Buna Vestire, martie 1938 (Anul 2, nr. 300-322)
1938-03-02 / nr. 300
1 er SOLEMNITATEA HEIA PALATUL REGAL Ceremonia promulgării nouei Constituţii votată prin plebiscit în ziua de 24 Februarie, a avut loceri la amiază la Palatul Regal într’un cadru de o rară solemnitate. SERVICIUL RELIGIOS DELA PATRIARHIE La orele 11 dimineeata s’a oficiat în Paraclisul Sf-tei Patriarhii un Te-Deum la care au asistat membrii guvernului în frunte cu I.P.S. Pa- Patriarhul dr. Miron Cristea. A lipsit numai d. mareşal Alexandru Averescu, care este suferind. După serviciul religios membrii guvernului în frunte cu I. P. S. Patriarhul dr. Miron Cristea şi membrii comisiunei de centralizare a piebescitului s’au dus cu automobile la Palatul Regal pentru a prezenta Suveranului 7101m Constituţie spre promulgare. RAPORTUL CONSILIULUI DE MINIŞTRI I. P. S. S. Patriarhuliron Crimea, preşedintele Consiliului de miniştri dă citire următorului raport al Consiliului de miniştri către M. S. : Regele pentru promulgarea nouei Constituţii. După ce ascultă raportul I. P. S. Sale, Patriarhul Miron Cristea, preşedintele consiliului de miniştri, M. S. Regele, coboară treptele Tronului şi semnează următorul decret de promulgare: CAROL AL II-LEA, REGE AL ROMÂNIEI Prin graţia lui Dumnezeu şi voinţa naţională La toţi de faţă şi viitori sănătate, Poporul român dându-şi învoirea, Noi decretăm următoarea Constitution©: (Urmează textul nouei Constituţiuni). Promulgăm această Constituţiune şi ordonăm să fie învestită cu sigiliul Statului şi publicată în «Monitorul Oficial». Dată în Bucureşti, la 27 Februarie 1938. CAROL Preşedintele Consiliului de Miniştri Miron, Patriarhul României, Ministrul Finanţelor şi ad-interim la Departamentul Justiţiei, Mircea Cancicov. Miniştri secretari de Stat: General Artur Văitoianu, Al. Vaida Voevod, Prof. G. Mironescu, Prof. N. Iorga, Dr. C. Angelescu, G. Tătărescu. După ce semnează decretul de promulgare M. S. Regele urcă din nou treptele Tronului. DEPUNEREA JURĂMÂNTULUI DE CĂTRE MEM-' BRII GUVERNULUI Cel dintâi care depune jurâmântulpe noua Constituţie este I. P. S. Sa Patriarhul Miron Cristea preşedintele Consiliului i dle miniştri. I. P. S. Sa citeşte şi semnează următorul jurământ: «Jur credinţă M. S. Regelui Carol al II-lea, jur să respect Constituţia şi legile ţării, să apăr drepturile ei SIRE. Prin înaltul Decret Regal No. 901 din 20 Februarie 1938, Poporul Român a fost chemat să se rostească asupra primirii Constituţiunii, menită să aşeze temelii mai solide şi mai drepte Statului nostru şi să îndrumeze viaţa obştească pe o cale mai sigură, mai liberă şi mai sănătoasă. Urmându-se procedura prevăzută pentru plebiscit, poporul Român în ziua de 24 Februarie 1938 a dat în, voirea sa noului aşezământ, pe careMajestatea Voastră în nesfârşita Sa dragoste de ţară l-a dat României pe veci întregite. Comisia instituită prin înaltul Decret Regal pentru totalizarea plebiscitului, depunându-ne procesulverbal, ce a încheiat din care reiese că 4.297.581 glasuri au fost pentru primirea Constituţiunei şi numai 5.483 au fost împotrivă, în calitate de Preşedinte al Consiliului de Miniştri, în numele întregului Guvern supun promulgării Majestăţii voastre noua Constituţiune. Suntem cu cel mai profund respect, Sire ai Maiestăţii Voastre Prea plecaţi şi supuşi servitori. . şi să păstrez secretele de stat. Aşa să-mi ajute Dumnezeu». După I. P. S. Sa Patriarhul, depun jurământul în ordinea următoare d-nii miniştri de stat: general Artur Văitoianu, Alex. Vaida Voevod, Gh. Mironescu, profesor N. Iorga, dr. C. Angelescu, Gh. Tătărăscu ministru de stat, şi ad-interim la externe, C. Argetoianu, ministru de industrie şi comerţ, Voicu Niţescu, ministrul muncii şi ocrotirilor sociale, dir. I. Costinescu, ministrul sănătăţii, M. Cancicov, ministrul de finanţe, Armand Călinescu, minstrul de interne, general de divizie Ion Antonescu, ministrul apărării naţionale, adinterim la marină şi aviaţie, Const. Angelescu, ministrul de comunicaţii ,şi general Paul Teodorescu, subsecretar de stat la ministerul apărării naţionale. DECLARAŢIA MAJESTATII SALE REGELUI După ce toţi miniştrii au jurat şi semnat, M. S. Regele a făcut următoarea declaraţiune: Noua Constituţiune este isvorâtă dintr-o nevoe sănătoasă a cerinţelor naţionale şi a fost frământată în conştiinţa Mea şi a sfetnicilor Mei cari, alături de neuitatul Meu părinte, au fost creatorii României de astăzi. Ţara căreia i-am încredinţat spre învoire această nouă Constituţiune a primit-o cu un entusiasm care Mi-a bucurat inima. Sunt cel dintâi legat de ea şi voi fi cel dintâi păzitor al ei pentru binele poporului Român. In lumea creştinătăţii de pretutindeni, cea mai mare sărbătoare, praznicul praznicelor, este ziua Inierii Domnului, care a prăbuşit o lume veche, plină de patimi--şi a scos omenirea li limanul de mântuire a unei lumi noui, lumea iertării şi a iubirii, adică a celor mai sublime virtuţi creştine şi cântăţeneşti. In ziua învierii pretutindenea răsună armonia melodică a neîntrecutei cântări din Sf. Scripturi ale Bisericii ortodoxe. «Să iertăm toate pentru înviere... şi unii pe alţii să îmbrăţişăm... să zicem fraţilor şi celor ce ne urăsc pre noi»... Când d. ministru de interne A. Călinescu mi-a anunţat rezultatul plebiscitului, — între altele — mi-a spus: cum — în multe părţi şi mai ales în Ardeal — alegătorii au mers la plebiscit în chipul cel mai sărbătoresc — cu cântări, cu muzici şi fanfare; mulţi au lăcrămat de bucurie, iar alţii — în semn de obştească înfrăţire — s’au îmbrăţişat unii pe alţii. Am văzut şi eu însumi aici, în Bucureşti, lacrimi ieşite din izvorul unui adânc patriotism, când a aflat rezultatul plebiscitului. Aceasta este cea mai puternică dovadă, cum instictul sănătos şi o matură judecată politică a nobil-cugetătorului nostru popor priveşte în Noua Constituţie şi în nouile orânduiri ce am făgăduit a le îndeplini, o stârpire a relelor, o îndeptare a greşelilor din trecut, o eră de mântuire a ţării, de salvare a adevăratelor ei Interese, o înoire a întregii noastre vieţi de Stat, cu un cuvânt o înviere spre o epocă de mai multă ordine, de mai liniştită muncă şi deci de popăsire cu paşi mai repezi. SIRE: Cu simţăminte de adâncă supunere şi loialitate, dar şi cu bucuria unnui tineresc entuziasm, am istorica mândrie a Vă raporta, în numele întregului Guvern, că Cetăţenii României şi naţiunea română au înţeles peste orice aşteptare eroica hotărîre a Majestăţi Tale, că ceea ce se plănueşte este spre binele tuturor. Şi cu glasul aproape a unei unanimităţi de 4.297.581, sau de 99,87% din numărul voturilor date, «a acceptat şi aprobat» noua Constituţie a Majestăţi Tale, dată dăsub preşedinţia patriarhului şi părintelui sufletesc al ţării, iar în «contra» au votat 5483 sau 0,13%. In faţa acestui rezultat mai presus de orice aşteptare, naţiunea română a arătat lumii întregi, că din sufletul ei curat au izvorît principiile Constituţiei celei noui. Şi aceasta a documentat-o — nu ca mai înainte — prin votul reprezentanţilor ei din un simplu parlament în cameră unite, şi nici chiar prin votul unei «adunări naţionale», ci prin glasul aproape unanim al celei mai democratice expresii a voinţei naţionale, adică pe cale de plebiscit (Helvetian). Astăzi s’a distrus hidra cu 29 capete electorale, care a învrăjbit fără nici un folos pe toţi spre paguba ţării întregi. Astăzi s’a rupt păiangenişul de pe ochii cetăţenilor României întregite, ca să vadă limpede de unde le vine mântuirea: de la eroica hotărîre a Majestăţi Tale şi dela înţelegerea rosturilor unei ţări şi a, adevăratelor ei interese. Astăzi s’a mai distrus: zarva, împărecherile, ura, Certele, bătăile electorale şi chiar omorurile; şi în locul lor se vor întrona liniştea, ordinea, munca liniştită, pacea şi unirea, pecetluite de frăţeştile îmbrăţişări ale poporului ca in timpuri legendare. SIRE: Fii mulţumit, fii chiar mândru, că — inspirat de geniul neamului românesc — ai avut darul a simţi adevăratul puls al poporului şi cu eroică hotărîre ai ştiut da ţării o nouă aşezare la temelia ei. In numele celor 4.303 064 alegători şi a ţării întregi — depun la treptele Tronului adânca lor mulţumind plină de cetăţenească loialitate şi devotamentul plin de admiraţie al tuturor. Iată tu — naţie română — în frunte cu conducătorii tăi de sus până jos, — acum la muncă constructivă pe toată linia, aşezând pe fiii României etnice şi latine în drepturile fireşti ale moştenirii părinteşti. La muncă serioasă, ca să facem cu ajutorul tuturor din scumpa noastră Românie o ţară cât mai tare în lăuntru şi mai respectată in afară. Dumnezeu cu noi, cu Regele nostru şi Ţara lui. Trăiască România Nouă! Trăiască Ctitorul ei, Regele Davidului, statorniceşte în acelaş timp că aceste drepturi sunt strâns legate de datorii. Aceste datorii, din care cea mai sfântă este de a munci fără preget pentru Patrie, trebue îndeplinite fără şovăire de toţi cetăţenii, fiecare după puterile sale şi în locul în care este hotărit a munci. Sunt hotărît a păşi cu toată voinţa pe acest drum mântuitor, întărind fără precupeţire, munca şi cinstea în treburile obşteşti. Scopul servitorilor Statului, între care Mă socotesc ca primul, este de a veghea fără încetare la ocârmuirea bunului mers al gospodăriei publice, pentru întărirea comunităţii şi mulţumirea fiecăruia. Numărul aşa de mare al votanţilor îmi întăreşte pe deplin convingerea că am îndeplinit o cerinţă a întregului Meu popor, descătuşind viaţa publică de interesele strâmte de partid şi aşezând-o pe terenul adevăratelor nevoi ale obştei Româneşti.„ Ţăranii, muncitorii, factorii de producţie, intelectualii, vor avea de azi înainte cuvântul ca să-şi apere interesele, fiind chemaţi în Parlamentul Ţării ca reprezentanţi ai sferei lor de muncă. Acela care munceşte şi produce va putea glăsui în treburile obşteşti, iată calea cea nouă care s’a deschis prin această Constituţie. Ca păzitor suprem al intereselor Neamului, voi veghea în fiece clipă, ca spiritul acestei noui aşezări a Ţării să se păstreze fără ştirbire şi ca munca fiecăruia să fie cât mai rodnică. Ziua de astăzi trebue să fie o zi de bucurie pentru toţi, căci se deschid larg porţile unui viitor plin de progres şi de linişte pentru România de mâine. Nu pot în această sărbătoare să nu mulţumesc acelor cari, împinşi de un sentiment puternic de patriotism şi de credinţă către Ţară şi Suveran, M-au ajutat cu luminile şi experienţa lor la înfăptuirea acestei opere de desăvârşire a consolidării naţionale. Cu sufletele înălţate şi cu bucurie, România a sosit clipa în care, cu ajutorul tuturor adevăraţilor patrioţi, voi putea clădi o Românie puternică şi fericită. TRAIASCA ROMANIA REINCITAÎ * La orele 13 M. S. Regele, însoţit de Marele Voevod Mihai, a primit omagiile şi urările corpului diplomatic pentru noua Constituţie. * La ora 13.30, a avut loc un mare dejun la care au participat: Decretat de promulgarea nouei Constituţii Cuvântarea I. P. S. S. Patriarhului Kron cu conlucrarea Guvernului de rol al II-lea! Hotareleromâniei Cum ţinu are din p.g. învoirea lor şi neînregistraţi în actele de control ale statului, nu vor produce nici o tulburare economică dacă vor fi apucaţi de bărbi şi aruncaţi peste graniţă. In felul acesta pământul românesc va respira uşurat de greutatea păgubitoare a unei populaţii fără rosturi precise. După curăţirea terenului urmează aratul, care, în problema care ne interesează, corespunde vindecării rănilor lăsate de îndelungata opresiune şi anume: 1. Proteguirea economică şi punerea in situaţii convenabile a populaţiei româneşti deja existente în oraşe. 2. Schimbarea aparatului administrativ corupt şi înţesat cu minoritari. 3. Trimiterea la graniţă a unei întregi serii de funcţionari pricepuţi şi cu conştiinţa că reprezintă neamul şi statul în orice momentA. Mărirea salariilor funcţionarilor din oraşele de pe graniţă pentru a putea ieşi din situaţia jignitoare nu numai pentru ei de inferioritate economică faţă de minoritari. 5. înfiinţarea unor instituţii culturale româneşti (teatre, cinematografe, reviste, ziare) şi consolidarea celor existente. 1. Interzicerea absolută a căsătoriilor mixte cel puţin pentru funcţionarii de stat. I. Trimiterea în interiorul ţării a tuturor funcţionarilor căsătoriţi cu femei minoritare. Colonizarea In sfârşit, după ce rănile mai vechi sau mai noi vor fi vindecate prin măsurile de mai sus şi prin altele pe care specialiştii le vor crede necesare, va trebui să se facă însămânţarea, adică inocularea de sânge românesc puternic şi sănătos. Până acum au venit pe graniţă români din toate părţile ţării, aduşi de întâmplare cei mai mulţi. Cei mai buni colonişti pentru aceste părţi s’au dovedit moldovenii şi macedonenii. Primii fiindcă au un temperament asemănător românilor băştinaşi, ceilalţi, fiindcă sunt un element ofensiv, vital şi tenace. (Mă gândesc la admirabila colonie macedo-romănă de la Oradea). URGENTA In cadrul unui reportagiu gazetăresc, soluţiile nu pot fi nici aprofundate, nici definitive. Din toate cele scrise până acum aş vrea să se înţeleagă tine următoarele : 1) Că românismul stă prost în oraşele de la graniţa ungurească. 2. Că adevăraţii stăpânitori sunt jidanii care au început să pătrundă puternic şi în sate (în Tăşnad- Sălaj este o universitate de rabini). 3) Că elementul românesc de pe aici de-abia îşi mai trage sufletul şi are neapărata nevoe de ajutorul românilor din restul ţării şi chiar de peste hotare. Chiar de al românilor rămaşi în Ungaria. 4. Că de acest ajutor este nevoe mai mult decât URGENTA. Virgil Popescu «BUNA VESTIRE» Răspunsul H. S. Regelui înalt prea sfinţia ta, Domnilor miniştri, DOMNILOR, In aceste clipe înălţătoare, de reînoire a României primul Meu gând se îndreaptă cu adâncă evlavie către creatorul României întregite, scumpul şi neuitatul Meu Părinte Regele Ferdinand Cel Loial şi către toţi acei, mici şi mari, cari alături de El au pătimit şi au muncit ca să aşeze Ţara în graniţele ei fireşti. Opera ce s’a întărit cu atâta entuziasm, de poporul Meu, în ziua de 24 Februarie, este isvorîtă din gândul curat şi din adâncul conştiinţei Mele şi al sfetnicilor Mei, că îndeplinim un comandament imperativ al zilelor de azi şi o moştenire sfântă a făuritorilor României Mari: consolidarea definitivă a Neamului Românesc. Noua Constituţiune ce am promulgat-o astăzi, în acest cadru solemn, şi care a fost primită cu atâta pătrundere a nevoilor reale ale naţiunii de cetăţenii României, conştienţi de datoria lor către generaţiile viitoare, nu este decât o puternică temelie, pe care sunt hotărît, cu ajutorul adevăraţilor iubitori de Patrie, să clădesc o Românie înviorată, bogată şi întărită. Această Constituţiune acordând drepturile firești ale vicii Constituirea Sindicatului directorilor de Itare Sâmbătă la orele 12 a. m., în localul ziarului «Curentul» s-au întrunit directorii presei cotidiane din Capitală, pentru a discuta constituirea unui sindicat profesional și patronal, în legătură cu noul regim constituțional. D. M. Manoilescu a făcut o expunere asupra modului de organizare a sindicatelor profesionale şi a corporaţiilor culturii. S-a hotărât constituirea unui comitet care să strângă datele privitoare la organizarea presei, luând contact cu reprezentanţii guvernului şi însărcinat să elaboreze proectul de statut în legătură cu viitorul regim al breslei şi al profesiune! de ziarist. Din acest comitet fac parte d-nii: N. Maxim, M. Manoilescu, Pamfil Şeicaru şi I. Vinea, secretar. Acest comitet s’a întrunit astăzi din nou. Comentările presei germane cu privire la discursul d-lui Delbos BERLIN 28 (Rador). — Presa de dimineaţă comentează pe larg şedinţa de ieri din Camera franceză, având aprecieri severe pentru discursul d-lui Delbos. Corespondentul din Paris al ziarului «Berliner Boersen Zeitung» constată că declaraţiile d-lui Delbos referitoare la solidaritatea franco-cehoslovacă au fost unanim aprobate. In general, ziarelepun faţă în faţă discursurile d-lor Delbos şi Flandin, acesta din urmă fiind categoric aprobat. Presa germană constată însă că d. Flandin a rămas «relativ izolat», ceiace «este un fapt deplorabil pentru Franţa». «Berliner Lokalanzeiger» scrie: «Discursul d-lui Delbos arată că politica externă a Franţei n’are actualmente o linie mare şi poate chiar n’are o linie proprie». «Germania», în titlu, scrie că «ministrul de Afaceri Străine al Franței a evitat de a se rosti asupra chestiunilor actuale», în timp ce «Berliner Tageblatt» subliniază că «Parisul rămâne alături de Moscova». a» „Critica politicianismului“ In ziarul «Universul», citim un caz — luptă azi îîrpotriva politicianismului dispărut, nu numai cei cari l-au practicat direct, dar şi cei cari au «susţinut» pe rând partidele cari erau la cârmă, au tras foloase din metodele lor de guvernământ, se complăceau în atmosfera cluburilor, nu detestau roadele electoratului şi apreciau în largă măsură risipa pe care politicianii venali dar temători, o făceau cu banul public pentru îmbogăţirea câtorva. Să fie lăsată altora grija zugrăvirii exacte şi permanent consecvente a politicianismului, căci lumea nu uită atât de repede şi chiar dacă ar uita, sunt prea vizibile roadele imense obţinute prin exploatarea politicianismului ca să nu li se amintească unora, izvorul subitelor şi mirificilor îmbogăţiri».mătoarele: «Am luptat, totdeauna împotriva politicianismului». «De aceia am fost şi suntem duşmani neîmpăcaţi ai politicianismului, cu bagajele lui de vorbe goale, de calomnii şi ameninţări cu fâgăduelile de minuni, ce nu se realizează niciodată». «Tot ce a fost dezordine şi anarhie, se datoreşte politicianismului de care totdeauna ne-am lepădat» Nici nu vă închipuiţi de unde sunt reproduse citatele de mai sus! Să vedeţi şi să nu credeţi! Chiar din «Viitorul» oficiosul celor care se leapădă atât de tardiv de politicianism. Dar mai grav este că In general —nu ne referim numai la un singur Şcolile române din Banatul Iugoslav Sub acest titlu «Neamul Românesc» publică următoarele: «La ministerul instrucţiunii publice de la Belgrad, se află un domn consilier tehnic Athanasie Popovici, care nu este dispus să ţină seama de convenţia şcolară pe care Statul Iugoslav a încheiat-o cu Statul Român, privitoare la şcoalele române din Banatul sârbesc. Un învăţător român din această regiune a Iugoslaviei a denunţat zilele trecute ce urmări are atitudinea adoptată de acest consilier technic Şcoala românească din Banatul Iugoslav n’are manuale didactice româneşti; şcoala românească din Banatul jugoslav nu are destui învăţători români; şcoala românească din Banatul jugoslav e mixtă (româno sârbă, n. n.). Numai în clasele elementare se predă in limba maternă, la cele supraprimare se predă numai în limba sârbă; şcoala românească îşi închide depărtămintele in dauna interesului nostru; şcoala românească nu există în toate satele şi oraşele cu populaţie românească ; învăţătorii şcolii sunt lipsiţi de oblăduire; drepturile lor sunt literă moartă de lege; li se reţin banii cu lunile; li se fac opriri ilegale (2r dinari). Socotim că nu va fi nevoie de nici o altă intervenţie pentru ca guvernul iugoslav să impună o altă atitudine d-lui consilier tehnic, Athanasie Popovici, faţă de şcolile româneşti din Banatul Iugoslav.* N. B. — Dacă ar fi numai atât, ar fine. Dar situaţia românilor din Banatul Iugoslav este mult mai grea . „Duionca Naţională polonă“ lupta pentru a obţine colonii O intensă şi sistematică acţiune TRANSCONTI, 28. — Prima aniversare a înfiinţării Lagărului Uniunei Naţionale O. Z. N. — noua formă de organizare a partidului guvernamental din Polonia, a fost un moment important în evoluţia acestui organism. Se poate afirma că au fost terminate lucrările de organizare în legătură cu înfiinţairea unui aparat O. Z. N., iniţiate de colonelul Koc şi continuitate de generalul Skwarczynski, care a dat O■ Z. N. o înfăţişare deplin lămurită. Cu prilejul aniversării O.Z.N., gen. Skwarczynski a rostit o cuvântare, în care a precizat programul din declaraţia de la 21 Februarie 1937 Formele politice din Polonia nu trebuie comparate cu cele din alte tari. Primul ministru Skladkowski a declarat acum câteva zile în parlament că în Europa alături de statele democrate şi de cele totalitare mai există al treilea gen de state, al căror regim poate să semene şi cu unele şi cu altele, dar se poate şi deosebi atât de unele cât şi de celelalte. Polonia face parte din rândul acestor state, iar formele vieţei politice îmbracă aici un caracter specific polonez. Partidele politice există în Polonia în libertate, deşi actualmente nu au influenţă asupra componenţei parlamentului. Din programul social al O. Z. N rezultă că el pretinde asigurarea în mod just a condiiuilor de existenţă pentru lumea muncitoare şi socoate că statul trebue să fie un factor decisiv în toate conflictele dintre patroni şi muncitori Problema importantă a suprapopulărei satelor O. Z- N. doreşte să rezolve prin: 1) ridicarea culturei satelor; 2) intensificarea producţiei agricole în legătură cu reforma agricolă, comasarea şi melioraţia; 3) mutarea spre ocupaţiuni neagricole a populaţiei care nu poate fi utilizată raţional în agricultura O. Z. N. pretind© de asemenea o politică sistematică şi în ceea ce priveşte educaţia tineretului, un domeniu în care statul nu a manifestat până în prezent nicio iniţiativă-Un punct important al programului este necesitatea de a obţine colonii pentru Polonia. In chestiunea evreiască atât de importantă pentru Polonia OZN constată necesitatea unei micşorări radicale a numărului evreilor printr’o emigrare sistematică. Astfel în toate domeniile O. Z. N- doreşte să compleeteze politica sistematică a statului printr'o activitate sistematică a societăţei. Aceasta constitue trăsătura sa cea mai caracteristicăînţelesul obişnuit al acestui cuvânt, ci tinde să devină o organizaţie politică obştească a naţiune, bazată pe o disciplină benevolă. O. Z. N. are de scop sprijinirea sistematizării în desvoltarea vieţei sociale, culturale şi economice în Polonia. Se opune în fond luptei politice, considerând că societatea polonă mai ales în timpurile actuale tulburi din Europa trebue să fie disciplinată şi să consacre toate eforturile şi energia sa muncai constructive. Lozinca de căpătenie a OZN este intensificarea apărării statului, deoarece poziţia geografică a Poloniei între răsărit şi apus precum şi lipsa unor frontiere naturale sileşte naţiunea polonă să fie vigilentă. Rezultă de aici necesitatea cea mai urgentă de a continua industrializarea sistematică a ţarei, iar făgaşul acestei acţiuni trebue să devină Districtul Industrial Central din Polonia de sud şi centru, care se construeşte de un an încoace, precum şi marile lucrări publice. OZN nu voeşte să fie partid în O sistematică acţiune D. Maturn dupra „Uniunea Balcanica" ANKARA 27 (Rador). — Preşedintele Republicei, Ataturk, a invitat azi la un ceai în reşedinţa sa de la Sankara pe membrii delegaţiilor: elenă, română şi iugoslavă, care participă la conferinţa înţelegerii Balcanice, ca şi pe toţi ziariştii străini sosiţi la Ankara cu acest prilej. Cu această ocazie, ziariştii balcanici au rugat pe preşedintele Ataturk să le spună părerile sale asupra înţelegerii Balcanice. «Uniunea balcanică este un ideal care ne-a atras sincer totdeauna. Sunt fericit de a constata că acest ideal îşi lărgeşte şi mai mult, pe zi ce trece, bazele pe care este clădit. Marile sforţări şi succesele dobândit în acest domeniu de conducătorii statelor balcanice, ca şi ataşamentul lor faţă de această alianţă merită tote elogiile. Sunt deplin convins că în Balcani această stare de uniune, care ne satisface chiar în forma sa actuală, se va manifesta într’o zi într’o formă perfecţiontă, aşa cum multe persoane nu pot azi să o conceapă. Este locul de a constata că la sfor ţările desfăşurate de conducătorii statelor aliate vin să se adauge serviciile pe care le aduc cauzei presa balcanică. Urez ca ziriştii din Balcani să considere acest ideal elevat drept propriul lor ideal şi ca ei să pună toate posibilităţile lor în serviciul realizării sale. Trebue dealtfel să adaug că în felul acesta presa a conceput şi executat misiunea sa până astăzi. Istoria ne învaţă că state diferite unele de altele au încheiat uniuni între ele şi au trăit astfel împreună timp de secole. Noi dorim ca uniunea la care vrem să ajungem să fie mult superioară celei care a existat în trecut. Este de la sine înţeles că un ideal atât de înalt pp poate fi clădit pe o temelie constituită de exigenţele unei politici temporare. Trebue ca această temelie să fie îmbogăţită şi consolidată de giuvaerurile culturii intelectuale şi ale economiei, căci orice politică trebue înainte de toate să se bazeze pe aceşti doi factori esenţiali. Sunt convins că acest strălucit viitor nu este atât de departe şi că ne va fi posibil nouă înşine a-l atinge. Dar mai ales cei ce vor veni după noi, vor beneficia de deplina sa realizare, cu toată bucuria pe care o comportă». Adunarea generală extraordinară a „Asociaţiei asistentilor universitari din România“ D-nii membri ai Asociaţiei sunt rugaţi a lua parte la şedinţa care va avea loc Vineri 4 Martie orele 7 seara în amfiteatrul „Spiru Haret’’ al Facultăţii de Ştiinţe. Ordinea de zi înscrie: 1. Problema salarizării; 2. Definitivarea asistenţilor; 3. Situaţia asistenţilor profesori secundari; 4- Diverse. Dată fiind importanţa chestiunilor ce urmează a fi desbătute, şi care interesează toate categoriile corpului ajutator din învăţământul universitar, Asociaţia insistă ca la această adunare generală extraordinară a ei să participe câţi mai mulţi membri. »«iţele Leopold “ la Stockholm STOCKHOLM 27 (Rador).Regele Leopold al Belgiei a sosit azi aici pentru a participa la celebrarea aniversării naşterii principelui Carol al Suediei, care împlineşte 77 ani.