Ceahlăul, octombrie-decembrie 1970 (Anul 3, nr. 810-888)

1970-10-20 / nr. 826

Pag. 2 CEAHLĂUL Greva generală din octombrie 1920 - puternică manifestare a combativității muncitorimii române " Se împlinesc, cinci decenii ,de la greva generală din oc­tombrie 1920, eveniment cu o mare rezonanță politică și cu multiple consecințe pentru miș­carea muncitorească din Româ­nia. Desfășurată în împrejurările Internaționale complexe și în­deosebi ale victoriei Marii Re­voluții Socialiste din Octom­brie (ideile generoase ale a­­cestui eveniment epocal au sti­mulat spiritul revoluționar al clasei muncitoare din România — ca și al oamenilor muncii de pretutindeni — în lupta lor dreaptă și înflăcărată pentru li­bertate $1 progres, pentru eli­berarea socială și națională, greva generală din octombrie 1920, a fost o manifestare de deosebită amploare în lupta de clasă dusă de proletariatul din țara noastră. Desăvîrșirea statului național unitar român la­­ 1918 a creat condiții decembrie propice dezvoltării economice, politice și cultural-științifice a noastre. România însă, în tării an­samblu, continua să rămînă o țară puțin dezvoltată din punct de vedere economic, cu un pro­nunțat caracter agrar, în care persistau importante rămășițe feudale. Distrugerile de război, jaful la care fusese supusă eco­nomia națională de către ar­matele cotropitoare ale­ Ger­maniei, au făcut ca imediat după război, atît producția in­dustrială cît și cea agricolă să scadă simțitor. Bugetele țării erau deficitare, inflația și spe­cula luau proporții, nivelul de trai al maselor populare scă­zut vertiginos. Este semnifica­tiv faptul că în acest timp, sa­lariile nominale au crescut nu­mai cu 301 la sută, în timp ce prețurile la diverse bunuri fara consum au înregistrat de o sporire de la 650 la 2.081 la sută. Intensificarea exploatării, lip­sa de drepturi politice și liber­tăți democratice, cît și măsurile de teroare, au creat premisele pe fondul cărora s-a desfășurat avîntul revoluționar în Româ­nia. ■ Perioada de puternică efer­vescență revoluționară din anii 1918—1920, grevele și acțiunile muncitorești care au crescut în intensitate, au scos în eviden­ță necesitatea organizării pe un plan superior a luptei proleta­riatului, acesta ridicîndu-și ne­încetat nivelul de organizare și de combativitate revoluționară, ajungînd pînă la organizarea grevei pe întreaga țară. Este semnificativ astfel că amploa­rea mișcării greviste, îmbracă forme noi și viguroase cum au fost grevele pe prin­cipalele centre și localități, gre­­ve pe ramuri de producție, con­stituind preludiul spre organi­­zarea grevei la nivelul întregii țări. Sub impulsul valului de acți­uni în continuă dezvoltare Con­siliul general al Partidului So­cialist în ședința din 11 octom­brie 1920 a elaborat și înaintat guvernului un memoriu în care figurau revendicări de impor­tanță majoră : respectarea drep­tului de organizare a muncito­rilor, recunoașterea delegaților și a Consiliilor muncitorești, re­­tragerea armatei din întreprin­deri, suspendarea legii antimun­­citorești Trancu-Iași — prin care se interzicea dreptul la grevă — anularea stării de a­­sediu și a cenzurii, desființarea Curților Marțiale, autonomia ca­selor de asigurări sociale etc. Revendicările cuprinse în me­moriu oglindesc un proeminent caracter politic al grevei, de a­­părare a intereselor clasei mun­citoare, inclusiv pe cele de or­din material. La refuzul guver­nului de a satisface doleanțele juste ale muncitorilor, grevă generală s-a declanșat la 20 oc­tombrie 1920, în manifestul Co­mitetului executiv al Partidului Socialist și al Comisiei generale a sindicatelor se consemna: „De azi toată muncitorimea de la un capăt la altul al țării, a intrat în grevă... Muncitorimea din România a intrat azi în lup­ta cea mai mare pe care a dus-o vreodată. Din această luptă ea va ieși — ea va trebui să iasă victorioasă, pentru că drepta­tea este de partea ei. Greva generală de azi, este grevă muncii, împotriva parazitismu­lui, este grevă flămînzilor îm­potriva îmbuibaților, este greva cinstei împotriva necinstei și a jafului", încheindu-se sugestiv cu lozincile : „Trăiască greva ge­nerală! Trăiască socialismul!“ în toate centrele și orașele țării, în frunte cu Capitala, muncito­rii au dat glas dorinței lor de a-și impune satisfacerea cerințe­lor printr-o grevă de întreaga țară, convinși fiind că numai printr-o acțiune de amploare hotărîtă, solidară, pot înfrunta cerbicia guvernanților, date statistice incomplete. După la greva generală au participat peste 400.000 de muncitori din întreaga țară, relevînd amploa­rea ei deosebită. în pofida fap­tului că reacțiunea a luat o se­rie de măsuri în vederea repre­siunii mișcării muncitorilor, gre­va generală a durat pînă la 28 octombrie 1920, dar în unele întreprinderi și localități grevă s-a prelungit chiar și în luna noiembrie, în zilele grevei militanți îna­intați ai mișcării muncitorești: Pandele Bab­eanu, Leonte Fi­­lipescu, Constantin Ivănuș, Constantin Mănescu, Simo­neza, Gheorghe Zaharia, Olimpiu Georgescu, Iosif Lupulschi și mulți alții, care activau în comitetele secțiunilor par­tidului socialist, în comitetele sindicale, în cercurile tineretu­lui socialist, chemau pe munci­tori să ducă lupta pînă la ob­ținerea succesului. Declanșarea grevei generale a provocat panică în rîndul cla­selor exploatatoare, guvernul luînd măsuri represive. Pe stră­zile orașelor și în cartierele muncitorești circulau patrule militare, sediile muncitorești au fost organizațiilor devastate, ziarele muncitorești suprimate. Pentru aducerea muncitorilor la lucru, se folosea bătaia cor­porală, iar cei care nu se supu­­n ISSt­ erau mobilizați în armată. Au fost arestați numeroși mun­citori, între care și unii condu­cători ai partidului socialist și ai mișcării sindicale. Pe lîngă acestea, tactica pa­sivă legalistă, cu orice preț imprimată grevei de către lide­rii de dreapta din conducerea mișcării muncitorești, lozinca, ca muncitorii să lansînd stea liniștiți acasă așteptînd rezol­varea revendicărilor, a facili­tat înfrîngerea acestora de că­tre guvernul Averescu. Greva din octombrie 1920 care a paralizat pentru un timp viața economică a statului bur­­ghezo-moșieresc, a scos în e­­vidență elevarea conștiinței de clasă a proletariatului din Ro­mânia, înscriindu-se ca cea mai mare bătălie de clasă din is­toria mișcării muncitorești pînă la eliberarea țării, greva gene­rală din octombrie 1920 a relie­fat­ capacitatea proletariatului din țara noastră ca o forță con­secvent promotoare a progresu­lui social, in stare să-și asume rolul conducător al pentru transformarea poporului revolu­ționară a societății. Experiența dobîndită de clasa muncitoare în perioada avîntului revolu­ționar și în principal greva generală din 1920, a demonstrat necesitatea imperioasă a creării partidului de tip nou, revoluționar, vizeze și să capabil să orga­conducă lupta oamenilor muncii din patria noastră pentru realizarea sarci­nilor sale istorice. După greva generală, în cadrul procesului amplu de clarificare politică-ideologică din mișcarea muncitorească, la istoricul congres din mai 1921 s-a hotărît transformarea Partidului Socialist în Partidul Comunist din România — detașamentul de avangardă al clasei muncitoare, avînd la bază ideologia marxist-leninistă, eveniment de cea mai mare însemnătate din istoria proleta­riatului din România. Idealurile pentru care au luptat muncitorii cu 50 de ani în urmă, aveau să se îndepli­nească în zilele noastre, sub conducerea gloriosului nostru partid comunist, conducător încercat al întregului popor in lupta sa eroică de edificare a societății socialiste pe pămîntul României. • . iu­.­., „conf. universitar Gheorghe MOLDOVEANU, Academia de învățământ social-politic „Ștefan Gheorghiu“ Pagini memorabile din istoria mișcării muncitorești din România CUVINTUL OPINIEI PUBLICE mi I I in im iniiiiiii I Minim­­!■ [UNK]> I­ii mi iui il­iniiiiii imum îmi ii mi—— iwi—— iii ii ^llli^lw [UNK]^■ll [UNK]ll—■—whum­ Cartierul „Zorile noi" în afara preocupărilor gospodărești ? Am trecut de curînd, după o perioadă mai lungă de timp, prin cartierul „Zorile noi" — Piatra Neamț Și am rămas surprins, o spun de la început, de proasta lui gospodărire. Are ceva aparte de restul cartierelor. în Sarata, de pildă, te impresionează casele frumoase și ordinea de la cele două întreprinderi de transport aflate în această parte a orașului. în anexa Dărmănești, ești mulțumit de spiritul gospodăresc al cetățe­nilor, în cartierul cu pricina te impresionează însă reversul. Mai există și alte colțuri din oraș care nu te incintă, dar „Zorile noi“ e un cartier nou, cu întreprinderi în plină dezvoltare. Ce m-a nemul­țumit ? Strada principală, chiar în dreptul intrării în Fabrica de produse ceramice a rămas netermi­nată, se prezintă plină de gropi. Pe margini însă, stau grămezi mari cu cuburi de piatră, pe jumă­tate acoperite cu pămînt. De la Fabrica de bere în sus, pe marginea șo­selei asfaltate pe care fabrica „zorile noi“ iși aduce cu autobasculante materia primă de la o carieră din apropiere, a fost aruncată o cantitate mare de steril iar în loc de iarbă sau pomi avem o imagine selenară pe o suprafață destul de în­tinsă. Dar să lăsăm aceasta... în cartierul amintit au fost construite niște vile. De cînd n-au ma fost oare reparate fațadele la aceste clădiri ? Agenții externi au lăsat urme adinei de la temelie pînă sus. Nu se vede lîngă clădiri o delimitare a străzii, că a fost vreo­dată un strat cu flori, în schimb s-a permis loca­tarilor să-și amenajeze tot felul de anexe, din fel de fel de materiale, fecare în parte fiind o mostră de lipsă de cea mai elementară noțiune de urbanism. Adăugăm la aceste imagini, niște priveliști cu grămezi mari de gunoi în mijlocul străzilor, străzi stăpînite de mărăcini, garduri rupte, distruse, în frunte cu cel al Fabricii de produse ceramice. Prin acest cartier s-ar putea să nu treacă ex­cursioniști prea mulți. Dar, în fond, nu pentru alții ne gospodărim, ci pentru noi, pentru ca o­­rașul nostru să fie mai plăcut. A. ARICESCU Angajamentele (Urmare din pagina I) căpătat un caracter planificat și organizat, evidențiindu-se prin nivelul sporului de produc­ție obținut secțiile Melana II, poliamid, lactama, îngrășămint, iar în cadrul acestora formații­le de lucru ca cele conduse de Aurel Bica, Maria Grigoraș etc. Crearea condițiilor tehnico­­materiale, introducerea unui sistem sever de economii prin reducerea cheltuielilor materia­le au fost factorii care au avut un efect pozitiv pentru înde­plinirea și depășirea angajamen­telor reînnoite, în felul acesta normele de stat, departamentale și uzinale la materii prime și materiale în majoritatea cazuri­lor au fost reduse cu mult sub nivelul planificat, realizîndu-se pe această cale, în numai 9 luni, economii de 76,6 milioane lei, față de aproape 59 milioane lei cît a fost angajamentul a­­nual. Consistente au fost redu­cerile consumurilor specifice de acrilonitril pentru fibră metana, gaz metan pentru amoniac etc. Avînd însă în vedere că angajamentele aferente ultimei perioade din acest an sînt cu mult superioare celorlalte perioade și că la o serie de indicatori se rămîneri în urmă înregistrează (producția marfă vîndută și încasată și îndeosebi la sortimentele rețele cord și azotat de amoniu) va trebui să se intervină operativ cu măsuri eficiente pentru a se recupera îndeplinirea restanțele și asigura angajamentelor asumate, înainte de toate să se asigure condițiile pentru creșterea realizărilor la pro­ducția marfă vîndută și în­casată, prin îmbunătățirea ritmului de livrare a produselor atît pentru beneficiari interni cît și la export. De asemenea, se cuvine să arătăm că la o serie de consumuri specifice normele planificate au fost depășite, (oleum, fenol, amoniac) și influențează negativ nivelul cheltuielilor materiale. Iată, deci, că dacă în general situa­ția realizării angajamentului anual se prezintă oarecum mulțumitor, în perioadă a anului această ultimă trebuie in­tensificate toate eforturile îrn direcția creșterii permanente a eficienței economice prin mai buna valorificare a rezervelor de care dispunem. Peisaj autumnal Foto . Ș. Pompei. Cînd se vor termina lucrările de extindere a electrificării la Almaș ? Electrificarea satului nostru Almaș din comuna Gîrcina, a început de miflt­­ dar ,101’ în­­ prezent nu este terminată. La ora actuală 90 de locuitori se bucură de avantajele energiei și luminii electrice, dar 130 încă nu. Or, și noi am achitat sumele la care am fost impuși și anume feT­e T.640 lei de fie­care familie. Banii s-au înca­sat, majoritatea dintre noi a­­vem instalațiile interioare gata^încă din anul 1968, în­trebăm : cînd se vor planta stîlpii și se va întinde firul e­­lectric de către echipele I.R.E. ? în aceeași situație se află și un atelier și un dormi­tor al I.MA., precum și șase grajduri ale C.A.P. Gîrcina din marginea satului nostru. R. CHIRIAC, AL. DRAGAN, V. ANDREESCU și alți locuitori Almaș — Gîrcina Nota redacției: Contractul pentru extinderea electrifică­din rii în acest sat a fost încheiat de Consiliul Popular comunal Gîrcina cu I.R.E. Neamț încă din luna mai a acestui an. Lucrarea era prevăzută pen­tru trimestrul al III-lea 1970. Au intervenit însă două ches­tiuni : pe de o parte, din cau­za lucrărilor de modernizare de la stația de impregnare Bocancea, stîlpii necesari n-au mai putut fi procurați la timp , pe de altă parte I.R.E. are de satisfăcut in prezent alte lucrări din planul de in­vestiții. Așa stînd lucrurile, organele I.R.E. afirmă că, de comun acord cu Direcția teh­nică a Consiliului popular ju­dețean, au stabilit ca lucrarea de extindere a electrificării la Almaș să fie începută în luna decembrie 1970 și să fie continuată pînă la terminare în trimestrul I. 1971. Ieri - DA, azi­­ SA Locuim încă din 1964 în clădirea I.L.L. de pe strada Cuza Vodă, nr. 329, Piatra Neamț. Scările interioare de la parter, spre etaj, înguste, nepotrivite, ne incomodează continuu. Din cauza lor ușile sunt mereu deschise, copiii ne sunt bolnavi. Am cerut de foarte mult timp organelor tehnice ale I.L.L. Piatra Neamț să ne ajute să scăpăm de aceste necazuri. Concluzia meșterilor trimiși la fața lo­cului a fost că prin scoaterea și instalarea scărilor totul se rezolvă. Am fost afară de acord. Am primit asigurarea tovarășului Mungiu, șeful ser­viciului tehnic, că formele pentru scoaterea materialului necesar din magazie sînt gata și că lucrarea va începe în Curînd. Ea a fost trimis la noi și un dulgher. Ne bucu­ram că încă înainte de intra­rea în iarnă totul va fi ter­minat, că vom avea — cu sprijinul I.L.L.­­­ condiții mai bune de locuit. Speranță za­darnică. La data de 16 oc­tombrie, tovarășul M. Cără­­ușu, directorul I.L.L., s-a o­­pus categoric începerii lucră­rii. Noi întrebăm : Oare tova­rășul Mungiu n-avea apro­barea directorului său cînd ne-a promis instalarea scă­rilor afară ? De ce ne-a dus atîta vreme cu vorba ? Elena NEGREA și Elena Barna str. Cuza Vodă, 329 Piatra Neamț SISTEM JUDICIOS DE RĂSPUNDERI Evoluția multilaterală a so­cietății reclamă elaborarea unor norme juridice care să reflecte noile stări de fapt și să creeze cadrul politico-juridic și or­­ganizatoric necesar îmbunătăți­rii condițiilor de viață a tutu­ror oamenilor muncii. Pe linia trasată de hotărîrile celui de al X-lea Congres al PCR pentru îmbunătățirea ac­tivității legislative, care să fie în pas cu realitățile economice și politico-sociale ale perioadei actuale, a fost elaborată și Legea organizării producției și a muncii în agricultură. După cum se arată în expu­nerea de motive, în Republica Socialistă România, agricultura este o ramură de bază a econo­miei naționale, revenindu-i un rol de seamă în­­ aprovizionarea populației cu produse agroali­­mentare și a industriei cu ma­terii prime agricole, în asigu­rarea unor disponibilități pen­tru export, in crearea venitu­lui național. Dezvoltarea agri­culturii constituie unul din factorii hotărîtori ai ridicării nivelului de trai al țără­nimii, al întregului popor, o condiție principală a progresului societății socia­liste. Marea producție socia­listă in agricultură, cere o or­ganizare superioară a muncii, aplicarea cuceririlor științei și tehnicii, pentru asigurarea pro­ductivității și a unei eficiențe e­­conomice ridicate, stabilește unele sarcini După ce­rale ale organelor centrale gene­locale ce se ocupă cu conduce­și rea, îndrumarea tehnică și or­ganizatorică a întregii agricul­turi, legea stabilește obliga­țiile organelor de conducere ale unităților socialiste și­­ ale sa­lariaților și membrilor coope­rativelor agricole precum și a drepturilor acestora. Apărarea re­a bunurilor și buna gospodări­proprietate so­cialistă, prevenirea și înlă­turarea risipei, a sustra­gerilor și a proastei gos­podăriri, a mijloacelor ma­teriale, îndeplinirea cu stric­tețe a sarcinilor de serviciu, respectarea ordinii și discipli­­nii la locul de muncă, suni imperative ce stau în fața lu­crătorilor indiferent de sec­torul din care fac parte și de funcția pe care o ocupă. Legea organizării producției și a muncii în agricultură, a­­cordă o atenție deosebită sta­bilirii unor răspunderi precise pentru neaplicarea regulilor privind folosirea fondului fun­ciar, a lucrărilor de tehnică a­­gricolă și acțiunilor agrozooteh­nice, reguli care sînt deopo­trivă obligatorii atît organi­zațiilor socialiste din agricul­tură cît și membrilor cooperati­velor agricole de producție și producătorilor individuali care nu respectă în gospodăria lor personală îndatoririle ce le revin față de dispozițiile legii. Comitetele executive ale con­siliilor populare județene, mu­nicipale, orășenești și comunale ca organe locale ale trației de stat poartă adminis­răspun­derea pentru neurmărirea apli­cării în mod corespunzător a măsurilor privind valorificarea deplină a tuturor condițiilor pe­doclimatice și social-economice precum și pentru nerealizarea sarcinilor de plan din agricul­tură pe întreg teritoriul în care-și desfășoară activitatea. Organele agricole, ca organe de specialitate ale consiliilor populare, poartă răspunderea pentru indicațiile tehnice care se dovedesc necorespunzătoare, pentru neasigurarea seminței, materialului săditor, materialu­lui biologic, reproducătorilor de rasă, iar împreună cu organele centrale producătoare, pentru neasigurarea mijloacelor tehnice și de combatere a dăunătorilor. De asemenea, organele de conducere ale unităților agrico­le socialiste poartă răspunderea dacă nu creează condițiile necesare executării lucrărilor, nu asigură mijloacele de pro­ducție, nu repartizează volumul de lucrări pe formații de lucru, pe cooperatori și muncitori și pe perioade de executare a lucrărilor. O răspundere deosebită revine specialiștilor din agricultură. Ei răspund pentru deficiențele în organiza­rea procesului de producție, pentru­­ restabilirea perioadelor optime de executare a lucrări­lor și neefectuarea controlului calității acestora, nefolosirea rațională a mijloacelor de pro­ducție și a forței de muncă, pen­tru neinstruirea corespunzătoare a muncitorilor ori a cooperato­rilor privind condițiile tehnice de executat a lucrărilor, în sectoarele în care își desfășoară activitatea. Poartă răspunderea de asemenea și muncitorii din unitățile cooperatorii agricole de stat și pentru neexecuta­­rea în condiții bune a lucrări­lor agricole stabilite pe culturi și pe perioade de lucrări, ne­­participarea la muncă în zilele stabilite de organele de con­ducere , neîntreținerea co­respunzătoare a animalelor, precum și neîngrijirea mijloace­lor de producție ce le sunt încredințate. Considerăm necesar a sublinia că spre deosebire de vechile reglementări, actuala­­ lege stabilește și o­­ gradație a răspunderilor. Art. 21 prevede că încălcarea îndatoririlor pre­văzute de lege atrage răspunde­rea disciplinară, contravențio­nală, civilă sau dacă este cazul, chiar penală. Am găsit necesar să facem aceste cîteva precizări pentru a scoate în evidență că Legea organizării producției și muncii în agricultură nu numai­­ că stabilește cu multă claritate drepturile și obligațiile celor care lucrează în agricultură sau au atribuțiuni de control și îndrumare, dar stabilește și răspunderi pentru neîndeplini­­rea obligațiilor. Organizarea superioară a producției in agricultură, pre­supune întărirea ordinii și a disciplinei, obligații de prim ordin a lucrătorilor din unități­le agricole. Lucrătorilor de pe ogoarele patriei, în calitatea lor dublă de proprietari și pro­ducători, le revine înalta responsabili­«?,te de a-și aduce contribuția la înfăptuirea măsurilor de perfecționare a­­ întregii agriculturi, I PATRICHI, D.P.M.O.L. Neamț Legea organizării producției și a muncii în agricultură Marți, 20 octombrie 1970 Carențe in aprovi­zionarea muncitorilor forestieri (Urmare din pagina I)­tive, care n-au anunțat și n-au cerut la timp înlăturarea lor. Tot astfel, am zice noi, în locul președinților de cooperative pe care nu i-am putut găsi — pre­ședintele de la Roznov plecase în concediu fără învoire, iar președintele de la Tazlău toc­mai fusese destituit fără a i se găsi înlocuitor — că proasta a­­provizionare ce se face în unele localități se datorește întreprin­derilor forestiere care au cer tot ce au nevoie pentru munci­torii lor. Adevărul însă e la mijloc­­ și unii și alții sunt vi­novați pentru că n-au reușit să se pună de acord în această im­portantă problemă, care pri­vește în ultimă instanță soarta producției. Aceeași neconcordanță, sau mai degrabă lipsă clasă de pre­ocupare, am întîlnit și în ceea ce­­ privește respectarea progra­­­mului de lucru de către ges­tionarii magazinelor forestiere. Deși de la Uniunea județeană a cooperativelor de consum, am primit asigurarea că acestea funcționează zilnic, cu excepția Zilei de joi, iar de la U.E.I.S. Roznov li s-a mai acordat încă o zi (I) — și vinerea — realita­tea de pe teren este cu totul alta. Unele magazine sînt des­chise numai... lunea, cînd ma­joritatea muncitorilor urcă la munte și-și iau alimente pentru o săptămînă întreagă. De ce ! Pentru că așa vor ei ? Nu. Pen­tru că așa vrea gestionarul. A­­ceastă situație am întilnit-o la magazinul forestier Cut din co­muna Dumbrava Roșie, deser­vit de un... pensionar, remizier și la magazinul din parchetul Hugiu de pe Valea Nechitului, fiindu-mi confirmată atît de maiștrii de parchete, cît și de muncitorii cu care­­ am stat de vorbă. Muncitorii de la exploa­tarea Cut, fiind oarecum mai avantajați de apropierea de Piatra Neamț, vin adeseori in oraș, bineînțeles sacrificînd ore întregi din producție, pen­tru a se aproviziona pe cont propriu, pentru că magazinul lor nu le oferă decit niște cutii de conserve. Nu mai vorbim de legume și fructe din care nu s-a adus nimic în această vară. Nici măcar pâinea nu­­ ajunge în­totdeauna aici fiindcă merceo­logului, Gheorghe Mrezéru, ii vine mai ușor s-o descarce la magazinul din satul Cut prefă­­cindu-se că așa... a înțeles. E a­­devărat că și întreprinderea de morărit și panificație Piatra Neamț nu respectă graficele de livrare, creînd adesea greutăți în­­ aprovizionarea forestierilor cu pîine. Corespondentul nostru V. Be­­jan ne încunoștințează că tot datorită unor „neînțelegeri“ de acest gen, muncitorii forestieri din comuna Borcă n-au mai primit cota sâptămînală de mă­lai de pe ziua de 12 septembrie a.c., iar alte produse — salam, șuncă, costiță etc. — nu se gă­sesc decit arareori în maga­zinele forestiere. In ceea ce privește aprovi­zionarea pentru toamnă — iarnă, care trebuie să înceapă la 15 septembrie și să se ter­mine la 15 octombrie, s-a făcut, de asemenea, puțin. Cu trei zile înainte de expirarea ter­menului, oarecum mai avansate erau magazinele forestiere din Dobreni­, Crăcăoani, Pipirig, Vi­­nători și Tarcău. In cîteva­ ma­­gazi­ne se transportaseră canti­tăți insignifiante, iar la Hagiu, Floaca și în multe alte părți, beciurile erau goale-goluțe. Se va fi realizat oare în trei zile ceea ce nu s-a realizat intr-o lună ? Am încheiat raidul nostru an­chetă în biroul tovarășului Vasile­i Pal, directorul comer­cial al IJECOOP Neamț. Dînsul me-a asigurat că în cel mai scurt timp va lua legă­tura cu un reprezentant al CEIL Neamț și se vor deplasa împreună la fața locului, în ve­derea înlăturării neajunsuri­lor semnalate; în ceea ce ne privește, ori­care va fi rezultatul, promitem cititorilor că-i vom informa la timp în legătură cu măsurile întreprinse.

Next