Ateneu, 1980 (Anul 17, nr. 1-4)

1980-03-01 / nr. 1

Bacăul văzut de aproape Dialog cu planeta Printre miile de băcăuani care urcă dimineţile in autobuzele traseului nr. 1 se află şi cei cîţiva lucră­tori din primul schimb al Centrului de prevedere a timpului pentru Moldova. Primul schimb din cele trei ale zilei. Aici este, ca să folosim o consacrată formulă publicistică, un loc de muncă cu „flux continuu“. In orice moment al zilei, ochi cărora nu le scapă nimic veghează la schimbările atmosferice. Aceşti „ochi“ sînt, fireşte, ai unor aparate, dar ele, aparatele şi întreaga lor tehnică, uneori foarte complicată, sînt mînuite de nişte oameni. Cu care facem cunoştinţă acum. Cel care ni-i prezintă — la locurile lor de muncă — este şeful centrului, Gheorghe Canache, un bărbat tî­năr cu înfăţişare de adolescent, dar care are o vechime apreciabilă în munca de meteorolog : 15 ani! De fel, e din Cîrligi, sat băcăuan de pe Valea Siretului. Autorii banalului buletin al timpului probabil nu sînt, cum am mai spus, numeroşi. Dar aşa cum îi vedem, lucrînd în încăperile lor cu ferestre largi care dau parcă direct spre cer (Centrul ocupă o aripă a clădirii modernului aeroport băcăuan) ne apar ca nişte străji puse să vegheze la pulsul cotidian al Planetei. De cînd se face observaţie meteorologică la Bacău, de interes pentru toată Moldova — şi, după cum se va vedea, pentru o bună parte a globului terestru ? Intre anii 1940—1953, o unitate de prognozare a timpului pentru această parte a ţării a funcţionat la Iaşi. Apoi ea s-a mutat la Bacău — dată fiind poziţia centrală în zonă a localităţii — sub denumirea pe care o cunoaştem şi astăzi. In 1971 s-a dat în folosinţă noua aerogară, unde o aripă a fost pusă la dispoziţia meteo­rologilor. In noile condiţii de lucru, optime, se asigură date meteorologice pentru toate cele 8 judeţe ale Mol­dovei. Beneficiarii de bază ai centrului sunt întreprin­derile de reţele electrice, electrocentralele, exploatările din albiile rîurilor, agricultura. Şi, bineînţeles, navi­gaţia aeriană, a cărei dezvoltare a determinat şi aici, în Bacău, ca pretutindeni în lume, creşterea rapidă a interesului pentru informaţia meteorologică. Nu sunt indiferente faţă de activitatea centrului nici transpor­turile pe apă şi chiar pe căile ferate. Pentru alcătuirea buletinelor meteorologice se colec­tează date de la 34 staţii din Moldova. Dar legăturile centrului nu se limitează la atît. In decurs de 24 de ore, la Bacău se colectează — de cîte două ori pe zi — date privind situaţia atmosferică pe un teritoriu vast, avînd la o margine, coastele Statelor Unite, iar la cealaltă, Munţii Urali, iar de cîte patru ori pe zi, date din partea centrală şi sud-estică a Europei. Observaţiile de la o anumită oră — de exemplu ora 6 GMT, efectuate din America de Nord pînă în Urali — ajung la Bacău în circa două ore. Odată primite, prin biroul de radio­­telex-facsimil, sunt date, tehnicienilor care transpun in­­formaţiile primite pe harţi. Foarte curînd, harta cu ma­terialul „iniţial“ ajunge sub ochii meteorologilor, care încep s-o prelucreze, în vederea elaborării prevederi­lor de timp. In fiecare zi, centrul băcăuan primeşte şi expediază zeci de mii de telegrame codificate cu datele observa­ţiei meteorologice. „Cînd am venit aici, îşi aminteşte şeful centrului, aveam un singur telex“. Acum, în în­căperile telegrafiştilor, abia ne facem loc printre te­lexuri. Petre Bejenaru, Nicolae Popa şi colegii lor sînt mulţumiţi de tehnica de care dispun. Preluînd telegra­mele şi hărţile, tehnicienii D. Lăpuşneanu, Eugenia Enăchescu, Elena Danciu şi ceilalţi se avîntă într-o nesfîrşită bătălie cu timpul, fiindcă deviza e operativi­tatea. Astfel încît cei şase meteorologi — să-i mai nu­mim pe C. Prepeliţă, I. S. Istrate, Elena Bîrjoveanu, I. V. Misa, Violeta Huştiu — să poată pune cit mai rapid la dispoziţia beneficiarilor prognoza vremii: pe 45—60 de minute pentru aviaţie, pe 3 zile sau pe o durată mai mare pentru numeroase alte sfere de acti­vitate. Rodul acestei strădanii îl găsim şi pe o hartă si­noptică reală de ora­ş GMT, transmisă de la centrul meteorologic mondial din Moscova, unde distingem şi indicativul staţiei băcăuane. Liniile izobarelor care de­limitează fronturile de presiune atmosferică, sunt tra­sate şi pe baza observaţiilor transmise de la Centrul din Bacău, aşa cum personalul de aici are nevoie, la rîndul lui, de observaţiile făcute pe o uriaşă suprafaţă a glo­bului. Această colaborare internaţională extrem de opera­tivă şi eficientă, deocamdată fără egal în istoria uma­nităţii, este mesajul cel mai tulburător al profesiei de meteorolog. Şi iată-ne la capătul fascinantei călătorii. Amabilele noastre gazde rămîn să vegheze mai departe lingă acest hublou îndreptat spre tainele modificărilor atmosfe­rice, care este Centrul băcăuan de prevedere a timpului. Din aceste neobosite scrutări se nasc mesaje de sigu­ranţă şi cunoaştere, necesare unor activităţi fundamen­tale ale oamenilor. Sînt mesaje pe care le aşteaptă nu numai piloţii — ce fac astăzi ocolul lumii în mult, mult mai puţine ore decît eroul lui Jules Verne — ci noi toţi, porniţi dis-de-dimineaţă spre ţelurile vieţii noastre zilnice, ca să ne întoarcem, victorioşi, cu re­plica lui Phileas Fogg pe buze : lată-mă, domnilor, am sosit!“ Constantin NANCU CRONICA TRIMESTRIALA Literară Un grup de scriitori, în frun­te cu George Macovescu, a fost invitat, în ziua de 5 martie a.c., la Bacău, unde s-a întîlnit cu oameni ai muncii din mari u­­nităţi industriale şi cu iubitori de literatură din această parte a ţării. Vizita de documentare la întreprinderea de stofe „Proletarul“, C.C.H. „Letea“, întreprinderea mecanică din Bacău, C.P.L. Comăneşti şi C. P. Borzeşti a demonstrat in­teresul cu care creatorii urmă­resc realizările de azi ale po­porului nostru, munca eroică a făuritorilor de bunuri mate­riale, iar festivalul de literatu­ră din sala Teatrului dramatic Bacovia a îmbogăţit afişul de­dicat alegerilor de deputaţi. Au fost prezenţi : George Bălăiţă, secretar al Uniunii Scriitorilor, Franz Storch, vicepreşedinte al Uniunii Scriitorilor, Traian Iancu, directorul Uniunii Scri­itorilor, Sergiu Adam, Vasile Bălan, Constantin Călin, Radu Cârneci, Calistrat Costin, Con­stantin Th. Ciobanu, Adrian Cernescu, Dan Cristea, Dan Deşliu, Mircea Dinescu, Nicu Filip, Constantin Florea, Ovidiu Genaru, Constantin Georgescu, Al. Gheorghiu-Pogoneşti, Ste­­lian Gruia, Tom­a George Ma­­iorescu, Vlad Muşatescu, Da­mian Necula, Marian Popa, Vlad Sorianu, Ion Ţugui, Octa­­vian Voicu, Haralamb Zincă. Scriitorii oaspeţi şi cei bă­căuani au fost primiţi la Co­mitetul judeţean de partid de către tovarăşa Alexandrina Găinuşe, membru al Comite­tului Politic Executiv al C.C. al P C. R., prim-secretar al Comitetului judeţean Bacău al P.C.R. La întîlnire au parti­cipat : Constantin Tom­a şi Va­sile Popa, secretari ai Comite­tului judeţean de partid, Petre Enăsoae, preşedintele Comite­tului judeţean de cultură şi educaţie socialistă, Pintilie Rusu,­ şeful secţiei de propa­gandă al Comitetului judeţean de partid, alţi activişti de partid. Tovarăşa Alexandrina Găinuşe, într-o expunere amplă, bogată în cifre, dînd po­sibilitatea cunoaşterii în dina­mică a realizărilor de pe aceste meleaguri, a conturat imaginea judeţului Bacău, cu perspectiva lui de dezvoltare din cincina­lul următor. Luînd cuvîntul, preşedintele Uniunii Scriitorilor, tovarăşul George Macovescu, s-a referit la unele din preocupările scri­itorilor, ca detaşament de creatori, care, inspirîndu-se din viaţă, cunoscînd realitatea noastră socialistă, îşi pun ta­lentul în slujba formării omu­lui nou, a ridicării literaturii pe o treaptă superioară. Manifestări omagiale Mihai Eminescu au fost organizate cu participarea redactorilor şi colabo­ratorilor noştri, la clubul Oficiului farmaceutic, clubul „Femina” al cadrelor sanitare, Liceul industrial nr. 3 din Bacău. Criticii literari Constantin Călin şi Vlad Sorianu, dramaturgul George Genoiu au re­levat prezenţa mereu vie în con­ştiinţa poporului nostru a mare­lui clasic, locul şi valoarea crea­ţiei eminesciene în cultura româ­nă şi universală. Poeţii Octavian Voicu şi Calistrat Costin au citit din versurile lor, unele dedicate autorului Luceafărului. Actorii Diana Lupescu, Mircea Creţu şi Liviu Manoliu au recitat din lirica eminesciană. Şezătorile literare şi discuţiile pe marginea planurilor editoriale 1980 au constituit acţiuni distincte în cadrul „Lunii cărţii la sate”. Un public numeros alcătuit din e­­levi, cadre didactice şi alţi oameni ai muncii din comuna Podu Turcului a luat parte la întîlnirea cu scriitorii băcăuani Sergiu Adam, Octavian Voicu, Ernest Gavrilo­­vici, Ioan Enache, Sorin Tomşa. Şezători literare au mai avut loc la Orbeni, Glăvăneşti, Răcăciuni şi in alte localităţi rurale din ju­deţul Bacău. Artistică Schimb de expoziţii intre cenaclul din Suceava şi fi­liala Bacău a Uniunii Artiştilor Plastici a avut loc în luna fe­bruarie. La Galeriile de artă au putut fi văzute lucrări semnate de : Mircea Hrişcă, Sorin Nico­­dim, Ion Carp Fluerici şi alţi mem­bri ai cenaclului oaspete, în total 40 de exponate — pictură, gra­fică, sculptură, artă decorativă. Cu ocazia vernisajului s-a pre­zentat şi un recital de poezie şi muzică. La Bacău, Slănic Moldova şi in alte localităţi, au fost verni­sate, în primele trei luni ale anu­lui, o serie de expoziţii mai mici, de grup şi personale, care merită consemnate, între acestea , expo­ziţiile pictorilor naivi Ion Mărie şi Catinca Popescu, laureaţi ai unor festivaluri şi concursuri ale ama­torilor, originala expoziţie perso­nală a Oliviei Strachină intitulată „Glorie străbună“, expoziţia de artă decorativă a Şcolii populare de artă (clasa pictoriţei Letiţia O­­prişan), expoziţia de pictură şi grafică dedicată Zilei Internaţio­nale a Femeii şi alegerilor de la 9 Martie. Ultima a înmănunchiat lucrări semnate de 17 plasticiene între care : Lucia Dem Bălăcescu, Elena Greculesi, Iulia Hălăucescu, Ligia Macovei, Geta Mermeze, Le­tiţia Oprişan, Irina Dascălu, Alia Redlinger, Didina Solomon. Colaborarea Teatrului dramatic Bacovia şi Teatrului de anima­ţie se concretizează, în actuala stagiune, şi prin prezenţa în reper­toriu a unei dramatizări aparţinînd actorului Mihai Drăgoi. E vorba de Fram ursul polar, scrisă după romanul lui Cezar Petrescu. Şi, tot de la Teatrul de anima­ţie, încă o veste demnă de luat în seamă. In perioada 10—17 martie, colectivul artistic al instituţiei a efectuat un turneu în R.S.F. Iugo­slavia cu spectacolul Fantezii (re­gia Petru Valter). Este cea de-a opta prezenţă peste hotare, spec­tacolele lui desfăşurindu-se, de astădată, în localităţile : Varazdin, Sisak, Orahovica, Cazak. Culturală Spectacole complexe în care , patetica­ „Horă a Unirii“ a con­stituit fundalul sonor ori mo­mentul de vîrf, s-au desfăşurat, cu ocazia zilei de 24 ianuarie, în toate lăcaşurile de cultură din judeţ. „Fie una România şi tot fiul ei român­’, „Uniţi în cuget şi-n sim­ţiri’. „Unirea naţiunea a făcut-o” sunt doar cîteva dintre acestea, prezentate în municipiile Gheor­­ghe Gheorghiu-Dej şi Bacău, ora­şul Comăneşti, spectacole vizionate de un număr foarte mare de per­soane. Pretutindeni — în şcoli, case de cultură, cluburi, cămine culturale — programele artistice au fost precedate de simpozioane, conferinţe etc., evocînd momentul istoric 1859, subliniindu-i însem­nătatea. In municipiul de pe Tro­­tuş, universitatea cultural-ştiinţifi­­că şi Filiala Societăţii de Ştiinţe Istorice au organizat simpozionul „Unirea — permanentă a istoriei poporului român“. Conferinţele Teatrului dra­matic Bacovia şi ale revistei „Ateneu“, sunt manifestări lu­nare menite să cîştige şi să men­ţină între prietenii celor două instituţii un public dornic de in­formaţie, de cunoaştere a unor noutăţi în domeniul literar, ştiinţific, artistic. Prima con­ferinţă, cea din ianuarie, în­­făţişînd noi puncte de vedere în interpretarea operei eminesciene, a fost ţinută de conf univ. dr. Mihai Drăgan, de la Universitatea din Iaşi. In conferinţa din luna februarie, lectorul universitar Elena Bulai a explicat ce este semiotica, iar prof. dr. Ioan Mitrea a vorbit despre expoziţia „Dacii“, la Roma. Calitatea muncii. Calitatea vieţii, calitatea conştiinţei noas­tre Sub acest generic se des­făşoară, începînd din luna februa­rie, dialogul cultural-artistic pe aceeaşi scenă iniţiat de Comitetul judeţean Bacău de cultură şi edu­caţie socialistă, prin Centrul jude­ţean de îndrumare a creaţiei popu­lare şi a mişcării artistice de masă, în colaborare cu alţi factori edu­caţionali. Cuprinzînd şapte probe, între care : „Dezvoltarea economi­­co-socială a României, a judeţului Bacău, în cincinalul 1981—1985”, „Orizont cultural-ştiinţific“ (pre­zentare de carte), „Energii crea­toare în cincinalul revoluţiei teh­­nico-ştiinţifice” (concurs de crea­ţie), concursul contribuie, mai mult decît alte manifestări ante­rioare, la instruirea şi educarea participanţilor în spiritul eticii noastre noi, la descoperirea de talente. Probele artistice stimulea­ză activitatea corală, a brigăzilor artistice, folclorică, de creaţie li­terară din cercuri şi cenacluri. Pînă în prezent, dialogul calităţii s-a desfăşurat în aproape 20 de centre comunale, aplaudat fiind de mii de spectatori. El înscrie un moment distinct în etapa de masă a Festivalului naţional „Cîntarea României“. Ştiinţifică Sub prestigioasa egidă a to­varăşei Alexandrina Găinuşe, membru al Comitetului Politic Executiv, prim-secretar al Co­mitetului judeţean Bacău al Partidului Comunist Român, s-a inaugurat în municipiul de la confluenţa Bistriţei cu Si­retul o amplă şi reprezentativă expoziţie cu tema „Creaţia şti­inţifică şi tehnică de masă“. Cu acest prilej au fost pu­blicate interesante materiale documentare, cum ar fi buleti­nul „Creaţia tehnico-ştiinţifică băcăuană“ (editori secţia de propagandă a Comitetului ju­deţean al P.C.R. în colaborare cu ziarul „Steagul roşu“) şi cu­legerea de comunicări şi re­ferate intitulată „Unele rezul­tate şi preocupări în creaţia tehnico-ştiinţifică din judeţul Bacău (editori Comisia judeţea­nă a creaţiei ştiinţifice şi teh­nice de masă, Consiliul jude­ţean al sindicatelor Bacău, Co­misia judeţeană a inginerilor şi tehnicienilor). Am reţinut din prefaţa acesteia, semnată de tovarăşa Alexandrina Găinuşe . „Considerăm că ac­tivitatea de creaţie tehnico-şti­inţifică şi cea a „Ecotehnicii — Bacău“, desfăşurată în perioa­da anterioară, materializată într-o gamă largă de acţiuni cum ar fi : schimburi de ex­perienţă, consfătuiri, mese ro­tunde şi discuţii în grup, sim­pozioane, expuneri şi confe­rinţe, expoziţii de creaţie teh­nico-ştiinţifică de masă — la care au participat peste 243.000 oameni ai muncii din diferite domenii — au o mare contri­buţie la soluţionarea proble­melor majore cu care se con­fruntă unităţile noastre econo­mice“. Acum, cînd s-a încheiat eta­pa judeţeană a celei de a doua ediţii a Festivalului naţional „Cîntarea României“ pentru creaţia tehnico-ştiinţifică, or­ganizarea expoziţiei, tot acest complex de măsuri, capătă semnificaţia unui bilanţ sinte­tic al muncii creative depuse în judeţul nostru în ultimii ani. Desprindem doar cîteva date din rodnicul şi grăitorul su­­mum de exemple : în această perioadă au fost abordate şi re­zolvate aproape 17.000 studii şi teme, adică subiecte de cerce­tare pentru mai bine de 100.000 de participanţi, în totalitatea cazurilor rezultatele cercetări­lor au trecut neîntîrziat în pla­nul producţiei, urmarea nemij­locită fiind cei peste 700.000.000 lei cu care a sporit producţia datorită acestor cercetări (în­tre care 69 de invenţii şi 175 de inovaţii), precum şi cei aproa­pe 900.000.000 lei reduceri la cheltuielile de producţie. Se poate aprecia că la ac­tuala ediţie a Festivalului, re­zultatele creaţiei tehnico-ştiin­­ţifice băcăuane se situează la un nivel fără precedent. Cenaclu Ioana PARAVA Anul cenaclier a debutat cu pre­zenţa a numeroşi elevi de la dife­rite licee din municipiul Bacău, prezenţă îmbucurătoare, mai ales dacă aceşti tineri se vor integra structurii actuale a cenaclului, dacă vor participa şi la şedinţele următoare. Ca de obicei, conduce­rea actuală a cenaclului a avut în vedere lărgirea tematicii prin in­troducerea de noi rubrici. Astfel, de-a lungul celor trei şedinţe am asistat la un interesant serial de istorie şi artă datorat prof. dr. Ioan Mitrea, director al Muzeului judeţean de istorie şi artă Bacău, care a prezentat monumentele, muzeele şi fîntînile Romei într-o expunere dublată de o prezentare de diapozitive. In şedinţa din 21 februarie 1980 a citit versuri Anişoara Carol, e­­levă în clasa a XH-a la Liceul „Vasile Alecsandri” din Bacău. Vorbitorii au remarcat sensibili­tatea şi talentul acesteia, dar i-au reproşat tendinţa de a-şi explica trăirile poetice Şedinţa din 6 martie 1980 a avut ca invitat o mai veche cunoştinţă a cenaclului nostru, George Chi­­ţimuş, poet care îşi pregăteşte vo­lumul de debut, şi se află, după opinia generală, la o răscruce de drumuri. Ceea ce ne-a citit a fost o antologie cuprinzînd poezii scrise în decursul a 10 ani S-a relevat condiţia fundamentală a poeziei sale : contradicţia dintre ambigui­tatea tematică şi simplitatea ex­presiei poetice. S-a remarcat, de asemenea, esenţializarea trăirilor, percepţia fragmentară a lumii, dar s-au făcut şi propuneri în legă­tură cu calea pe care poezia lui G. Chiţimuş trebuie să o urmeze. Dis­cuţiile au fost furtunoase. Amin­tim aici pe cîţiva dintre vorbitori : Sergiu Adam, Constantin Călin, Victor Croitoru, Gh. Iorga, Viorel Savin, Anişoara Carol etc. George IORGA PAGINA 2 Ilustraţia numărului : Bacăul de azi. Fotografiile : Constantin BURSUC Corespondentă ZAHARIA PLAIANU — Gu­ra Humorului, Suceava. Sunt semne că uneori vă vi­zitează poezia. Păcat că vizi­tele sunt scurte. Faceţi ceva să fie mai lungi. CORNELIU TALMACIU — Horgeşti, Bacău. Prea multe vorbe, prea multă filozofare în gol, prea multe şi inutile explicaţii în versu­rile dv. şi peste toate o ciudată şi lungă „preumblare“ în spa­ţii care nu sunt ale poeziei, în­cercaţi un efort de limpezire. N. I. — Moineşti. Sigur, poezia presupune muncă, dar ea nu este un sim­plu act de voinţă. Mai trebuie, între altele, cultură şi har. Altfel toate strădaniile sînt zadarnice. ELIA ŞERBAN — Satu Mare. Există un licăr de poezie în „Cîntec tînăr“. Mai trimiteţi. CONSTANTIN LAZARO­­VICI — Suceava. Rostire clară, fluentă, ima­gini sugestive, uneori surprin­zătoare. Vă aflaţi foarte a­­proape de publicare. Vă aş­teptăm în continuare cu inte­res. N. VIZITEU — Vaslui. „Dicţionarul umoristic“ ne-a sosit prea tîrziu. Aşa stînd lu­crurile, n-are rost să discu­tăm despre calităţile lui artis­tice. Mulţumim pentru urări. MIHAI C. CONSTANTIN — Dumbrava Roşie, Piatra Neamţ. Sînteţi oricînd binevenit în cenaclul literar „G. Bacovia“ al revistei „Ateneu“. Şedinţele de lucru au loc bilunar, în pri­ma şi a treia săptămînă a lu­nii, joia, ora 18, la Casa „G. Bacovia“, str. George Bacovia, nr. 13, Bacău. IO­AN ALBOIU — Vaslui. Cîteva versuri frumoase su­focate de locuri comune. Să mai vedem. TITU ŞERBAN — Bilieşti, Vrancea. Sunt suficiente motive să cre­dem că vă aflaţi pe drumul cel bun. Frecventarea unui ce­naclu literar v-ar fi, neîndoiel­nic, de folos. FLORENTIN SMARANDA­­CHE — Dolj. 1. Versurile nu au nici o le­gătură cu evenimentul, extrem de important, la care vă refe­riţi în scrisoare. 2. Cuvintele par alăturate la întîmplare, într-o manieră te­ribilistă, deseori hilară, ca în exemplele următoare : „...sche­lete de porfir / cu săbii în mîini, cuţite în coaste...“ ; „...seva dulce­a / porumbeilor lăptoşi...“ ; „...am gustat din trupul meu / scăldat în vinul tulbure / al vieţii de neam, / cînd m-am strîmbat / la lună şi la sori.“ Avem impresia că vă strîm­­baţi şi la poezie. Şi nu merită. STELIAN COLOMEI — Te­leorman: „Foaie verde şi-o lalea Unde e iubita mea ?“ Nu ştim. Adresaţi-vă Biro­ului de obiecte pierdute. DUMITRU MAXIM — Ba­cău. Vă mulţumim pentru cuvin­tele frumoase referitoare la activitatea revistei noastre. în măsura în care ne va îngădui spaţiul vom relua rubricile pe care le amintiţi. Chiar şi cro­nica sportivă. MIRELA CRISTOFAN — Bereşti, Galaţi. Pentru vîrsta la care vă a­­flaţi e bine. Continuaţi să ci­tiţi şi să scrieţi şi din cînd în cînd mai daţi-ne cîte-o veste. Succes ! S. T. — Ploieşti. în sutele de poezii pe care ni le-aţi trimis, în tranşe de cîte 20-30 pe săptămînă, n-am gă­sit nici una publicabilă şi nu­­ din vina noastră, credeţi-ne. Repetăm ceea ce v-am mai spus telefonic şi prin mijloci­rea scrisorilor : citiţi foarte puţin, scrieţi enorm şi expe­diaţi absolut totul cu o lipsă de discernămînt şi o grabă păgu­bitoare. Vă rugăm să înţele­geţi că primul critic trebuie să fie însuşi autorul şi că inflaţia nu e bună nici în poezie. A. STANCIU — Bacău. Studiul dv. intitulat „Nume de familie din Moldova, pro­venite din limba dacă“ ni se pare interesant, dar depăşeşte profilul revistei noastre. Adre­saţi-vă unei publicaţii de spe­cialitate. IOAN GHIDU — Bacău.­­ Cartea recenzată de dv. nu intră în vederile redacţiei. Pen­tru a lucra cu folos e necesar să luaţi, în prealabil, legătura cu redactorul nostru de spe­cialitate, CONSTANTIN MURARU — Bucureşti. Lucrarea dv. „Judeţul Bacău în izvoare cartografice“ e me­ritorie şi ar putea intra, cre­dem, în vederile publicaţiei „Carpica“ editată de Muzeul judeţean de istorie şi artă Ba­cău. Sergiu ADAM Din scrisorile sosite la redacţie Tovarăşul Dem. Ahriţculesei (Buzău, str. Democraţiei 29), învăţător pensionar, autor de contribuţii folcloristice, ne-a trimis, în vederea publicării, mai multe note istorico-literare. Am reţi­nut-o pe cea referitoare la Debutul literar al lui Nicolae Tăutu : „Scriitorul Nicolae Tăutu a debutat literar la 15 ani, pe cînd era în clasa a şasea la Liceul „Laţcu Vodă“ din oraşul Siret, în paginile revistei locale Freamătul literar (1933—1937). Această revistă a apărut din entuziasmul tineretului şcolar de pe acele meleaguri, ca un efect al Unirii de după primul război mondial. La Mihăileni, apărea revista Moldova literară, organ al Societăţii culturale „Tinerimea“, iar în concurenţă, la Siret, aşezare apropiată, a luat fiinţă revista Freamăt, devenită Freamătul literar din iniţiativa studentului A. Lacrimă. Revista o ducea greu căci era finanţată din bugetul părin­ţilor care nu înţelegeau de ce s-au mărit chiriile la gazde şi taxele şcolare sau de frecvenţă. Apoi a apărut un alt inconvenient : lipsa unui local stabil pentru redacţie. Iniţiatorii se găseau mai mult ca flotanţi: la Cernăuţi sau Siret, în timpul cursurilor, şi pe undeva la ţară, în timpul vacanţelor. Dar această situaţie dificilă a fost rezolvată de profesorul (devenit ulterior : profesor emerit) Nicodim Iţcuş, director al Liceului din Siret, care s-a oferit ca în localul acestuia să func­ţioneze şi redacţia tinerei reviste. Gestul nu a surprins, căci Nicodim Iţcuş făcuse parte din grupul de voluntari bucovineni din primul război mondial şi era cunoscut prin activităţi cultu­rale, ţinînd conferinţe, culegînd date istorice, pe care ulterior le va folosi în Monografia oraşului voevodal Siret, etc. Tot lui i se datorează publicarea primelor poezii de Nicolae Tăutu. El include în Freamătul literar (an. IV, nr. 1—3, 1936, p. 23), acel promiţător Sonet pe care autorul său nu-l va uita toată viaţa. Azi, revista şi sonetul lui Nicolae Tăutu sunt necunoscute. Cred, de aceea, că menţionarea lor (şi, eventual, reproducerea Sonetului) pot servi cercetătorilor, mai cu seamă autorilor de dicţionare ale scriitorilor. Iată Sonetul: „Cum trece timpul să mă mir ? / Şi cum cu vremea tu te duci, / Plătind la urmă greul bir / în schimbul morţii cei de veci. // îmi pare viaţa ca un pas / Ce leagă două veşnicii, / O scurtă clipă de popas / Trăită-n lumea celor vii. /,/ Bătrînii mor, copiii cresc / Şi val aleargă după val, / Pe-ntinsul mării rătăcesc. // Dar nu cutez obrazu-mi pal / Ca să-l ridic şi să privesc / Spre aspru (1) vieţii mal. // Tăutu N., cl. a VI — Liceul Siret. După aceasta elevul-poet N. Tăutu va mai publica în Frea­mătul literar încă cinci poeme : Amurg, De mult (Nr. 4—6), Rondel, Linişte (nr. 7—12, 1936), Prinos (nr. 1—6, 1937).C­ a­teneu revista social-culturalâ COLECTIVUL DE REDACŢIE : Petru FILIOREANU (redactor şef) Sergiu ADAM (secretar principal de redacţie), Constantin CĂLIN, George GENOIU, Măndica MARDARE, dr. Vasile SPORICI Apare trimestrial : 16 pagini — 3 lei. Manuscrisele reţinute se publică în ordinea necesităţilor redacţionale. Materialele nepublicate nu se restituie. Tiparul: întreprinderea poligrafică Bacău. Redacţia şi administraţia : Bacău , str. Eliberării nr. 63, telefon : 1 24 97. ATENE

Next