Buna Vestire, decembrie 1937 (Anul 1, nr. 229-252)

1937-12-01 / nr. 229

Mărfi 30 Noambrie 10»T «BUNA VEST­IRC« C­ampania electorală Interview cu domnul Corneliu Zeiea Godreanu despre P­araidul cu prime la noutatea alegerilor Solicitaţi de numeroşi cititori cari n’au reuşit să mai săsească «Buna­­Vestire» de Sâmbătă, în care am publicat interview-ul cu d. Goraeliu Z. Codreanu, precum şi pentru a sa­­tisface cererile depozitarilor noştri ,din provincie şi din Capitală, publi­­icăm încă o dată, interviewâ rd­ acordat file şeful mişcării legionare ziarului nostru. In legat­ură cu ultimele eveni­mente, ne-am prezentat la d. Cor­neliu Zetea Codreanu, şeful miş­cării legionare pentru a-i cere un I int­ervrem. „ D-sa ne-a primit la sediul miş­cării legionare, în str. Gutemberg No. 3, şi ne-a întâmpinat în fe­lul următor: «Domnilor, cineva de la zia­rul D-voastră întrun reportaj publicat zilele trecute, a voit să-mi atribue în mod nemeritat un rol de arbitru al situaţiei politice. Ţin să vă atrag aten­ţiunea că această postură, pe mine nu mă încântă. Mie nu-mi place să mă împăunez cu glorii care nu-mi aparţin. Le am sufi­ciente pe ale mele. Fără să subevaluez forţa mişcării legionare,­­ care nu se bazează atât pe numărul vo­turilor cât pe marea capacitate de credinţă, de hotărîre şi de jertfă a tuturor soldaţilor ei — doresc să precizez ca este de­parte de a mi se cuveni califi­carea pe care mi-aţi dat-o, şi­­va rog ca pe viitor să mă pu­neţi întotdeauna în situaţii mai modeste* După această mică introducere am ajuns şi noi să punem între­bările pentru care venisem: — Aţi putea să ne spuneţi câ­teva impresii de la întâlnirea pe care aţi avut-o cu d. luliu Ma­­niu şi’n primul rând, până la a­­ceastă întâlnire aţi mai avut pri­lejul să mai staţi de vorbă cu d-sa? — ŞiNu l-am cunoscut personal până acum pe domnul luliu Maniu. Este întâia oara când am avut prilejul să-l întâlnesc şi să stau de vorbă» Asupra celor discutate nuş putea să spun acum prea mul­te. De altfel nici n’ar îi locul». — Atunci măcar ce impresie s’a făcut d. Iuliu Maniu? — «Mi-a făcut impresia unui om cu sufletul curat ca a unui tâ­­­năr din generaţia noastră. Vă spun lucrul atesta pen­truca eu apreciez înainte de inteligenţă, înainte de talent, înainte de în­ţelepciune, puritatea sufletească a oamenilor. Fără aceasta, toa­te celelalte nu mai înseamnă nimic» — Ce puteţi să ne spuneţi des­pre acordul încheiat? — «Înţelegerea noastră nu poa­te să supere pe nimeni. Ea nu are un caracter agresiv. Nu este îndreptată împotriva nimănui. Ea este o înţelegere de pace. Urm­ări­sc libertatea, l e­­galitatea şi corectitudinea alegerilor. Mai urmări­nts introducerea unor rapor­turi de omenie, de civili­zaţie, de bună cuviinţă şi de bună credinţă intre par­tide, în această perioadă care de obicei se caracte­rizează prin insulte,­ prin calomnii, prin desfăşura­re oarbă de patimi. Se poate supăra cineva? întreb: este cineva în aceasta ţară care nu doreşte libertatea alegerilor? Este cineva care nu doreşte legalitatea şi corectitu­dinea alegerilor? Este cineva care să dorească o luptă elec­torală lipsită de loialitate? Es­te cineva care să dorească o în­vrăjbire crâncenă lipsită de bună credinţă şi de omenie? Dacă este cineva, acela va trebui să ştie, că înţele­gerea noastră de pace poa­te să fie şi înţelegere de război. Nu vreau să dezmint mo­destia pe care o afirmam la început, dar drept să vă spun. Nu m’ar impresiona nici­odată această ultimă ipo­teză, pe care de altfel o cred imposibilă». — Acest acord este limitat nu­mai la perioada electorală? — «Da! Se înţelege! Acordul actual e încheiat numai până la sfârşitul alegerilor.» — E multă lume care crede că e vorba de un cartel electoral cu liste comune —­ «Această interpretare este eronată. Fiecare rămâne cu lis­tele sale, îşi duce lupta pentru credinţa sau ideologia sa». — Sunt unii nedumeriţi care spun că nu înţeleg această apro­piere. — «Nu-i nimic! Nu-i nici o su­părare. Vor înţelege la anul! In orice caz voesc să spun că n’am vreme să fac şcoală pentru cei ce înţeleg mai greu. Cât priveşte însă pe ace­ia, cari într’un martinet de necugetare îşi arogă drep­tul de a mă învăţa pe mine naţionalism, sau de a mă învăţa cum să-mi conduc propria-mi organizaţie, ie atrag atenţiunea că omul care să-mi facă această şcoală, încă nu s-a născut. li sf­ătu­esc să, mă negli­jeze şi să nu-şi permită a se amesteca în treburile mele, unde eu port răs­punderea pentru fiecare pas şi fiecare gest, şi mă mândresc că am în faţa cui răspunde. Eu posed formule pen­tru ca să pot pune la punct pe cei ce-şi trec hotarele spre a se amesteca în ape­le mele, voind a-mi dicta linia de conduită. Iar acelora care nu vor înţelege acest lucru voi şti să le răspund trimiţându­­le o palmă de fier peste buza obraznică». — Dar se insinuează că pot a­­dera la acest acord partidele: e­­vreesc, comunist, maghiar, etc.­­ «Nu e cazul! Cei ce insinuează vor ră­mâne nişte calomniatori». —■ Este adevărat că domnul Ma­niu var fi cerut o schimbare de atitudine faţă de domnul Nicu­­lae Titulescu, aşa cum au afir­mat unele ziare? — «Nu este adevărat că d-nul Maniu mi-ar îi cerut să-mi schimb părerile asupra domnu­lui Titulescu, după cum nici eu nu i-am cerut domnului luliu Maniu ca să-şi schimbe păreri­le sale asupra domnului Titule­scu. In ce priveşte părerile mele şi ale întregului ti­neret legionar al Româ­niei ele sunt cunoscute, afişate şi neschimbate». — Acordul cuprinde şi pe dom­nul Gheorghe Brătianu? — «Da. Domnul Gh. Brătianu este un om corect şi cu o fru­moasă ţinută morala în viaţa publică a ţării. Deaceia sunt mulţumit că ne găsim îm­preună». — Vreţi să încheiaţi acest in­terview prin câteva cuvinte adre­sate cititorilor noştri? — «Mă adresez cititorilor «Bunei Vestiri» şi tuturor românilor anunţându-le că legionarii, gata de a în­frunta toate adversităţile, păşesc eu pas hotărît şi biruitor în lupta care a în­ceput». REP. D. CORNELIU­­ CODREANU Domnul Guţă și România Nouă (Continuare din pagina 1) prezidat întâmplător, pe care nici nu le-au provocat, nici nu le-au făptuit! O guvernare, astăzi, nu-şi poa­te însuşi ca titlu cantitatea de ploaie de peste an, totalul colonii­lor şcolare anuale sau totalul ex­portului nostru. N’a contribuit la asta nici geniul domnului Ma­­nolescu-Strunga, nici eferves­cenţa inventivă şi agricolă a d-lui Vasile Sassu şi, mai puţin discursul cu «Fapte, date, cifre» al d-lui Guţă! Ceea ce trebuia să realizeze şi n’a realizat guvernul liberal, este acea înnoire, acel suflu nou, a­­cea cinste, acea moralitate, pe care ne-o promite acum şi care nu se va însoţi niciodată cu libe­ralii domnului Guţă. „ România nouă există, într-ade­văr, se ridică masiv, senin, cu pas cutremurător, ca un destin peste toată armurăria legală, peste în­treaga opinteală înnoitoare a u­­n­­ui guvern de oameni vechi, în­chişi, interesaţi, repulsivi faptu­lui nou. Suflul cel nou, domnule Guţă? Dar el e preocuparea de fiece clipă a oamenilor dumitale: nu pentru a-1 degaja, nu pentru a-1 cultiva, ci pentru a-1 înăbuşi, pentru a-1 înlănţui. Executarea riguroasă şi cinsti­tă a principiilor? Dumneavoas­tră vorbiţi de cinste programati­că? Dumneavoastră, care, libe­rali şi democraţi, în principii practicaţi regimul stărilor excep­ţionale de patru ani? Cinste şi rigoare? Sunteţi miluiţii noro­cului, atât. Dar ţara să ştiţi ce suferă şi­­, scrâşneşte, domnule Guţă! Ţara cea tânără, suflul cel nou, pe ca­re îl spurcaţi pronunţ­ându-1, pe care-l profanaţi punându-l în «manifestul liberal». România Nouă? Va fi opera oamenilor noi! Aţi înţeles. Aci e tot programul şi toată nădejdea mântuirii noastre. Oa­menii noui. Iar dumneata, domnule Guţă, eşti un om vechiu, prea vec­l viu, cu toată masca ce afişezi. Alexandru Constant Declaraţiile l-lui Iiin­orsk­i Irafianu In legătură cu «pactul de neagre­siune» încheiat între partidele na­­tional-ţărănist, liberal-georgist şi «Totul pentru ţară», d. Gheorghe I. Brătianu, a făcut următoarele de­claraţii despre această înţelegere: «Ea a fost foarte bine caracteri­zată de declaraţiile recente ale d-lui Iuliu Maniu, care a amintit că înţelegerea are un îndoit temei: apărarea demnităţii naţionale şi zădărnicirea uneltirilor ce au de scop să falsifice exprimarea voin­­ţii obşteşti. D. Corneliu Zetea Codreanu a adăugat că este între noi o înţele­gere de pace, care în caz de abuzuri şi ilegalităţi poate să fie şi înţele­gere de război. Împărtăşesc cu to­tul acest punct d­e vedere. Opinia publică din primul mo­ment, a denumit acordul: «Frontul demnităţii naţionale». Eă nu s'a înşelat. Fiecare din noi îşi păs­trează părerile, doctrina şi ideolo­gia, dar dacă înţelegerea a fost po­sibilă, e că totuşi, între semnatarii ei, s’a găsit substratul comun al iubirii adânci şi neprihănite de ţară şi neam. Mijloacele au putut fi diverse: scopul final nu poate fi decât unul. Unii au pus un accent mai categoric pe chestiunea consti­tuţională, alţii pe revendicările na­ţionalismului. Noi suntem dintre acei cari de la început am socotit că nu se pot despărţi aceste probleme.­­România nu poate fi a Românilor decât dacă ei arată deplina con­ştiinţă a drepturilor şi libertăţilor lor. Nici independenţa, nici între­girea n’au fost câştigate de turme de robi; împrejurările de mâine ca şi cele de eri, cer la cârma statului oameni de caracter şi de hotărâre­ Am mai spus-o acum cât­va timp: frunţile plecate şi şalele smerite le poţi aşterne covor pe treptele pala­telor, dar nu poţi dura din ele zid de apărare pentru ţară, nu te poţi rezima pe ele în ceasul greu. Ceasul acesta sună. Mă bucură că cel puţin acum, s’a putut realiza ceea ce am încercat de mai multe ori, în cursul ultimilor ani: un front împotriva abuzului, un zăgaz puternic al legii şi al voinţii na­­țiunei». Lituanienii vor apela la Germania pentru a ia mijloci o înţelegere in Polonia KOWNO 29 (Balcan Oriente). — Timpul care schimbă atâtea lu­cruri, a schimbat încetul cu încetul şi concepţia politică a oamenilor de stat lituanieni. Astfel atmosfera creată actual­mente la Kowno, este diferită de aceia de acum 2 ani,, când acest mic stat împins de anumite puteri, şi mai cu seamă de U.R.S.S., adop­tase o atitudine agresivă faţă de Germania şi Polonia. Evenimentele politice, care s’au desfăşurat de atunci, au venit să lumineze multe lucruri, ca: scopu­rile politice ale Kominternului, desagregarea internă şi militară a U.R.S.S.-ului cum şi ascensiunea politică şi militară a Germaniei şi Poloniei, cele două mari vecine ale Lituaniei. «Cu Polonia, înseamnă hegemonia poloneză, cu U. R. S. S., perderea tota­lă, — întrtan eventual răz­boi» a declarat un conducă­tor lituanian. Cercurile diplomatice lo­cale, sunt convinse că Ger­mania este pe cale de a în­cerca o modă ați­e între Po­lonia și Lituania. Ny. N Adunarea de la Orăştie a partidului „Totul pentru Ţară" Duminica trecută a avut loc la Orâştie (jud. Hunedoara) o prea fru­moasă adunare electorală, — prima pe judeţe —I a partidului „Totul pen­tru Ţară’’ ,sub forma de „Şedinţă de cuiburi". De pe patru drumuri ce vin în oraş, s’au scurs inimoase plutoane şi companii de legionari din plasele Orăştie şi Geoagiu. In frunte venea coloana Cugirului cu însufleţitul şef’ Gligor din Cugir, că­lare! Părea mândru şi calul de sub el, că ce drum bate şi la ce-şi poartă stăpânul. Zeci de grupe au intrat pe cele 4 porţi ale cetăţii, îndreptându-se spre biserica orto­doxă cântând cântece legionare. In curtea largă’ a bisericii au format un uriaş careu, în mijlocul căruia s’a slujit un mişcător parastas pentru scumpii răposaţi­ ai Legiunei: George şi mucenicii Ion şi Vasile, — serviciu duios încheiaţi prin cântarea de către toţi a cântecului legionarilor căzuţi. ŞEDINŢA — Legionarii s’au încolonat, apoi, în frunte cu acelaşi mândru călă­reţ, pornind spre piaţa oraşului. Era o coloană foarte impozantă, ca la 2000 de legionari şi alţi pe- a­­tăia simpatizanţi şi popor mult de Români, cari îi însoţeau. In piaţă s’au aşezat în formaţiune frumos ordonată. S’a deschis «şedinţa de cuiburi» prin şeful judeţean Bobo­­rodea, cu mgăciune şi depunere de jurământ şi cu cântarea Tinereţă legionară. Au vorbit apoi: păr. prof. I. Moţa, d. Alex. Cantacmino, şeful de plasă Ionescu , şef. jud. Boborodea şi d. Niculae Totu. Cei doi comandanţi legionari: Alex Cantacuzino şi N. Totu au fost pri­miţi cu multă însufleţire şi au fâs­cut mare plăcere şi bucurie legio­narilor prin vorbirile lor, cu amin­tiri din cumplitul răsboi din Spa­nia la care au rxtat parte şi dânsul, scoase din acela, luminate îndem­nuri şi învăţături. Printre vorbiri, cântece, cântate şi acelea pe co­mandă, într’o disciplină cuceritoa­re. Şi cei mai streini de sfânta noastră mişcare, au rămas adânc impresionaţi de ordinea văzută şi de vorbirile cari s’au deosebit de agitaţiile obişnuite electorale, ţi­­nându-se toate în cadrul unor con­vorbiri cu camarazii legionari, pli­ne de cuviinţă, de frăţie, de suflet nou! UN CAZ GRĂITOR Un caz grăitor: Doamna unui In­telectual, care au o „legionar”, s’a dus cu lumea la adunare. Soţul, ve­nind acasă «­upă ora 1­­1. a. nu gă­sit-o şi a plecat în oraş pe la uneia familii, la cari credea că o va gâsri. A trecut chiar pe lângă adunare şi s’a întors tot pe acolo, cam îngri­jorat, că să nu i­ se fî întâmplat so­ţiei ceva, de nu soseşte acasă la o oră, când totodeauna e aci Abia dnpl­om­a 2. Iaca «toamna vine, senină şi grăbită, acasă. — Da­­indc-ai fost, dragă, de nu te-am găsit nicăiri? — Am fost la Adunarea din piaţă; am ascultat şi am admirat ordinea Şi disciplina de acolo şi vorbirile acelea cumpătate şi serioase ce s’au rostit. Te-am văzut trecând pe lângă adunări şi socoteam că înă cauţi, dar UC m'a lăsat inima să mă mişc, să plec! îmi părea că aş săvârşi o profa­nare a acestei sărbători sufleteşti «şu­rate, la care eram prezentă, — şi n’am putut pleca până nu s’a terminat. De fapt aşa a fost. Chiar cei ce nfp iubesc şi au venit numai de cu­­rioziate la adunare,­­ au plecat cu cea mai bună impresie dela ea. Au fost deschise și atrase inimi, cari­­ erau până ad reel, streine. Vede l»! D. luliu Nanu­ despre cauzele şi caracterul pactului de neagresiune D. luliu Maniu, preşedintele par­tidului naţional-ţărănesc, a făcut Sâmbătă seară declaraţii pentru re­prezentanţii presei streine. D-sa a insistat asupra orientării ideologice a partidului naţional-ţă­­rănesc şi în special a arătat punc­tul de vedere al partidului în ma­terie de politică externă. In ce priveşte politica internă, D. Maniu îşi exprimă satisfacţia de a fi putut realiza o înţelegere elec­torală cu mai multe partide politi­ce ale ţării. D-sa declară că nu a încheiat car­tele electorale, pentru că acestea produc totdeauna o confuzie în ce priveşte ideologia partidelor, ceea ce n’a vrut să facă cu partidul naţio­­nal-ţărănesc. «Am vrut să îngădui propriei noastre ideologii, — precizează d. Maniu — de a putea să se manifes­teze liberă cu programul ei, în lup­tă, fără nici un fel de alterare. De aceia s’a făcut înţelegerea noastră electorală cu partidul liberal al d-lui Gh. Brătianu şi cu partidul «Totul pentru ţară», nemodificând întru nimic ideologia şi metodele noastre de luptă cari rămân nes­chimbate, partidul naţional-ţără­­nesc nealunecănd, pe urma acestei înţelegeri nici la dreapta, nici la stânga. Incheerea acestui acord a fost necesară din cauza practicei electorale întrebuințată de către partidul aşa zis liberal. Toate ale­gerile făcute de partidul liberal au fost caracterizate prin corupţie, prin teroare, prin amestecul forţe­lor statului şi prin violenţe fizico­­morale. Situaţia de astăzi fiind foarte gravă, trebuia găsit un mijloc pen­tru apărarea llfortă® alegerilor, spre a permite ca voinţa naţiongă să se poată manifesta în mod ilfi­­cer şi real. Acest scop nu putea f­i a­­tins decât prinţr*’o conver­genţă a partidelor din opo­ziţie. Guvernul actual,­­ conti­nuă d. Maniu, este un gu­vern arbitrar care a falsi­ficat voinţa naţională, un guvern personal al Regelui şi nimic nu caracterizează mai bine această împreju­rare decât tocmai faptul că partide cu ideologii cu totul opuse stau unii spre a combate primejdia co­mună care ameninţă țara. Această uniune va dura penru timpul alegerilor ac­tuale. După aceia fiecare va redeveni ceea ce este. Ofitruizarea cărţilor de alegător inCapitală Se aduce la cunoştinţă alegătorilor din circa 16, 17, 18 şi 19 poliţie, apar­ţinând de judecătoria de Ocol IV Bu­cureşti, că se va împărţi cărţile de a­­legător In zilele şi orele următoare: Dela 30 Noembrie, circa 19, dela 2 Decembrie circa 16, dela 4 Decembrie circa 17, şi dela 6 Decembrie circa 18 poliţie. împărţirea va continua dela datele arătate în fiecare zi şi sărbătorile de la 30 Noembrie, până la 6 Decembrie 1937, între orele 16-19 şi 21-23, iar dela 6 Decembrie 1937, în aceleaşi ore­cum şi dela 9-12 la sediul judecătoriei din Bd. Ferdinand Nr. 92. Alegătorii se vor prezenta cu car­­nete de identitate. Se aduce la cunoştinţă alegătorilor cu domiciliul în raza circumscripţiei X-a Herăstrău că începând din ziua de 29 Noembrie se vor distribui zilnic cărţile de alegător la sediul judecăto­riei II urbană Bucureşti din str. Ro­man Nr. 13, între orele 3-6 după a­miază şi 9-11 jum. noaptea, iar Durul­nicile şi în zilele de sărbători numai di­mineaţa între orele 9 jum. — 12 jum. alegătorii se vor prezenta şi cu acte doveditoare identităţii. Judecătoria Ocolului 6 Mixt Bucu­reşti din strada Sfânta Ecaterina nr. 3, aduce la cunoştinţa cetăţenilor alegă­tori din Circumscripţia 22 de poliţie că începând din ziua de 29 Noembrie 1937 li se vor distribui tuturor celor înscrişi în liste, noul cărţi de alegător, la sediul judecătoriei din strada Sfânta Ecaterina Nr. 3 între orele 15-20. At­­legătorii vor prezenta acte de identitate. Pentru celelalte circumscripţii de po­liţie se va anunţa ulterior. Redactarea afişelor electorale La ministerul de interne se lucrează la o circulară care va fi trimisă tuturor prefecturilor din ţară, cu­­prinzând directive cu prii­­vire la modul în care urm­trează să fie redactate a­­fişele electorale. Acesta afişe trăim esc astfel re­dactate încât să nu con­travine dispozițiunilor co­dului penal și legii elec­torale. D-lu­­ Vaida şi D. R. loaniţescu au făcut ori declaraţii şefilor de organizaţii La restaurantul Inm­a a avut loc adunarea şefilor de organizaţii comun­e, din jud. Ilfov, ale Frontu­lui Românesc, prezidată de d. D. R. loaniţescu, fost ministru, şeful or­ganizaţiei judeţene. CUVÂNTUL D-LUI D. R. IO­ANI­­ŢEScu Văd în jurul meu pe toţii repre­zentanţi comunelor rurale ale Ilfo­vului, cu can­ .eu de 20 de ani de zile împart răspunderile guvernării şi pericolele opoziţiei. Vă voiu aminti ceea ce voi toţi câţi luptaţi sub comanda mea ştiţi de mult laolaltă cu ţara întreagă: că Frontul Românesc în doi ani şi jumătate a reuşit să provoace cea mai formidabilă mi­şcare naţiona­listă. Toate breslele, toate partidele şi chiar guvernul sub porunca de ne­­înlăturat a dezideratelor naţiei au împrumutat rând pe rând, puncte din programul nostru. Iată o mare victorie câştigată de noi. SOSIREA D-LUI VAIDA VOEVOD In acest moment îşi face apariţia în sală d. Al. Vaida Voevod la ve­derea căruia întreaga adunare iz­bucneşte într’un tunet de aplauze. D. D. R. loaniţescu într’o scurtă alocuţiune prezintă preşedintelui Frontului Românesc armata valahă a Ilfovului. DECLARAŢIILE D-LUI VAIDA Fraţilor Valahii De multe ori în trecutul sbuciu­­mat­ al luptelor organizaţiilor d-lui D. R loaniţescu v’am admirat pen­tru marile biruinţe obţinute şi pe cari Frontul Românesc le are aşe­zate în cel mai scump colţ al su­fletului său. Biruinţele acestea sunt recunoş­tinţa pe care v’aţî legat s’o daţi ge­neralului vostru D. R. loaniţescu, care întotdeauna s'a expus pentru apărarea ţărănimei şi întregului neam valah. Am încheiat un cartel electoral cu guvernul, care înseamnă că în campania electorală mergem îm­preună, fără ca programul partidu­lui liberal sau al «Frontului româ­nesc» să sufere cea mai mică atin­gere. Vă spun aici şi am mai spus-o şi alaltăeri şi ieri seară, că repre­zentanţii noştri în Parlament, prin activitatea şi prin luptele ce vor purta, vor sili guvernul să vie cu înfăptuiri de ocrotire şi promovare a elementului valah. In cazul că guvernul va întârzia să dea curs dezideratelor româneşti din partea «Frontului românesc» cu care astăzi se află într’un cartel exclusiv e­­lectoral, se va bucura de cea mai înverşunată opoziţie până când îl vom determina să-şi execute făgă­­duelile pe care le-a anunţat prin manifestul său. Iată ce este şi la ce se reduce înţelegerea ce am făcut cu actualul guvern. D. C. Argetoianu a semnat acordul privitor la alegeri La acordul intervenit Intre d-nn­ Iu Uu Maniu, preşedintele partidului na­­ţional-ţărănesc, Gh. Brătianu, preşedin­­ele partidului naţional-liberal şi Cor­neliu Z. Codreanu, şeful mişcării le­gionare, a aderat şi d. C. Argetoianu, In numele Uniune! agrare. Preşedintele Uniunei agrare a sem­nat pactul d­e neagresiune Sâmbătă. Se pare că acordul nu va mai fi însuşit şi de celelalte partide, întrucât d-nic Oct. Goga, Iuulan şi Mareşalul Averescu, a răspuns că nu aderă.

Next