Argus, ianuarie 1948 (Anul 38, nr. 10331-10351)
1948-01-01 / nr. 10331
15 ABONAMENTE: tei 3000.—2 luni pentru Firms Lei 5000.— 12 Sunt pentru Autorităţi, Institute şi Societăți In străinătate $ariful în funcţiune de convențiile postale Internationale T»x» de francare plătită în numerar conf aprobărei Dir. G.re P. T. T. No. 30.287/939 ZILNIC AL COMERȚULUI, BIROURILE: * ANUL XXXVII Nr. 10.331 8 PAGINI 10 LEI ,V.VAV.V.V.V.mV.VAWV, CITAȚI I Și RĂSPÂNDIŢI § TIMPUL :« CU ULTIMELE ȘTIRI ^ interne ȘI EXTERNE V.V.VAV.V.V.V.VAW.W.V.V.j iV. V.WAVA'AV.V.VAV.W.’AV m « kîrsB ^V V ' '1 li. DE AN U Ur N OU Joi 1 ianuarie 1948 .flioLOSIŢI * CU SUCCES INDUSTRIEI ȘI FINANJE Str. Sărindar, 15 Tel: 3.05.44 Cf. Cec 1252 Director: MIHAIL HURTIGĂ 10 hJfc w aw.va«a%w.vwa’ *mb @as ss & js'kfjs & &&&&'& ah PUBLICITATEA se primeşte la administraţia ziarului şi la toate agenţiile de publicitate Proprietar „ARGITS’ S. A* înscris sub Nr. 203 Tribilfov PE DRUMUL REALIZĂRILOR încotro? Era intitulat articolul parţial al ziarului nostru din prima zi a anului 1947. Întrebare legitimă, dată fiind situaţia la acea dată a economiei naţionale, a cărei pretenterte fusese agravata ei în pricina celor doi ani succesivi de cumplită secetă. Cu finanţele publice în dezordine, cu producţia scăzută, lipsită de materii prime, cu utilajul industrial descomplect jatdic pe urma războiului, fără un plan general de orientare şi coordonare, economia naţională nu părea sortită reînvierei. Realizările unor ministere, puţine la numări de altfel, şi fără un acord de acţiune, nu reuşeau să redea un r ritm de sănătate activităţii generate economice. Dacă în ce priveşte ravagiile secetei, cu aspecte tragice în multe părţi ale ţării, un generos ajutor ne fusese acordat de marea noastră vecină de la răsărit : Uniunea Sovietică şi alte câteva ţări prietene, problema capitală, aceia a restabilirii şi măririi producţiei ,îşî căuta încă deslegarea. Soluţia a fost găsită tot în bunăvoinţa şi propriea solicitudine pe care ne-a arătat-o mereu de la sfârşitul răzbelului. Uniunea Sovietică. Itoltr'adevâr in primele zile ale anului 1947, o delegaţie comercial®., condusă de d. Gheorghhi Dej, de scurtă vreme, aflat la conducerea ministerului industriei şi comerţului, pleacă la Moscova pentru încheerea unui acord cotoarcial cu Uniunea Sovietică. Tratativele, prelungite până aproape de sfârşitul luniei Februarie, din cauza complexităţii cererilor noastre, sunt încheiate favorabil. Deşi ea însăşi într'um febril proces de refacere economică Uniunea Sovietică nu ezită să ne acorde materialele necesare refacerii utilajului tehnic pentru industriile noastre de bază, precum şi cantităţi importante de materii prime, Spre a face faţă lipsurilor cari nu eia, puteau fi amânate. Acest ajutor al U.R.S.S s-a dovedit a fi infuzia care a redat vitalitatea producţiei naţionale. D. ministru Gheorghiu-Dej Iniţiază imediat un plan amănunţit de producţie, a cărei realizare urmărită cu tenacitate şi vigilenţă, începe să-şi dea în scurtă vreme roadele, fiind împlinit până la sfârşitul anului 1947 aproape în t°otalitatea lui-Dar în alte sectoare ale vieţii noastre economice marasmul continua. Din cauza lipsei, nu a unui echilibru bugetar, dar a unui buget propriu zis al Statului, inflaţia monetară crescândă ameninţa să anihileze eforturile făcute în câmpul producţiei. Naţionalizarea Băncii Naţionale, nu îşi dădea roadele, din cauza servituţii în care Institutul de Emisiune continua să se afle în ce privea acoperirea golurilor bugetare şi a lipsei unei raţionale dirijări a creditelor pentru industrie. Astfel părea compromisă şi activitatea Oficiilor industriale, create recent Ministerul Industriei şi Comerţului. Partidul comunist, prin secretarul său general, d. ministru Gh. Gheorghiu-Dej a luat atunci iniţiativa unui vast plan de reformă monetară şi de redresare economică. A fost momentul crucial al refacerii noastre economice Activitatea tot mai fructuoasă din sectorul producţiei, pregătise fundamentele de realizare ale acestui plan. Recolta — graţie muncii intensive desfăşurate pe tot cuprinsul ogoarelor, în care redise seminţele venite din Uniunea Sovietică — se anunţa îmbelşugată. Se faceau sforţări pentru alcătuirea unui Buget general al Statului, care să corespundă principiilor democratice, printr'o nouă așezare a impozitelor, prea apăsătoare pentru clasa muncitoare și prea favorabile pentru capitalurile parazitare. Reforma monetară a putut astfel fi înfăptuită pe la mijlocul anului 1947, fără ca ea să producă perturbările grave înregistrate în alte ţări cu prilejul unor atari operaţiuni) Prin contracţia la care au fost supuse cantităţile uriaşe de menete aflate în circulaţie, stârpindu-se comerţul cu faimoasele medalii şi traficul ilicit cu devizele streine, noul leu şi-a stabilit o nouă putere de cumpărare — venind astfel în ajutorul clasei producătoare şi salariate, stertă complect de acţiunea nocivă a inflaţiei — şi şi-a restabilit o echilibrată poziţie faţă de valutele streine. In acelaşi timp s-a stabilit un activ control al creditelor acordate de Banca Naţională, a căror destinaţie a fost riguros şi exclusiv îndreptată spre producţie. De aceste credite au beneficiait în largă măsură industriile particulare, a căror viabilitate a stat mereu în preocupările guvernului, dar care au fost supuse unui sever control economic, pentru a se evita abuzurile unui foarte apropiat trecut. Puţin după reforma monetară, s-a procedat la o largă raţionalizare a desfacerii produselor de primă necesitate pentru aprovizionarea populaţiei, prin introducerea cartelelor cu puncte, lâsându-se totuşi întreprinderilor particulare stocuri importante de produse libere. Pentru reactivarea comerţului nostru exterior, a fost alcătuită o Societate de Stat de import-export, la care au fost chemate să participe şi societăţile particulare de verificată reputaţie şi care îşi va începe activitatea în char primele zile ale anului 1948. Dată fiind, larga contribuţie a Statului în materii prime şi mijloace de finanţare s'a început organizarea unor întreprinderi comerciale de Stap ale căror produse sunt lbere la îndemâna întregeî populaţiunii Sfârşitul anului 1947 aduce — odată cu realizarea mult dormei unităţi de acţiune a ministerelor interesate în ansamblul vieiţii noastre , economice, prin preluarea departamentului nuanţelor de către Cortinuare în pagina I1-a ARGUS IN CORPUL ZIARNIK * Lichidarea cred telor în lei vechi. * Perspectivele economiei românești în 1948. * Fi soluţin pieţei capitalurîlor înainte şi după reform monetara. * Sfriadrile de fine de an la Bursa București. * Anul financar 1917. * Distribuirea produselor raţionate, se va face de Societatea Comercială de Stat. 9 ^ARCUS” urează X e * ti US V’ B cititorilor sai LA MULTI ANI ! • W ABDICAREA REGELUI MIHAI I — ROMÂNIA PROCLAMATĂ REPUBLICĂ POPULARĂ — O ŞEDINŢĂ ISTORICĂ A CAMEREI--PROCLAMAŢIA GUVERNULUI CĂTRE POPOR MIHAI I in Pri«ţiatul Dumnezeu şi voinţa naţională RE ut al RQMANILi La toţi de faţă şi vlfto*.!, sanitate! !p viaţa Statalul Romani s’au produs in ultimii ani adânci preîaceeî politice, economice şi sociale, cari au creat noul raportul* intre principafiiactori ai vieţii de Stat. Aceste raporturi nu mai corespund astăzi condiţiunilor stabilite de pactul Sumdamemtal—Constituţia Ţ iril—ale cerând o grabnică şi fundamentală schimbare. In faţa acestei siuaţiuni, in deplină înţelegere cu factorii de răspundere ai Ţării, conştient de răspunderea ce-mi revine, consider că instituţia monarhică nu mai corespunde actualelor condiţiuni ale vieţii noastre de Stat, ea reprezentând o piedică serioasă in calea desvoltării României. In consecinţă, pe deplin conştient de importanţa actului cazae in interesul poporului român, ABDIC -- a ....... . pentru mine şi pentru urmaşii mei de Tron, renunţând pentru mine şi pentru ei la toate prerogativele ce le-am exercitat ca Rege al României* Las poporului român libertatea de a-şi alege noua formă de Stat. Dat la Bucureşti, astâzi 30 Decembrie 1947 MIHAI Română împotriva duşmanilor din af®ră ţi dinăuntru._____________________ „Jur de a respecta legile Republicei Popuare Român® şi de a păstra s®cri'tul un serviciu’'. Pentru armată, grăniceri şi tandemii, formula jurământului e**e: „Jur de a credincios poporului şi de a apăra Republica Populară Română ţmpotriva duşm*nilor din afară şi dinăuntru,Jur d® a respecta legile Republic® populare Române şi d® a păstra secretul în serriciu „Jur supunere PgtHor și regu’.ame ntelor militare îp toate ocaziiie* ART. 9. - Promu'garea nre?!"nfri legi se va îare /J* către PrS. ejintei® Consiliului de Miniştri, (urmează semnăturile a 25 do mnl deputati) (aplzu^e prelur.sfit» și îndelung r®pptafe) D MIHAIL SADOVEANU. preş®. dinto: Doamnelor şi domnîlor deputaţi, ţinând seama de atmosfera care domneşte în ac®astă Adunare în ceacul acesta pentru noi so!emn, cred ei vep accepta .Să nu mai treacă această lege tn secţiuni şi o propun domniilor vo»stre aşa cum a fost prezentat (8plat?z®). Vă rog si poftiţi la votul în total cu bile. D. MIHAIL SADOVEANU, pre» ședinte. Doamnelor Și domnilor deputați, rezultatul Votului ese următorul: Votanți 295; majoritate absolută 148; bile albe pentru 295- Adunarea a adoptat în unanimitate proeetul de lege. (Adunarea în picioare, pi'mp este rezultatul votului cu aplauze Puternice)- D deputat Gh Apostol are cuvântul, pentru a depune un propet de logo din inițiativă parlamentară. " Proclamaţia guvernului câtre popor Muncitori, Ţăran], Intelectual:, Soit!'4*', Subofiţer:,Kiferi, Cetăţeni şi Cetăţenii României, Regele Jiahaî, a abdicat astăzi dein Tron. In actul de abdicare* semnat, astăzi, la 30 Decembrie 1947, constată că, în viata Statului Român s’au produs în ultimii ani adânci prefaceri politce, economice şi sociale, care au creat nouî raporturi, între principalii factori ai*efii de Stat’. In faţa aceste situnţiunî în deplină înţelegere cît factorii de răspundere ai ţârii, Regale consideră că ,.instituţia monarhică nu mai corespunde actualelor condiţii vii ale vieţi noastre de Stat, ea reprezentând o piedică serioasă în calea desvoltării României”. Astfel, poporul român a dobândit libertatea de a-şi clădi o formă nouă de Stat, -- Republica Populară. Tiberat i; 1944 de sub jugul cotropitorilor hitlerşti şi al slugilor lor d* l *t* ţară, poporul român şi-a luat soarta în propriile sale mâini. In frunte cu forţa organizată, conştientă şi ne şovăitoare a clasei muncitoare, aliată cu ţăranimea muncitoare, poporul român a înlăturat jugul moşierilor şi a pedepsit pe trădătorii intereselor sate, alungând de la cârma ţării pe cei care apărau interesele jefuzoriior săi Astfel, poporul român a reuşit să-şi înfăptuiască un regim democratic care ’ 9 continuă să-l întărească. Monarhia constituia o piedică în calea desvoltării ţării noastre spre un regim de democraţie populară, care să asigure tuturor celor ce muncesc bunăstarea materială şi culturală, să asigure independenţa şi suveranitatea Statului Român. Prin înlăturarea, monarhiei se deschid democraţiei noastre populare căi noul de măreţe înfăptuiri. Muncitori, ţărani şi intelectuali, ostaşi, subofiţeri şi ofiţeri, cetăţeni şi cetăţene ! Să înălţăm noua formă de viaţă a Statului nostru Republica Populară Română, Patria tuturor celor ce muncesc»* braţele şi cu mintea, dela oraşe şi dela sate.ţii publik vor depune jurământ d* credințâ. Formula jurământului pentru funcționaril public este. ..jur de a fi credincioa poporului ?i de a apâra Republica populară Ror O şedinţă istorică a Camerei Şedinţa s-a deschis la orele 19.10 sub preşedinţia d-lui Mihail Sadoveanu. La intrarea membrilor guvernului, în frunte cu d. dr. Petru Groza. Adunarea, în picioare, a aplaudat cu entuziaste ovaţii şi strigăte de ura. D MIHAIL SADOVEANU, preşedinte. Adunarea fiind în număr, declar şedinţa deschisă. Dau cuvântul d-lui preşedinte al Consiliului de Miniştri. D. dr. PETRUŢ GROZA, primul ministru, primit cu aplauze furtunoase si strigăte de ura, a dat citire textului de abdicare. In vederea acestei declaratii, guvernul s-a întrunit în Consiliu! de Miniştri a luat act de această abdicare si a considerat de a sa datorie de a se adresa poporului, punându-1 în cunoştinţă de cauză printr'o proclamaţie pe care —• .doamnelor şi domnilor deputaţ; — să-mi dat voie s‘o citesc aci, ce.fj.«d c-' -'leziunea domni’lor voaspre. (D. pr-u-ministru dr. Petru Groza a citit apoi Proclamaţia guvernului către popor). Doamnelor şi domnilor deputaţi, rog pe d. preşedinte ca, luând act de aceste două documente, să vi te supună hotărîrii domnrilor voa o«p*. ADUNAREA DEPUTAŢILOR A LUAT ACT DE ABDICAREA REGELUI MIHAI I D. MIHAIL SADOVEANU. Doamnelor şi domnilor deputaţi, cred că sunt în asentimentul dvs. al tuturor, dacă declarăm in această şedinţă solemnă că Parlamentul ia act atât de abdicarea Regelui Mihai I, cât şi de Proclamaţia Guvernului către Ţară. ( Aplauze furtunoase, strigăte de bravo. Adunarea aclamă îndelung în picioare. Doamnelor şi domnilor deputaţi, se va depune un proiect de lege din iniţiativă parlamentară. D. deputat Nechiti are cuvântul. D. GH. NECHITI: Domnule preşedinte, doamnelor şi domnilor miniştri- doamnelor şi domnilor deputaţi, Se depune următorul proiect de lege din iniţiativă parlamentară: APT. 1. — Adunarea Deputaţilor ia act de abdicarea Regelui Avilir.* T. *a et~’ ABROGAREA CONST• TUŢIEI ART. 2. — Constituţia dîn anu’ 1886, cu modificările din 29 Martie 1923 şi acelea din 1 Septem Id« 1944 gl următoarele at afeaogă. ART. 3. — Romanța este Republîcă Populară (aplauze furtunoase şi îndelung repetate, strigăt* de bravo, Adunarea în picioare ovaţionează). Denumirea Statului Român este: Republica Populară Română, presetmta,. R P. RA. ART. 4. — Puter®« Wglslative va fî exercitată d® Adunarea Deputaţilor până la dizolvarea ei şi până la constituirea unei Adunări Legislative constituante care s® va la dat® el se va fixa de A-lungrea noutăţilor ART. 5. — Adunarea Constituanţi va hotărî asupra nouii Constituţii a Republicii Populare Român®. ART. 6. — Până I® intrata în vigoare a nouei Constituţii, puterea cad-.ă va fi exercitată de an Presidium compus din cinci membri aic?i cu majoritate de Adun®rea Deputaţilor, dintre personalităţile vieţii publice, ştiinţifice şi cunturile ale Republicei Populare Române. ART. 7 — Membrii presidium-ului Republicei Populare Român» vor depune tn faţa Adunării Deputaţilor jurământ credinţă poporului Român, după următoarea formulă: „Jur a apăr» drepturi!* si Hb®rt9- ţiîe democraUce ale poporului român fi indepenă'-’nte Şi suveranitatea Republicii Populare Române^ precum șî legile sal®« ART 8. — In term®B de tr*î ri'e «eia «parițlle prezenfei legi, ftaioţion® MEMBRII PREZIDIU M-DLDI REPUBLICII D- GH. APOSTOL: Doamnelor şi domiilor deputaţi Propunem un ante-proeCt de lege din inîtîativă Parlamentară: ARTICOL UNIC. — I» conformitate cu alt 6 lecţi* nem un din l&471 se numesc memfoî a! Pre**dînm-uluî Republicei Populare Române domnii s C. I. Parfum, Mihail Sadoveanu, Ştefan Voitec, GH. C. Stere, I. Nicm. (Adunarea în picioare, aplaudă puternic fiecare dîn mimele citite). D. MIHAIL SADOVEANU Preşedinte, Doamnelor şi domnilor deputaţi, totuşi, trebue să procedfim ca şi la Cealaltă lege şî, vă rog trocefi la Votul cu bleg. Mihail Sadoveanu. preşedinte, Doamnelor şi domnilor deputaţi, rezultatul votului: Votanţi 295- Majoritatea regulamentară 148. Bile albe pentru 295. Adunarea a votaii. Inunanimitate (aplauze puternice şi îndelung repetate)DEPUNEREA JURAMANTULUI IN FAŢA ADUNĂRII (Domnul Miron Belea, vicepreşedinte, ocupă întolit prezidenţial). D. Miron Belea, vies prosedinte. Urmează depurarea jurământului. D. Prof .apr Parhon moar să poftească la tribună. D- Prof. Parhon este primit la tribună cu aplauze îndelung repetate. depune jurământul: „Jur a apăra drepturile libertăţile democratice ale poporului român ţi independenţa, şi suveranitatea Republicii populare Române, precum şi legile sale'' (In timp ce semnează, Adundrceovaţionează pe d. prof. Parhon). D. Miron Bollea., vicepreşedinte: Domnul Mihail Sadoveanu, este, ru 'pat sădepună Jurământul. D. Mihail Sadoveanu, primit la tribună cu vii aplauze, depune Jurământul: .."Jur a apăra 'drepturile şi libertăţile democratice ale poporului român şi independenţa şi Super«* nitatea Republicei Populare Ro* mâne, precum şi legile sale“.fin timp ce semnează jurământul, d. preşedinte Radoveanu este ovaţionat de membrii Adunării). D. Miron Berea, vice preşedinte: D Stefan Voite« este rugat să poftească la tribună. D. Stefan Voite, primit cu vii aplauze, depune Jurământul. ..Jur a apăra drepturile şi liber tăţile democratice ale poporului român şi independenţa, şi surfera* nitatea Republicei ’Populare Ro* mâne iire mm şi le oile. «ale“ fin timp ce semnează, d. mini* stru Voiter este viu aplăudat di membrii Adunării) i D Mîron Bolea, vice preşedinte,: D loan Nicuti este rugat să de* Pună jurământul. D T T»Ti ni'li puternic ovaţionat de membrii 'Adunării, depune, jurii mântui• ..Jur a apăra drepturile, si libertăţile democratice ale poporului român si independenţii, si supera* nitatea Republicei Papula-p 1t0. mâna precum şi legile «ale“. fin timp ce semn*«?* menu U Adunări« ovaționează lrni lung pe d- vice preşedinte 1 menii) R*dinfig ,1 fast apoi viu - w* Cea vH nare are 10(, wtter'-* 1 ^rremb'-ie. fa ara IO dim. LISTA H0ULUI DEN Dr. PETRU GROZA, Președintela Consiliului de Ministrii GHEORGHE GHEORGHEIDEJ, Ministru Secretar de St® f la Departamentul Industriei si Com mului, ANA PAUKER, Ministru Scara tar de St*t 1* Departamentul AM cerilor Străini», vASu.F OFT'--,' lâîiaa-s'rt, j c^etar de Stat ia D'r*rAanie-'-uî . F'nanțdor; TEOHARI GEORGESCU. Ministru Secretar de Stat Ia Drpartamentul Afacerilor Interne; Prof. TRAIAN SAVUNESCU G®n$&nst«*e 3« pa?; O »