Buna Vestire, decembrie 1937 (Anul 1, nr. 229-252)
1937-12-01 / nr. 229
Mărfi 30 Noambrie 10»T «BUNA VESTIRC« Campania electorală Interview cu domnul Corneliu Zeiea Godreanu despre Paraidul cu prime la noutatea alegerilor Solicitaţi de numeroşi cititori cari n’au reuşit să mai săsească «BunaVestire» de Sâmbătă, în care am publicat interview-ul cu d. Goraeliu Z. Codreanu, precum şi pentru a satisface cererile depozitarilor noştri ,din provincie şi din Capitală, publiicăm încă o dată, interviewâ rd acordat file şeful mişcării legionare ziarului nostru. In legatură cu ultimele evenimente, ne-am prezentat la d. Corneliu Zetea Codreanu, şeful mişcării legionare pentru a-i cere un I intervrem. „ D-sa ne-a primit la sediul mişcării legionare, în str. Gutemberg No. 3, şi ne-a întâmpinat în felul următor: «Domnilor, cineva de la ziarul D-voastră întrun reportaj publicat zilele trecute, a voit să-mi atribue în mod nemeritat un rol de arbitru al situaţiei politice. Ţin să vă atrag atenţiunea că această postură, pe mine nu mă încântă. Mie nu-mi place să mă împăunez cu glorii care nu-mi aparţin. Le am suficiente pe ale mele. Fără să subevaluez forţa mişcării legionare, care nu se bazează atât pe numărul voturilor cât pe marea capacitate de credinţă, de hotărîre şi de jertfă a tuturor soldaţilor ei — doresc să precizez ca este departe de a mi se cuveni calificarea pe care mi-aţi dat-o, şiva rog ca pe viitor să mă puneţi întotdeauna în situaţii mai modeste* După această mică introducere am ajuns şi noi să punem întrebările pentru care venisem: — Aţi putea să ne spuneţi câteva impresii de la întâlnirea pe care aţi avut-o cu d. luliu Maniu şi’n primul rând, până la această întâlnire aţi mai avut prilejul să mai staţi de vorbă cu d-sa? — ŞiNu l-am cunoscut personal până acum pe domnul luliu Maniu. Este întâia oara când am avut prilejul să-l întâlnesc şi să stau de vorbă» Asupra celor discutate nuş putea să spun acum prea multe. De altfel nici n’ar îi locul». — Atunci măcar ce impresie s’a făcut d. Iuliu Maniu? — «Mi-a făcut impresia unui om cu sufletul curat ca a unui tânăr din generaţia noastră. Vă spun lucrul atesta pentruca eu apreciez înainte de inteligenţă, înainte de talent, înainte de înţelepciune, puritatea sufletească a oamenilor. Fără aceasta, toate celelalte nu mai înseamnă nimic» — Ce puteţi să ne spuneţi despre acordul încheiat? — «Înţelegerea noastră nu poate să supere pe nimeni. Ea nu are un caracter agresiv. Nu este îndreptată împotriva nimănui. Ea este o înţelegere de pace. Urmărisc libertatea, l egalitatea şi corectitudinea alegerilor. Mai urmărints introducerea unor raporturi de omenie, de civilizaţie, de bună cuviinţă şi de bună credinţă intre partide, în această perioadă care de obicei se caracterizează prin insulte, prin calomnii, prin desfăşurare oarbă de patimi. Se poate supăra cineva? întreb: este cineva în aceasta ţară care nu doreşte libertatea alegerilor? Este cineva care nu doreşte legalitatea şi corectitudinea alegerilor? Este cineva care să dorească o luptă electorală lipsită de loialitate? Este cineva care să dorească o învrăjbire crâncenă lipsită de bună credinţă şi de omenie? Dacă este cineva, acela va trebui să ştie, că înţelegerea noastră de pace poate să fie şi înţelegere de război. Nu vreau să dezmint modestia pe care o afirmam la început, dar drept să vă spun. Nu m’ar impresiona niciodată această ultimă ipoteză, pe care de altfel o cred imposibilă». — Acest acord este limitat numai la perioada electorală? — «Da! Se înţelege! Acordul actual e încheiat numai până la sfârşitul alegerilor.» — E multă lume care crede că e vorba de un cartel electoral cu liste comune — «Această interpretare este eronată. Fiecare rămâne cu listele sale, îşi duce lupta pentru credinţa sau ideologia sa». — Sunt unii nedumeriţi care spun că nu înţeleg această apropiere. — «Nu-i nimic! Nu-i nici o supărare. Vor înţelege la anul! In orice caz voesc să spun că n’am vreme să fac şcoală pentru cei ce înţeleg mai greu. Cât priveşte însă pe aceia, cari într’un martinet de necugetare îşi arogă dreptul de a mă învăţa pe mine naţionalism, sau de a mă învăţa cum să-mi conduc propria-mi organizaţie, ie atrag atenţiunea că omul care să-mi facă această şcoală, încă nu s-a născut. li sfătuesc să, mă neglijeze şi să nu-şi permită a se amesteca în treburile mele, unde eu port răspunderea pentru fiecare pas şi fiecare gest, şi mă mândresc că am în faţa cui răspunde. Eu posed formule pentru ca să pot pune la punct pe cei ce-şi trec hotarele spre a se amesteca în apele mele, voind a-mi dicta linia de conduită. Iar acelora care nu vor înţelege acest lucru voi şti să le răspund trimiţândule o palmă de fier peste buza obraznică». — Dar se insinuează că pot adera la acest acord partidele: evreesc, comunist, maghiar, etc. «Nu e cazul! Cei ce insinuează vor rămâne nişte calomniatori». —■ Este adevărat că domnul Maniu var fi cerut o schimbare de atitudine faţă de domnul Niculae Titulescu, aşa cum au afirmat unele ziare? — «Nu este adevărat că d-nul Maniu mi-ar îi cerut să-mi schimb părerile asupra domnului Titulescu, după cum nici eu nu i-am cerut domnului luliu Maniu ca să-şi schimbe părerile sale asupra domnului Titulescu. In ce priveşte părerile mele şi ale întregului tineret legionar al României ele sunt cunoscute, afişate şi neschimbate». — Acordul cuprinde şi pe domnul Gheorghe Brătianu? — «Da. Domnul Gh. Brătianu este un om corect şi cu o frumoasă ţinută morala în viaţa publică a ţării. Deaceia sunt mulţumit că ne găsim împreună». — Vreţi să încheiaţi acest interview prin câteva cuvinte adresate cititorilor noştri? — «Mă adresez cititorilor «Bunei Vestiri» şi tuturor românilor anunţându-le că legionarii, gata de a înfrunta toate adversităţile, păşesc eu pas hotărît şi biruitor în lupta care a început». REP. D. CORNELIU CODREANU Domnul Guţă și România Nouă (Continuare din pagina 1) prezidat întâmplător, pe care nici nu le-au provocat, nici nu le-au făptuit! O guvernare, astăzi, nu-şi poate însuşi ca titlu cantitatea de ploaie de peste an, totalul coloniilor şcolare anuale sau totalul exportului nostru. N’a contribuit la asta nici geniul domnului Manolescu-Strunga, nici efervescenţa inventivă şi agricolă a d-lui Vasile Sassu şi, mai puţin discursul cu «Fapte, date, cifre» al d-lui Guţă! Ceea ce trebuia să realizeze şi n’a realizat guvernul liberal, este acea înnoire, acel suflu nou, acea cinste, acea moralitate, pe care ne-o promite acum şi care nu se va însoţi niciodată cu liberalii domnului Guţă. „ România nouă există, într-adevăr, se ridică masiv, senin, cu pas cutremurător, ca un destin peste toată armurăria legală, peste întreaga opinteală înnoitoare a unui guvern de oameni vechi, închişi, interesaţi, repulsivi faptului nou. Suflul cel nou, domnule Guţă? Dar el e preocuparea de fiece clipă a oamenilor dumitale: nu pentru a-1 degaja, nu pentru a-1 cultiva, ci pentru a-1 înăbuşi, pentru a-1 înlănţui. Executarea riguroasă şi cinstită a principiilor? Dumneavoastră vorbiţi de cinste programatică? Dumneavoastră, care, liberali şi democraţi, în principii practicaţi regimul stărilor excepţionale de patru ani? Cinste şi rigoare? Sunteţi miluiţii norocului, atât. Dar ţara să ştiţi ce suferă şi, scrâşneşte, domnule Guţă! Ţara cea tânără, suflul cel nou, pe care îl spurcaţi pronunţându-1, pe care-l profanaţi punându-l în «manifestul liberal». România Nouă? Va fi opera oamenilor noi! Aţi înţeles. Aci e tot programul şi toată nădejdea mântuirii noastre. Oamenii noui. Iar dumneata, domnule Guţă, eşti un om vechiu, prea vecl viu, cu toată masca ce afişezi. Alexandru Constant Declaraţiile l-lui Iiinorski Irafianu In legătură cu «pactul de neagresiune» încheiat între partidele national-ţărănist, liberal-georgist şi «Totul pentru ţară», d. Gheorghe I. Brătianu, a făcut următoarele declaraţii despre această înţelegere: «Ea a fost foarte bine caracterizată de declaraţiile recente ale d-lui Iuliu Maniu, care a amintit că înţelegerea are un îndoit temei: apărarea demnităţii naţionale şi zădărnicirea uneltirilor ce au de scop să falsifice exprimarea voinţii obşteşti. D. Corneliu Zetea Codreanu a adăugat că este între noi o înţelegere de pace, care în caz de abuzuri şi ilegalităţi poate să fie şi înţelegere de război. Împărtăşesc cu totul acest punct de vedere. Opinia publică din primul moment, a denumit acordul: «Frontul demnităţii naţionale». Eă nu s'a înşelat. Fiecare din noi îşi păstrează părerile, doctrina şi ideologia, dar dacă înţelegerea a fost posibilă, e că totuşi, între semnatarii ei, s’a găsit substratul comun al iubirii adânci şi neprihănite de ţară şi neam. Mijloacele au putut fi diverse: scopul final nu poate fi decât unul. Unii au pus un accent mai categoric pe chestiunea constituţională, alţii pe revendicările naţionalismului. Noi suntem dintre acei cari de la început am socotit că nu se pot despărţi aceste probleme.România nu poate fi a Românilor decât dacă ei arată deplina conştiinţă a drepturilor şi libertăţilor lor. Nici independenţa, nici întregirea n’au fost câştigate de turme de robi; împrejurările de mâine ca şi cele de eri, cer la cârma statului oameni de caracter şi de hotărâre Am mai spus-o acum câtva timp: frunţile plecate şi şalele smerite le poţi aşterne covor pe treptele palatelor, dar nu poţi dura din ele zid de apărare pentru ţară, nu te poţi rezima pe ele în ceasul greu. Ceasul acesta sună. Mă bucură că cel puţin acum, s’a putut realiza ceea ce am încercat de mai multe ori, în cursul ultimilor ani: un front împotriva abuzului, un zăgaz puternic al legii şi al voinţii națiunei». Lituanienii vor apela la Germania pentru a ia mijloci o înţelegere in Polonia KOWNO 29 (Balcan Oriente). — Timpul care schimbă atâtea lucruri, a schimbat încetul cu încetul şi concepţia politică a oamenilor de stat lituanieni. Astfel atmosfera creată actualmente la Kowno, este diferită de aceia de acum 2 ani,, când acest mic stat împins de anumite puteri, şi mai cu seamă de U.R.S.S., adoptase o atitudine agresivă faţă de Germania şi Polonia. Evenimentele politice, care s’au desfăşurat de atunci, au venit să lumineze multe lucruri, ca: scopurile politice ale Kominternului, desagregarea internă şi militară a U.R.S.S.-ului cum şi ascensiunea politică şi militară a Germaniei şi Poloniei, cele două mari vecine ale Lituaniei. «Cu Polonia, înseamnă hegemonia poloneză, cu U. R. S. S., perderea totală, — întrtan eventual război» a declarat un conducător lituanian. Cercurile diplomatice locale, sunt convinse că Germania este pe cale de a încerca o modă ație între Polonia și Lituania. Ny. N Adunarea de la Orăştie a partidului „Totul pentru Ţară" Duminica trecută a avut loc la Orâştie (jud. Hunedoara) o prea frumoasă adunare electorală, — prima pe judeţe —I a partidului „Totul pentru Ţară’’ ,sub forma de „Şedinţă de cuiburi". De pe patru drumuri ce vin în oraş, s’au scurs inimoase plutoane şi companii de legionari din plasele Orăştie şi Geoagiu. In frunte venea coloana Cugirului cu însufleţitul şef’ Gligor din Cugir, călare! Părea mândru şi calul de sub el, că ce drum bate şi la ce-şi poartă stăpânul. Zeci de grupe au intrat pe cele 4 porţi ale cetăţii, îndreptându-se spre biserica ortodoxă cântând cântece legionare. In curtea largă’ a bisericii au format un uriaş careu, în mijlocul căruia s’a slujit un mişcător parastas pentru scumpii răposaţi ai Legiunei: George şi mucenicii Ion şi Vasile, — serviciu duios încheiaţi prin cântarea de către toţi a cântecului legionarilor căzuţi. ŞEDINŢA — Legionarii s’au încolonat, apoi, în frunte cu acelaşi mândru călăreţ, pornind spre piaţa oraşului. Era o coloană foarte impozantă, ca la 2000 de legionari şi alţi pe- atăia simpatizanţi şi popor mult de Români, cari îi însoţeau. In piaţă s’au aşezat în formaţiune frumos ordonată. S’a deschis «şedinţa de cuiburi» prin şeful judeţean Boborodea, cu mgăciune şi depunere de jurământ şi cu cântarea Tinereţă legionară. Au vorbit apoi: păr. prof. I. Moţa, d. Alex. Cantacmino, şeful de plasă Ionescu , şef. jud. Boborodea şi d. Niculae Totu. Cei doi comandanţi legionari: Alex Cantacuzino şi N. Totu au fost primiţi cu multă însufleţire şi au fâscut mare plăcere şi bucurie legionarilor prin vorbirile lor, cu amintiri din cumplitul răsboi din Spania la care au rxtat parte şi dânsul, scoase din acela, luminate îndemnuri şi învăţături. Printre vorbiri, cântece, cântate şi acelea pe comandă, într’o disciplină cuceritoare. Şi cei mai streini de sfânta noastră mişcare, au rămas adânc impresionaţi de ordinea văzută şi de vorbirile cari s’au deosebit de agitaţiile obişnuite electorale, ţinându-se toate în cadrul unor convorbiri cu camarazii legionari, pline de cuviinţă, de frăţie, de suflet nou! UN CAZ GRĂITOR Un caz grăitor: Doamna unui Intelectual, care au o „legionar”, s’a dus cu lumea la adunare. Soţul, venind acasă «upă ora 11. a. nu găsit-o şi a plecat în oraş pe la uneia familii, la cari credea că o va gâsri. A trecut chiar pe lângă adunare şi s’a întors tot pe acolo, cam îngrijorat, că să nu i se fî întâmplat soţiei ceva, de nu soseşte acasă la o oră, când totodeauna e aci Abia dnploma 2. Iaca «toamna vine, senină şi grăbită, acasă. — Daindc-ai fost, dragă, de nu te-am găsit nicăiri? — Am fost la Adunarea din piaţă; am ascultat şi am admirat ordinea Şi disciplina de acolo şi vorbirile acelea cumpătate şi serioase ce s’au rostit. Te-am văzut trecând pe lângă adunări şi socoteam că înă cauţi, dar UC m'a lăsat inima să mă mişc, să plec! îmi părea că aş săvârşi o profanare a acestei sărbători sufleteşti «şurate, la care eram prezentă, — şi n’am putut pleca până nu s’a terminat. De fapt aşa a fost. Chiar cei ce nfp iubesc şi au venit numai de curioziate la adunare, au plecat cu cea mai bună impresie dela ea. Au fost deschise și atrase inimi, cari erau până ad reel, streine. Vede l»! D. luliu Nanu despre cauzele şi caracterul pactului de neagresiune D. luliu Maniu, preşedintele partidului naţional-ţărănesc, a făcut Sâmbătă seară declaraţii pentru reprezentanţii presei streine. D-sa a insistat asupra orientării ideologice a partidului naţional-ţărănesc şi în special a arătat punctul de vedere al partidului în materie de politică externă. In ce priveşte politica internă, D. Maniu îşi exprimă satisfacţia de a fi putut realiza o înţelegere electorală cu mai multe partide politice ale ţării. D-sa declară că nu a încheiat cartele electorale, pentru că acestea produc totdeauna o confuzie în ce priveşte ideologia partidelor, ceea ce n’a vrut să facă cu partidul naţional-ţărănesc. «Am vrut să îngădui propriei noastre ideologii, — precizează d. Maniu — de a putea să se manifesteze liberă cu programul ei, în luptă, fără nici un fel de alterare. De aceia s’a făcut înţelegerea noastră electorală cu partidul liberal al d-lui Gh. Brătianu şi cu partidul «Totul pentru ţară», nemodificând întru nimic ideologia şi metodele noastre de luptă cari rămân neschimbate, partidul naţional-ţărănesc nealunecănd, pe urma acestei înţelegeri nici la dreapta, nici la stânga. Incheerea acestui acord a fost necesară din cauza practicei electorale întrebuințată de către partidul aşa zis liberal. Toate alegerile făcute de partidul liberal au fost caracterizate prin corupţie, prin teroare, prin amestecul forţelor statului şi prin violenţe fizicomorale. Situaţia de astăzi fiind foarte gravă, trebuia găsit un mijloc pentru apărarea llfortă® alegerilor, spre a permite ca voinţa naţiongă să se poată manifesta în mod ilficer şi real. Acest scop nu putea fi atins decât prinţr*’o convergenţă a partidelor din opoziţie. Guvernul actual, continuă d. Maniu, este un guvern arbitrar care a falsificat voinţa naţională, un guvern personal al Regelui şi nimic nu caracterizează mai bine această împrejurare decât tocmai faptul că partide cu ideologii cu totul opuse stau unii spre a combate primejdia comună care ameninţă țara. Această uniune va dura penru timpul alegerilor actuale. După aceia fiecare va redeveni ceea ce este. Ofitruizarea cărţilor de alegător inCapitală Se aduce la cunoştinţă alegătorilor din circa 16, 17, 18 şi 19 poliţie, aparţinând de judecătoria de Ocol IV Bucureşti, că se va împărţi cărţile de alegător In zilele şi orele următoare: Dela 30 Noembrie, circa 19, dela 2 Decembrie circa 16, dela 4 Decembrie circa 17, şi dela 6 Decembrie circa 18 poliţie. împărţirea va continua dela datele arătate în fiecare zi şi sărbătorile de la 30 Noembrie, până la 6 Decembrie 1937, între orele 16-19 şi 21-23, iar dela 6 Decembrie 1937, în aceleaşi orecum şi dela 9-12 la sediul judecătoriei din Bd. Ferdinand Nr. 92. Alegătorii se vor prezenta cu carnete de identitate. Se aduce la cunoştinţă alegătorilor cu domiciliul în raza circumscripţiei X-a Herăstrău că începând din ziua de 29 Noembrie se vor distribui zilnic cărţile de alegător la sediul judecătoriei II urbană Bucureşti din str. Roman Nr. 13, între orele 3-6 după amiază şi 9-11 jum. noaptea, iar Durulnicile şi în zilele de sărbători numai dimineaţa între orele 9 jum. — 12 jum. alegătorii se vor prezenta şi cu acte doveditoare identităţii. Judecătoria Ocolului 6 Mixt Bucureşti din strada Sfânta Ecaterina nr. 3, aduce la cunoştinţa cetăţenilor alegători din Circumscripţia 22 de poliţie că începând din ziua de 29 Noembrie 1937 li se vor distribui tuturor celor înscrişi în liste, noul cărţi de alegător, la sediul judecătoriei din strada Sfânta Ecaterina Nr. 3 între orele 15-20. Atlegătorii vor prezenta acte de identitate. Pentru celelalte circumscripţii de poliţie se va anunţa ulterior. Redactarea afişelor electorale La ministerul de interne se lucrează la o circulară care va fi trimisă tuturor prefecturilor din ţară, cuprinzând directive cu priivire la modul în care urmtrează să fie redactate afişele electorale. Acesta afişe trăim esc astfel redactate încât să nu contravine dispozițiunilor codului penal și legii electorale. D-lu Vaida şi D. R. loaniţescu au făcut ori declaraţii şefilor de organizaţii La restaurantul Inma a avut loc adunarea şefilor de organizaţii comune, din jud. Ilfov, ale Frontului Românesc, prezidată de d. D. R. loaniţescu, fost ministru, şeful organizaţiei judeţene. CUVÂNTUL D-LUI D. R. IOANIŢEScu Văd în jurul meu pe toţii reprezentanţi comunelor rurale ale Ilfovului, cu can .eu de 20 de ani de zile împart răspunderile guvernării şi pericolele opoziţiei. Vă voiu aminti ceea ce voi toţi câţi luptaţi sub comanda mea ştiţi de mult laolaltă cu ţara întreagă: că Frontul Românesc în doi ani şi jumătate a reuşit să provoace cea mai formidabilă mişcare naţionalistă. Toate breslele, toate partidele şi chiar guvernul sub porunca de neînlăturat a dezideratelor naţiei au împrumutat rând pe rând, puncte din programul nostru. Iată o mare victorie câştigată de noi. SOSIREA D-LUI VAIDA VOEVOD In acest moment îşi face apariţia în sală d. Al. Vaida Voevod la vederea căruia întreaga adunare izbucneşte într’un tunet de aplauze. D. D. R. loaniţescu într’o scurtă alocuţiune prezintă preşedintelui Frontului Românesc armata valahă a Ilfovului. DECLARAŢIILE D-LUI VAIDA Fraţilor Valahii De multe ori în trecutul sbuciumat al luptelor organizaţiilor d-lui D. R loaniţescu v’am admirat pentru marile biruinţe obţinute şi pe cari Frontul Românesc le are aşezate în cel mai scump colţ al sufletului său. Biruinţele acestea sunt recunoştinţa pe care v’aţî legat s’o daţi generalului vostru D. R. loaniţescu, care întotdeauna s'a expus pentru apărarea ţărănimei şi întregului neam valah. Am încheiat un cartel electoral cu guvernul, care înseamnă că în campania electorală mergem împreună, fără ca programul partidului liberal sau al «Frontului românesc» să sufere cea mai mică atingere. Vă spun aici şi am mai spus-o şi alaltăeri şi ieri seară, că reprezentanţii noştri în Parlament, prin activitatea şi prin luptele ce vor purta, vor sili guvernul să vie cu înfăptuiri de ocrotire şi promovare a elementului valah. In cazul că guvernul va întârzia să dea curs dezideratelor româneşti din partea «Frontului românesc» cu care astăzi se află într’un cartel exclusiv electoral, se va bucura de cea mai înverşunată opoziţie până când îl vom determina să-şi execute făgăduelile pe care le-a anunţat prin manifestul său. Iată ce este şi la ce se reduce înţelegerea ce am făcut cu actualul guvern. D. C. Argetoianu a semnat acordul privitor la alegeri La acordul intervenit Intre d-nn Iu Uu Maniu, preşedintele partidului naţional-ţărănesc, Gh. Brătianu, preşedinele partidului naţional-liberal şi Corneliu Z. Codreanu, şeful mişcării legionare, a aderat şi d. C. Argetoianu, In numele Uniune! agrare. Preşedintele Uniunei agrare a semnat pactul de neagresiune Sâmbătă. Se pare că acordul nu va mai fi însuşit şi de celelalte partide, întrucât d-nic Oct. Goga, Iuulan şi Mareşalul Averescu, a răspuns că nu aderă.