corespondentul Agenţiei REUTER comunică: O rezoluţie prin care se cere guvernului provizoriu austriac, de sub preşedinţia d-lui dr. Karl Renner să „atragă atenţia marilor puteri asupra marelui pericol ce ameninţă poporul austriac din cauza foametei şi epidemiilor", a fost adoptată de delegaţii ce au participat la conferinţa partidului socialist austriac în prezenţa membrilor socialişti ai guvernului, la sfârşitul săptămânii trecute. Rezoluţia a fost adoptată după citirea unui raport al d-lui dr. Andreas Korb, ministrul socialist al alimentaţiei. In aceeaşi rezoluţie se cere să procedeze la o politică economică precisă, care să cuprindă şi rapidă naţionalizare a principalelor industrii, şi să nu impună populaţiei restricţii necesare, ci să o încurajeze ca să găsească singură soluţii. Rezoluţia adresează totdeodată un apel populaţiei să respecte măsurile privitoare la distribuirea alimentelor şi să facă un maxim de ofert productiv pentru a restabili viaţa economică a ţării. SOVIETELE PARTICIPA LA CONFERINŢA TANGER, PARIS. 30 (Rador). RD Harold King, trimisul spacial al Agenţiei Reuter, transmite : Funcţionarii ministerului francez al afacerilor străine au confirmat Duminică că conferinţa privitoare la statutul zonei internaţionale a Tangerului amânată în ziua de 2 Iulie pentru ca Anglia, Statele Unite şi Franţa să ia în considerare cererea guvernului sovietic de a lua parte la conversaţii, va începe Vineri, 3 August, cu participarea Uniunii Sovietelor. La această conferinţă vor lua parte în principiu statele care au semnat convenţia de la Algesiras în 1906. Se reaminteşte că această convenţie a fost semnată de aproape toate statele europene şi de Statele Unite, Germania şi Austria sunt excluse în mod automat prin stipulaţiile tratatelor de pace după primul război mondial. Situaţia agricolă în ţară Seceta persistă. Viile vor da rod excepţional După informaţiunile noastre culese din diferite regiuni, seceta persistă în toată ţara. In foarte multe judeţe recolta porumbului va fi foarte slabă. Pământul este uscat şi din această cauză nu se pot face alături de vară şi întoarcerea miriştilor. 11 4 . In câmpia Cjupârei seceratul grâului e sfârşit şi se continuă cu treeratul. Producţia de fructe de toamnă, mere, prune şi pere se anunţă bună. Viile vor da o producţie etc. rT ie-i de cuna întru cât nţi s’au mro P trat atacuri ehreană ţi ui iu’au fost bătute la crindină. smm Societatea de transporturi aerien sovieto - română T. A. R. S. Pentru a ne da seama de importanţa nouii societăţi de transporturi aeriene căreia i se pune bază acum, este bine să aruncăm o privire retrospectivă asupra activităţii aviaţiei noastre civile: vom constata atunci că traficul aerian se desfăşoară numai în anumite luni ale anului, cu un utilaj uzat şi cu puţină garanţie în ceea ce priveşte securitatea. Acestei stări de fapt se adaugă seria distrugerilor cauzate de război, astfel că ne găsim azi în faţa sarcinei de a reorganiza transportul aerian pe baze largi şi solide, în aşa fel încât să corespundă nu numiţi procesului de refacere şi de dezvoltare al ţării noastre, ci al întregului complex economic din acest sector. Ca atare, nu o rentabilitate mai mare sau mai mică este obiectivul principal al societăţii T.A. R. S., ci rolul ce urmează a-l deţine în acest angrenaj -prercursiunile pozitive imediate ce vor f înregistrate. Spsitatea va deservi toate aerolurile noastre, plus cele sovietice de pe litoralul Mării Negre. Ea are posibilitatea de a încheia convenţii cu linii aeriene internaţionale. Considerând desăvârşirea technică de zi cu zi, ţinând seama de faptul că Uniunea Sovietică aduce ca aport în această societate avioane noui, piese de schimb în cantitate suficentă, personal technic cu pregătire corespunzătoare, T. A. R. S. se va desvolta în condiţiuni optime. In mentalitatea publicului se va produce acea salutară primenire, care-1 va îndrepta în măsură din ce în ce mai mare spre acest mijloc de locomoţiune, care îi va garanta viteza, securitatea si confortul la un preţ care nu va depăşi cu mult pe cel al căilor ferate. In ce priveşte poşta si transportul msrfuriior, vor fi deasemenea deservite în parte pe cale aeriană încât societatea T. A. R. S. trebuie conside- 'ă că unul din factorii cei mai nr.-....: a d-’ 0 nw’1 -uteatit t..„egu^lul mercuit economifi. . p U’