Ceahlăul, iulie-august 1969 (Anul 2, nr. 423-477)
1969-07-01 / nr. 423
T" PRIMUL FESTIVAL AL SPECTACOLELOR II DE TEATRU PENTRU TINERET ȘI COPII -PIATRA NEAMȚ 1969 *"i/rtntmifmim/nimnifiiuii, iniiiiiitiinuiiiiinnnuiMiiiifi Interviu cu BRUNO DABIZZI, președintele Teatrului „METASTASIO" din Proto TEATRUL PENTRU TINERET TEATRUL DE IHÍIAIE In urmă cu două luni a avut loc în Italia „Săptămîna culturală românească“. Cu acest prilej au fost prezentate spectacole de teatru, folclorice, cinematografice, au fost organizate expoziții de carte românească. Unul dintre organizatori, Bruno Cabizzi, președintele Teatrului „Metastasio“ din Prato, s-a aflat, zilele acestea, in mijlocul nostru. — Care este opinia dv. despre schimburile culturale româno-italiene ? — Consider foarte utile aceste schimburi, indispensabile pentru buna cunoaștere și înțelegere între oameni. Problema schimburilor culturale cu România are pentru noi un specific propriu. România este o țară latină, legată de Italia prin tradiții culturale, apropiată de noi ca structură spirituală. Este o țară care astăzi prezintă interes sub toate planurile : social, politic, cultural. Cum Festivalul au aflat de spectacolelor de teatru pentru tineret și copii de la Piatra Neamț ? — La Cluj am sosit în momentul cînd se făceau pregătirile pentru participarea la Festivalul de la Piatra Neamț ... și iată-mă în orașul dv. — Ați mai cunoscut teatrul românesc ? — m mărturisesc că pînă la turneul din primăvară al teatrelor din București și Cluj, aveam puține cunoștințe despre teatrul românesc. Spectacolele date la Prato de cele două colective au constituit pentru mine o adevărată surpriză, prin marea clasă artistică demonstrată de ele, prin transpunerile scenice de o factură deosebită. — Ce credeți despre teatrul pentru tineret ? — Italia are multă experiență în domeniul problemei tineretului. Teatrul pentru tineret este, după opinia mea, teatrul de mîine, căruia trebuie să i se acorde o mare atenție, deoarece problema tineretului de astăzi se găsește în atenția întregii lumi. Teatrul, ca mijloc de expresie, este fundamental pentru formarea civică și culturală a societății, a tineretului. — Ce știți despre Teatrul Tineretului din Piatra Neamț ? — Teatrul dv. a întreprins un turneu în Italia și s-a bucurat de aprecieri elogioase și pe deplin meritate din partea publicului, îmi exprim regretul că nu pot participa la spectacolul „Omul cel bun din Suciuan“, despre care am auzit lucruri demne de laudă. Promit că la proxima ocazie voi reveni pe aceste meleaguri splendide și că atunci voi cunoaște, în ansamblul ei, viața culturală a acestui ținut: Mișu Anexescu (Teatrul „Ion Creangă“) și Adina Popescu (I.A.T.C. București) văzuți de NEAGU RĂDULESCU. Valentin CIUCA „HORA DOMNIȚILOR“de Radu Stanca Distins om de cultură (asistent la catedra de filozofie a lui Lucian Blaga), de teatru (ca regizor la Teatrul din Sibiu a fost distins în 1951 cu Premiul de Stat), poet și dramaturg, Radu Stanca ne-a lăsat, la prematura sa stingere, o bogată operă dramatică, abia în ultimii ani descoperită de către teatrele noastre și aflată astăzi în faza inițială a procesului de valorificare. Pentru a înțelege scrierile dramatice ale acestui particular creator trebuie să facem apel la opera sa teoretică și la cea poetică. Intr-o serie de excelente articole, Radu Stanca a fost pionierul ideii de reteatralizare a teatrului intr-o perioadă în care aplicarea dogmatică a unor precepte împinge arta scenică în mîlul naturalismului. In concepția lui Radu Stanca, actul teatral nu trebuie să fie o copie a vieții ci o expresie transfigurată și esențializată a ei. Tendința (foarte energic manifestată la un moment dat) de a muta pe scenă gesturile și graiul străzii nu aduce servicii realismului scenic, din contra, reprezintă o diminuare a puterii de expresie și de penetrație a teatrului. Ca poet, Radu Stanca a fost un „ultim trubadur romantic“ (cum inspirat l-a numit criticul Ovidiu Catruș) a cărui poezie este „o cantilenă de dragoste și moarte“. Intre aceste coordonate se înscrie și opera sa dramatică. Radu Stanca violentează limbajul teatral, supunîndu-i unui proces de poetizare totală, metafora fiind principalul mijloc de expresie. Prin aceste particularități ale sale, teatrul lui Radu Stanca ridică numeroase dificultăți de interpretare, regizorilor și actorilor fiindu-le greu să găsească cheia adevărată a partiturii dramatice. Tragedia baladescă ,.FT—a domnițelor“ prezentată în cadrul Festivalului de către Teatrul Național din Cluj în regia lui Ivan Taub, constituie una din încercările cu remarcabile reușite de a găsi tonul adecvat acestei literaturi. Avînd ca moment de inspirație tragicul destin al celor șapte fiice ale lui Constantin Brîncoveanu, piesa este o metaforă ce evocă în hainele legendei nedefinite în timp, ideea păstrării ființei spirituale a poporului nostru. Comorile lăsate moștenire de domnitorul cel mare, păzite cu intransigență de către hora domnițelor în care cine intră moare, simbolizează tocmai această ființă spirituală, pe care oamenii acestor locuri au păstrat-o prin vitregiile vremii. O traducere a tuturor simbolurilor ar însemna o depoetizare a textului și reducerea sa la o alegorie vulgară. Dragostea care apropie pe Milița de Antonio și care amenință vremelnic păstrarea „comorilor“ reprezintă pilonul tragic subteran al piesei, Radu Stanca fiind un scriitor cu un acut simț al tragicului, finalizat nu în catastrofă ci în apoteoză tragică. In măsura în care a reușit să se apropie de acea înaltă tensiune poetico-dramatică, spectacolul clujean își datorează succesul în primul rînd personajului colectiv al domnițelor. Teodora Mazanitis, în primul rînd, Dorina Stanca, Liliana Welter, Oltiia Munteanu, Mariana Popovici, Anny Giurumia și Doina Șerban Oprea au alcătuit un ansamblu în care poezia și tensiunea dramatică au constituit un prețios aliaj. Dumitru CHIRILA, critic la revista „Familia“ din Oradea I Adunări festive consacrate Ulei învățătorului (Urmare din pagina I) bitorul a arătat importantele didactic în realizarea amplelor sarcini care revin corpului transformări ale structurii și organizării învățămîntului de stat în lumina Plenarei CC al PCR din aprilie a.c. și a Legii învățămîntului, în încheierea cuvîntului său, vorbitorul a adresat tuturor celor prezenți la adunare un îndemn la noi eforturi în nobila lor activitate de educare și instruire a tinerelor generații, pentru ridicarea patriei noastre pe cele mai înalte culmi ale culturii, civilizației și progresului. A urmat un scurt intermezzo emoționant, prilejuit de pionierii de la Școala generală nr. 4, care au oferit flori membrilor prezidiului. In numele tuturor pionierilor și elevilor din municipiul Piatra Neamț, pioniera Liliana Hurjui a exprimat în calde și vibrante cuvinte recunoștința față de dascălii lor dragi, față de conducerea partidului care le-a creat minunate condiții de viață și învățătură. In continuarea festivității s-a dat citire numelor cadrelor didactice cărora li s-au acordat diferite ordine și medalii, gradații de merit. De asemenea, învățătorilor și profesorilor evidențiați li s-au înmînat diplome; în încheiere, participanții la adunarea festivă au trimis o telegramă Comitetului Central al PCR, tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU. Cadrele didactice prezente la adunarea festivă care a avut loc la ROMAN au fost felicitate, în numele Biroului Comitetului municipal de partid, de tovarășul IOAN VLAD, prim-secretar al Comitetului municipal. Despre drumul ascendent al școlii românești în anii socialismului, despre abnegația, pasiunea și dăruirea educatorilor în îndeplinirea nobilei lor misiuni, a vorbit tovarășul PETRU ENACHE, prim-vicepreședinte al Consiliului popular municipal Roman. Tovarășul IOAN CRĂCIUN, inspector general al Inspectoratului școlar județean, felicitînd slujitorii școlii cu prilejul sărbătorii lor, a dat citire numelor cadrelor didactice cărora li s-au acordat diferite ordine și medalii, gradații de merit și a înmînat diplome educatoarelor, învățătorilor și profesorilor evidențiați. Festivitatea, care s-a încheiat cu adoptarea unei telegrame adresate Comitetului Central al partidului, tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU, a fost urmată de un spectacol oferit de formațiile fruntașe ale sindicatului învățămînt și sindicatului fabricii de zahăr. La Tîrgu Neamț, la Bicaz, în comune și pe centre de comune, sărbătorirea Zilei învățătorului s-a desfășurat în aceeași atmosferă de caldă însuflețire. Cu prilejul adunărilor festive, cadrele didactice care au luat cuvîntul, exprimînd recunoștința pentru grija partidului și statului fată de dezvoltarea învățămîntului în țara noastră, și-au reafirmat deplina adeziune la Tezele și proiectul de Directive pentru Congresul al X-lea al PCR, hotărîrea fermă de a-și îndeplini exemplar sarcinile ce le revin din aceste importante documente pentru continua înflorire a României socialiste. La pas prin Roman. Comuniștii, întregul popor dezbat documentele Congresului al al P. C. R. (Urmare din pagina I) de materiale de construcții va trebui să crească intr-un ritm mediu anual de 12—13 la sută, acordîndu-se o mare atenție diversificării sortimentelor, fabricării unor noi tipuri de ciment. Astfel, producția de ciment va ajunge la 13—14 milioane tone. Noi, morarii cimentiști, suntem hotărîți ca, prin folosirea întregii capacități de producție, să sporim averea fabricii, implicit — a întregului popor. Un loc important l-a ocupat In conferință dezbaterea prochemați să-și exprime părerea față de viitorul țării, înfățișat amplu în documentele pentru Congres, muntenii aceștia de dincolo de viaduct au vorbit din inimă și cu răspunderea, cu mîndria proprie celor ce se simt părtași la înfăptuirile de pină acum datori să pună umărul la eforblemelor specifice locului de muncă, legate de o mai bună organizare a producției și a muncii, de sporirea eficienței economice. In acest context, vorbitorii — V. Manolache, S. Geangalău, Gh. Lungu, V. Deac — au făcut referiri critice la unele neajunsuri existente subliniind necesitatea întăririi disciplinei în muncă, reducerii procentului de rebuturi, îmbunătățirii calității produselor, introducerii pe scară largă a mecanizării și automatizării — toate, pe fondul creșterii eficienței economice. Ceilalți participanți la cezturile de mîine ale poporului. Unanimi în adeziune, în aprecieri elogioase, lucide și mature la adresa documentelor pentru Congresul X-Iea, care jalonează cu rigualrozitate științifică politica internă și externă a partidului în perioada următoare, prinbatere — L. Simion, L. Tudoranu, N. Bojescu, V. Pascale, N. Banu, E. Rusu — s-au referit la perfecționarea stilului de muncă al organizațiilor de partid în conducerea activității economice, la dăruirea de care trebuie să dea dovadă întregul colectiv pentru realizarea sarcinilor de viitor. Toți s-au angajat ca în cinstea Congresului, planul de producție să fie depășit cu 10.000 tone ciment, cu 1.000.000 lei la producția globală și cu peste 500.000 lei la beneficii. cipalele direcții de dezvoltare a țării, vorbitorii au subliniat îndatoririle ce decurg din Tezele și din proiectul de Directive pentru domeniul în care-și desfășoară activitatea fiecare dintre ei. — Silviculturii i s-a acordat un loc important în proiectul de Directive, și-a început cuvîntul Octavian Ursu, șeful Ocolului silvic Galu. Este și firesc dacă avem în vedere ce bogăție mare constituie pădurile pentru țară, pentru popor. In activitatea noastră viitoare vom face totul pentru conservarea, apărarea și dezvoltarea fondului tru respectarea forestier, performelor de exploatare impuse de gospodărirea judicioasă a pădurilor, pentru valorificarea produselor accesorii din pădure. Sarcini de mare răspundere ne revin și nouă, celor din domeniul exploatării și prelucrării lemnului, a spus Dumitru Marc, tehnician la sectorul de exploatare Galu, după ce s-a referit la marile transformări petrecute în țara noastră în cei 25 de ani de la eliberare. Colectivul din care fac parte este hotărît să acorde o mare atenție valorificării superioare a masei lemnoase, reducerii și lichidării pierderilor, folosirii la întreaga capacitate a mecanismelor din dotare. — Studiind Tezele și proiectul de Directive, am reținut între altele preocuparea partidului pentru folosirea forței de muncă, pentru pregătirea cadrelor necesare tuturor sectoarelor vieții economice și sociale. Suntem conștienți că, în această direcție, un rol de seamă ne revine nouă, cadrelor didactice, a spus Elena Maftei, directoarea școlii din satul Poiana Largului. Ne vom strădui să ne îndeplinim cu cinste sarcinile privind generalizarea învățămîntului obligatoriu de 10 ani, orientarea elevilor spre școli profesionale, licee de specialitate și de cultură generală, corespunzător nevoilor economiei și culturii patriei. Pentru pregătirea viitoarelor generații din sat, vorbitoarea a propus să se studieze posibilitățile existente la nivelul comunei pentru realizarea unui local necesar funcționării grădiniței de copii. Opinii interesante privind menirea învățătorilor, profesorilor în educarea și instruirea generațiilor tinere, în ridicarea conștiinței sătenilor, îmbunătățirea activității culturale în comună au exprimat și alte cadre didactice participante la adunare, între care : Dumitru Iosub, Vasile Lupu, Ion Antohi și Dorel Rusu. Haralambie Ungureanu, președintele consiliului popular comunal, cerînd cuvîntul, a pornit de la prevederea din Teze potrivit căreia, în etapa actuală și în viitor, se afirmă tot mai puternic rolul statului în societate, sporesc atribuțiile sale în organizarea și conducerea vieții sociale. Din aceste prevederi decurg mari răspunderi și pentru noi cei ce muncim în organele locale ale puterii de stat. Am în vedere îndatoririle noastre în mai buna gospodărire a localităților, rezolvarea operativă a sesizărilor și propunerilor cetățenilor, antrenarea cetățenilor la conducerea treburilor locale. Vom depune toate eforturile pentru a întîmpina Congresul cu angajamentele îndeplinite. — In ce ne privește pe noi, deputații, a precizat țăranul muncitor Pavel Părăleanu, vom sprijini toate acțiunile de gospodărire și înfrumusețare a satelor, îmi dau seama că, potrivit documentelor Congresului, sîntem chemați să ne spunem mai mult cuvîntul și să acționăm practic pentru gospodărirea comunei și o vom face. El a trecut în revistă o seamă de rezultate pe care le-a obținut deja în activitatea sa de deputat, de membru al Consiliului comunal al Frontului Unității Socialiste. La încheierea adunării, participanții au adoptat o telegramă pe adresa C. C. al P.C.R., a tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU personal, prin care își exprimă adeziunea unanimă la Tezele și proiectul de Directive, hotărîrea de a-și manifesta atașamentul față de politica internă și externă, a partidului, printr-o muncă neobosită, plină de avint. Pavel PINTEA UNANIMITATE Marginalii la adunarea organizată de Consiliul comunal Poiana Teiului al Frontului Unității Socialiste curier (URMAREA CURIERULUI DIN PAGINA D Noi unități T.A.P.L. T.A.P.L. Piatra Neamț a înființat în orașul Bicaz o nouă unitate, un birt popular, unitate care oferă preparate calde de bucătărie, de grătar, băuturi și răcoritoare. In orașul Piatra Neamț s-au înființat în luna iunie noi tonete mobile pentru desfacerea de răcoritoare, înghețată și dulciuri, numărul lor ajungînd în total în acest sezon la 18. Tot la Piatra Neamț, pe strada Avîntului, se va amenaja o cramă cu deservire permanentă. Prestări de servicii Cooperativa „Deservirea“ Piatra Neamț, a inițiat noi măsuri pe linia lărgirii prestărilor de servicii către populație. Dintre acestea amintim crearea la Piatra Neamț, în piața orașului, a unei secții de gravuri în sticlă, necesare pentru mobilă. In comunele Dragomirești, Zănești și Podoleni s-au înființat puncte de depanare radio și televizoare. In perioada care urmează se vor înființa la Piatra Neamț încă două secții noi de deservire foto color și reparații instrumente muzicale. MARȚI, 1 IULIE 17.30 Buletin de știri ; 17.35 Năzdrăvăniile lui Pată Albă — emisiune pentru copii ; 17.50 Limba engleză ; 18.15 Vă place muzica ? 18.45 Cîntece și jocuri populare românești ; 19 Din lumea științei; 19.30 Telejurnalul de seară ; 20 Congresul al X-lea al PCR ; 20.15 Seară de teatru . „Hoții“ de Fr. Schiller; 21.55 Primplans acad. Ralura Ripan ; 22.15 Criterii. Pe teme muzicale ; 22.45 Telejurnalul de noapte. MARȚI, 1 IULIE PROGRAMUL I 15.30 Compozitorul săptămânii. Franz Liszt ; 16 Radiojurnal ; 16.30 Bilanțul marilor realizări ; 16.45 Piese corale ; 17.05 Antena tineretului; 17.30 Concert de muzică populară ; 18.03 Muzică ușoară ; 18.10 Programul partidului — programul nostru ; 18.30 Varietăți muzicale ; 19 Gazeta radio ; 19.20 Săptămîna unui meloman ; 20.10 Interpreți celebri ; 20.35 Pentru magnetofonul dv. ; 21 Lumea de azi; 21.20 Revista șlagărelor ; 21.35 Sport; 21.45 Revista șlagărelor ; 22 Radiojurnal ; 22.20 Confesiuni muzicale ; 22.55 Moment poetic ; 23 Cavalcada ritmurilor ; 0.03—5 Estrada nocturnă. PROGRAMUL II 15.05 Suita pentru pian și orchestră „Nopți în grădinile Spaniei“ de De Falla ; 15.30 Muzică ușoară ; 16 Radiojurnal ; 16.20 Pagini din opera „Werther“ de Massenet ; 16.55 Sfatul medicului ; 17.05 Cvintetul pentru coarde op. 111 în Sol major de Johannes Brahms ; 18 O melodie pe adresa dv. ; 18.30 Curs de limba franceză ; 19 Cîntece de mase ; 19.20 Odă limbii române ; 19.50 Noapte bună, copii; 19.55 Muzică populară ; 20.20 Cronica muzicală ; 20.35 Prezent și viitor în știința agricolă ; 21.05 Muzică ușoară , cul ; 21.20 Muzica și publi21.45 Cîntecul din amurg de Mozart (III) ; 22.20 Teatru serial ; „Un om între oameni“ de Camil Petrescu ; 22.41 Romanța primei iubiri; 23.05 Mari pianiști ; 24—1 Lucrări de Sigismund Toduță. MIERCURI, 2 IULIE PROGRAMUL I 5.05—6 Program muzical de dimineață ; 6.05—9.30 Muzică și actualități ; 9.30 Viața cărților ; 10.10 Curs de limba germană; 10.30 Coruri bărbătești; 10.45 Din cîntecele și dansurile popoarelor ; 11.05 Revista economică ; 11.25 Suita simfonică „Țara Hălmagiului“ de Nicolae Boboc ; 12 Melodii de Marcel Grigore Florian Ionescu și 12.30 Melodii populare ; 13 Radiojurnal ; 13.22 Muzică ușoară ; 13.45 Moment științific; 14 Melodii populare ; 14.10 Inșirte mărgărite ; 14.35 Cîntec și joc. PROGRAMUL NI 6.10 Parada instrumentelor ; 6.45 Cîntece și jocuri ; 7 Radiojurnal ; 7.11 Cîntă fanfara ; 7.45 Muzică populară ; 8.10 Tot înainte ; 8.25 Concertul pentru orchestră de coarde de Ion Dumitrescu; 9. Cîntece populare ; 9.10 Curs de limba germană ; 9.30 Cîntă corul ansamblului „Ciocîrlia“ ; 9.45 Pagini din opera „Elixirul dragostei“ de Donizetti ; 10.30 Antena tineretului ; 11.15 Cîntece populare ; 11.30 Antologie contemporană ; 11.50 salutul cravatelor 12.15 Muzică ușoară roșii ; 12.45 Concert de prînz ; 13.30 Ora veselă ; 14.03 Cinci ariette pentru pian de Constantin Brăiloiu ; 14.11 Melodii populare ; 14.30 Muzică de estradă. Buletine de știri : 1 , 5, 6, 10, 11, 17, 18, 20, 24, 2, 4. II I 6.05, 12, 14, 21, 23, 0.55. PIATRA NEAMȚ — Pietricica : „Vremuri minunate la Spessart“ — studiourile din R.F. a Germaniei ne oferă un film regizat de Kurt Hoffman și interpretat de vechile noastre cunoștințe din Spessart („Hanul din Spessart“, „Fantomele din Spessart“ ), în rolul principal — fermecătoarea Liselotte Pulver (10, 12, 15, 17 ,19, 21). SĂVINEȘTI — Arta : „A dispărut un Fragonard" — o peliculă cehoslovacă care prezintă peripeții legate de dispariția dintr-un muzeu unui tablou semnat de Fragonard (15, 17, 19. 21). ROMAN — Victoria : „Două bilete la matineu" — o peliculă oferită de studiourile sovietice la matineu și... seara! (14.30, 16.30, 18.30, 20.30) TG. NEAMȚ — Victoria : „Planete mecanice" — o producție franco-spaniolă în culori ; o întilnire plăcută cu Melina Mercourt et comp. (16. 18. 20). BICAZ — Centrală. „Pașa" coproducție franco-italiană care ni-l oferă pe Jean Gabin intr-unul din rolurile caracteristice : comisar de poliție (16, 18, 20). TARGAU: „Regele suedez" — producție a studiourilor bulgare pe ecran lat, în rolurile principale Kiril Gospodinov și Evstati Stratev (16, 18, 20. PIATRA NEAMȚ — Muzeul de arheologie, Piața Libertății nr. 1. — Muzeul memorial „Calistrat Hogaș" — str. Galistrat Hogaș nr. 4. Colecția de artă . Sălile colecției de artă din Piața Libertății nr. 1 . Expoziția Ion Popescu Negreni (pictură). — Expoziția județeană de artă populară, a creatorilor populari de la orașe și sate, organizată în cinstea celei de-a 25-a aniversări a eliberării patriei (Sala de expoziții de la Blocul turn, str. Bicazului, nr. 7). ROMAN — Arhivele statului, str. N. Titulescu nr. 6. — Expoziția documentară permanentă. — Muzeul de științe naturale — strada Proletariatului nr. 2. TÎRGU NEAMȚ — Muzeul de istorie — str. V. I. Lenin. — Humuleștii Gasa memorială „Ion Creangă". — Gasa de cultură . Expoziție de pictură și sculptură, BIGAZ, Muzeul hidroenergetic. — Expoziția celei de a V-a bienale de artă plastică de amatori (Faza județeană). — Găminul cultural Bistricioara i Expoziția de grafică militantă. — Căminul cultural Galu t Expoziția de grafică militantă. Redacția nu-și asumă răspunderea pentru eventualele modificări în programele alcătuite. Vremea se menține relativ frumoasă și ușor instabilă, cu cerul variabil pînă la temporar noros. Local se vor semnala averse de ploaie, însoțite de descărcări electrice. Vîntul va sufla slab pînă la moderat din sectorul vest. Temperatura aerului ușor variabilă. Minimele vor oscila între 12 și 16 grade, iar maximele între 21 și 26 grade.