Ceahlăul, ianuarie-martie 1970 (Anul 3, nr. 582-655)

1970-01-13 / nr. 589

Anul III Mi'-" ...... Illlli Nr. 589 Mer­i 13 ianuarie 1970 4 pagini 30 bani 3 MASURI CARE CONVERG SPRE VALORIFICAREA DEPLINA A POTENTELOR MATERIALE SI UMANE ALE AGRICULTURII COOPERATISTE După ,cum se știe, în ultimele zile ale anului trecut a avut loc plenarea Consiliului Uniu­nii Naționale a Cooperativelor­­ Agricole de Producție, care a adoptat o amplă hotărâre pri­vind perfecționarea organiză­rii, normării și retribuirii muncii în cooperativele agrico­le. Urmată în aceste zile de o consfătuire organizată de Mi­nisterul Agriculturii și Silvi­culturii, și Uniunea Națională a Cooperativelor Agricole de Producție, plenara cere tuturor celor care lucrează pe ogoare­le cooperativizate să desfășoa­re o vastă acțiune în vederea înfăptuirii măsurilor stabilite de conducerea partidului nos­tru în domeniul ridicării agri­culturii la nivelul impus de edificarea socialistă a patriei. Lucrările consfătuirii de la București stabilesc măsuri ra­dicale privind organizarea, nor­marea și retribuirea muncii în cooperativele agricole de pro­ducție. Aplicarea lor are drept scop sporirea producției agri­cole, consolidarea tuturor coo­perativelor, creșterea venituri­lor pentru munca prestată. Trei probleme mari au fost dezbătute în consfătuire l a ce­le legate de organizarea coope­rativelor agricole de producție, de normarea muncii și de re­tribuție. Referitor la prima chestiune trebuie reținut faptul că coo­perativele agricole vor folosi formele de organizare specifice întreprinderilor agricole de stat. Mai precis, este vorba de înființarea de ferme, noțiune care devine realitate începînd cu acest an, în unitățile care au asigurate condițiile nece­sare.­Prin condiții înțelegem, că cooperativa respectivă tre­buie să dispună de toate mij­loacele tehnico-materiale de producție, întrucît aceste fer­me merg pe principiul gestiu­nii interne proprii. Există po­sibilitatea ca în județul nos­tru să­ ia ființă 40 ferme zoo­tehnice, o fermă legumicolă și una viticolă. Fermele zootehni­ce vor lua ființă în toate uni­tățile mari profilate pe crește­rea vacilor cu lapte sau îngră­­șarea tineretului taurin, care au cadre de specialitate. Dacă ar fi să citez cîteva dintre a­­cestea, aș aminti de Moldoveni, Țibucani, Roman, Horia, Gor­don, Zănești, Roznov. Ferma le­gumicolă va lua ființă la G.A.P. Horia iar cea viticolă la Oniceni. Amintesc că în func­ție de asigurarea cu cadre de specialitate, în anii viitori toa­te cooperativele agricole de producție își vor organiza ac­tivitatea pe principiul ferme­lor. In unitățile în care nu vor lua ființă ferme în acest an activitatea se va desfășura pe sectoare, respectiv vegetal sau de creștere a animalelor, con­duse direct de către specialiști. In cadrul sectoarelor, munca va fi organizată pe brigăzi, e­­chipe sau formațiuni de lu­cru. Să se rețină ca un element nou, că toți­­ specialiștii au de acum înainte sarcini concrete și răspund de realizarea pro­ducției, a livrărilor către fon­dul de stat și folosirea mai completă și eficientă a mijloa­celor mecanizate. Secțiile de mecanizare din cadrul G.A.P. vor fi conduse de către ingine­rii șefi ai cooperativelor agri­cole. Cîteva referiri privind nor­marea muncii ca principiu, se urmărește stabilirea de norme pe baze științifice. Este elimi­nat arbitrariul din stabilirea normelor și se înlătură toate deficiențele care au existat în vechiul sistem pe care îl apre­ciez ca necorespunzător. Defecțiunile vechiului sis­tem de normare constau în a­­ceea că aveau, două limite can­­­titative : minimă și maximă. în general se foloseaj, limita mini­mă, ceea ce dădea posibilita­tea cooperatorilor ca în cîteva ore să-și realizeze norma sta­bilită. Se ajungea astfel la fo­­losirea nerațională a timpului de lucru. Dacă un cooperator venea spre exemplu la­­ ora 8 la muncă, putea ca­ pînâ la o­­rele 14-15 să-și îndeplinească norma, după care interesul său scădea. Așa se explică de ce cu tot numărul mare de­ zile mun­că efectuate, lucrările de între­ținere a culturilor nu se pu­teau efectua la timp. Conform noului sistem de normare, noțiunea de zi mun­că dispare, fiind înlocuită cu norma de muncă. Realizarea normei de muncă are în vede­re prestarea efectivă a 10 ore de muncă pe zi. S-au lărgit și gradațiile. In vechiul sistem erau patru, în funcție de difi­cultatea de execuție a unor lu­crări. Prin noul sistem de normare se stabilesc­­ șase gra­dații, cu diferențieri care merg de la 1 (prima gradație fiind luată ca termen­ de­ comparație 1) pînă Tari,80.1 * S-a stabilit u­n număr mare de norme, ajungînd mai la 1.600 , care cuprind toată gări* (Continuare in par), a Iii-a) Ing. Dorin GEORGESCU, directorul Direcției agricole județene Neamț La Fabrica de ciment din Bicaz La început de an, o convorbire cu tovarășul PETRU ENACHE, prim-vicepreședinte al Consiliului popular municipal Roman, pe tema: Aprovizionarea romașcanilor La aproape toate consfătuiri­le organizate de redacție cu ci­titorii din Roman ai ziarului nostru, în adunarea de dare de seamă a Comitetului municipal de partid ca și cu alte prilejuri, în unele scrisori pe care le pri­mim, romașcanii — netrecînd cu vederea aspectele pozitive — și-au exprimat unele nemul­țumiri în legătură cu aprovizio­narea, cu activitatea unor uni­tăți comerciale, și a unor lucră­tori din comerț. Pornind de la observațiile critice ale opiniei publice din această localitate, am adresat de curînd cîteva în­trebări tovarășului PETRU ENA­CHE, prim-vicepreședinte al Consiliului popular municipal Roman, întrebări care vizează aspecte­le aprovizionării muni­cipiului­­ atît în anul trecut — și îndeosebi în trimestrul IV — cit și în­ primul trimestru din a­­ctul în care am pășit de curînd. Iată­ conținutul convorbirii! — Ce volum de mărfuri ali­mentare și nealimentare au fost puse la dispoziția cumpărători­lor romașcani, mai ales în ul­timul trimestru al anului trecut ? In comparație cu perioadele co­respunzătoare ale anului 1968 s-au înregistrat creșteri ? — în cursul trimestrului IV, volumul mărfurilor pe care re­țeaua comercială l-a pus la dis­poziția consumatorilor este su­perior atît repartițiilor inițiale, cît și față de aceeași perioadă a anului 1968. Astfel, față de ul­timul trimestru al anului 1968, în trimestrul IV din anul trecut s-au desfăcut cantități mai mari la ulei cu circa 158 tone, la za­hăr cu 30 tone, la mălai cu 60 tone, la făină albă cu 90 tone, la pîine cu 250 tone, iar la pre­parate de carne cu 16 tone. Aș dori să subliniez că numai în cursul lunii decembrie s-au desfăcut circa 125 tone ulei, ceea ce înseamnă o cantitate mai mare decit cea desfăcută în tot trimestrul 111 și numai cu 7 tone mai puțin decît în întreg trimestrul IV al anului trecut. In afară de cantitățile enu­merate mai sus, în cursul tri­mestrului IV­ s-a pus la dispo­ziția consumatorilor prin maga­zinele I.A.S. un volum sporit de mărfuri, reușind astfel să com­pleteze gama acelor produse so­licitate mai intens de popu­lație. Și în sectorul industrial can­titățile de mărfuri puse la dispo­ziția consumatorilor au fost mai mari față de aceeași perioadă a anului 1968, după cum urmează­ la confecții cu 296.000 lei, la în­călțăminte piese cu 610.000 lei, la galanterie cu 77.000 lei, cu 225 aparate radio și televizoare mai mult, la ciment cu 80 tone, la cherestea cu 40 tone, la ta­blă zincată cu 30 tone etc. — Aceasta fiind situația, cum vă explicați totuși, nemulțumi­rile multor consumatori privind Convorbire consemnată de Mihai LETEAN­U "^(Continuare in pag. a II-a) I CITITI ÎN­­-------"---------|­I PAGINA I­ I a IV-a 1­­ | $ Comentarii ale § § presei străine de­­ specialitate privind | fi tragerea la sorți | I a grupelor pentru $ finala Campionatu­­l­u | lui mondial de­­ fotbal— Mexic ’70. | ÎS*w///////////////////////OT///ny Vizita în R.S.F. Iugoslavia a tovarășului ION GHEORGHE MAURER BELGRAD 12 — Trimișii speciali Agerpres, N. Ionescu și N. Plopeanu, transmiț­i Pre­ședintele Consiliului de Mi­niștri al Republicii Socialiste România, Ion Gheorghe Maurer, a sosit luni dimineața la Bel­grad, la invitația președinte­lui Vecei Executive Federale, Mitia Ribicici. Premierul român este însoțit în vizita pe care o întreprinde în R. S. F. Iugoslavia de Emil Drăgănescu, vicepreședinte al Consiliului de Miniștri, pre­ședintele părții române în co­­misia mixtă rom­âno-iugoslavă de colaborare economică, Gheorghe Buzdugan, președin­tele Consiliului Național al Cer­cetării Științifice, Nicolae Eco­­bescu, adjunct al ministrului afacerilor externe, Grigore Bîr­­găoanu, vicepreședinte al co­­m­isiei guvernamentale de co­laborare și cooperare econo­mică și tehnică, Ion Morega, adjunct al ministrului industriei construcțiilor de mașini, Ion Mi­­ncu, adjunct al ministrului mi­nelor, de consilieri și experți. Pe peronul gării Dunav din Belgrad — împodobit cu drape­lele de stat ale celor două țări — oaspeții români au fost sa­lutați de Mitia Bibicici, pre­ședintele Vecei Executive Fe­derale, Stepan Marușici, ședintele Vecei Executive pre­Provinciei Autonome Socialis­a­te Voivodina, Dușan Gligorie­­vici, membru al Vecei Execu­tive Federale, președintele păr­ții iugoslave în Comisia mixtă româno-iugoslavă de colabo­rare economică, Anton Vratu­­șa, locțiitor al secretarului de stat pentru afacerile externe, Branko Peșici, Skupștinei Orașului președintele Belgrad, Aleksandar Bakocevici, vice­președinte al Vecei Executive a R. S. Serbia, Dalje Vogelnik, președintele Consiliului Fede­ral pentru Coordonarea Activi­tății Științifice, Hasan Șiriak, adjunct al secretarului federal pentru problemele economice. Ambasadorul României la Belgrad, Vasile Șandru, și am­basadorul Iugoslaviei la Bucu­rești, Iso Njegovan, au însoțit pe președintele Consiliului de Miniștri, Ion Gheorghe Maurer, de la intrarea pe teritoriul Iu­goslaviei a trenului cu care au călătorit înalții oaspeți români. Pe peron erau, de aseme­nea, prezenți membri ai amba­(Agerpres) (Continuare în pag. a IV-a) Ridicarea eficienței economice impune să folosim cu chibzuință fiecare îndeplinirea ror indicatorilor ritmică a tutu­de plan este o necesitate care condiționează desfășurarea unei activități e­­ficiente într-o întreprindere industrială. .De importanță majoră pentru realizarea pla­nului economic în condiții de eficiență sporită — se sublini­ază în cuvîntarea tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU la în­cheierea ședinței plenare a C. C. al P.C.R. din 10—13 de­cembrie — este ridicarea sus­ținută a productivității muncii în fiecare ramură, în fiecare întreprindere". Acest deziderat nu s-a realizat la Î.I.S. „Ozana" Tîrgu Neamț unde productivi­tatea muncii a cunoscut peri­oade de fluctuație de-a lungul anului 1969, nerealizîndu-se în trimestrele 11 și III, păstrîndu-se pînă în ultimele zile ale anu­lui incertitudinea în această direcție, realizîndu-se pînă la urmă in proporție de 100,2 la sută. Principalele cauze care au creat greutăți în realizarea ritmică a productivității mun­cii, au fost legate de creșterea nejustificată a consumurilor specifice de materii și mate­riale, de folosirea nerațională a mașinilor și utilajelor și a forței de muncă, de utilizarea incompletă a timpului de muncă al lucrătorilor, precum și datorită deficiențelor care au persistat timp îndelungat în organizarea producției și muncii pe baze științifice care a să garanteze ridicarea nivelu­lui de eficiență economică a întreprinderii. Dacă ne referim la indica­torul producției globale, a­­cesta a fost depășit în aceeași perioadă cu 836 mii lei, fapt ce reflectă o situație pozitivă. Dar prin ce mijloace s-a obținut această creștere, rezultă din a­ct­ualiza factorilor intensivi extensivi, respectiv a influ­enței productivității muncii și a timpului de muncă folosit, reprezentat în cazul nostru de numărul mediu scriptic al mun­citorilor. Faptul că sporul pro­ducției globale s-a realizat în proporție de 57 la sută pe seama modificării numărului de muncitori, iar aportul pro­ductivității muncii la creșterea producției globale este de nu­mai 353 mii lei, denotă o si­tuație necorespunzătoare din activitatea întreprinderii gene­rată de depășirea numărului mediu scriptic în medie cu 27 muncitori, fenomen ce se ma­nifestă cu mai mare amplitu­dine în a doua jumătate a anu­lui trecut. Pentru realizarea indicatorului productivității muncii nu a fost folosit la un nivel superior timpul de muncă planificat al muncitorilor înre­­gistrîndu-se „In perioada tri­mestrelor II și 111, 1.402 ore-om nelucrate datorită învoirilor, concediilor fără plată și a lip­surilor nemotivate, fapt care a dus la o pierdere însemnată în producția globală, pierdere care ar fi putut să cotribuie în mod evident la îmbunătățirea indicatorului productivității muncii tocmai în cele două tri­mestre în care acesta nu realizat. Dacă ne referim l­a faptul că productivitatea­­ mun­in­cii în metodologia obține în funcție de actuală se volumul producției globale, indicator care poate să fie umflat în anu­­­mite perioade pe volum însemnat și seama unui producției neterminate, este necesar să a­­rătăm oportunitatea calculării productivității muncii așa cum se arată în documentele de partid și de stat — pe seama raportării producției marfă la numărul mediu scriptic. Situația aceasta ar caracteriza mai veri­dic activitatea reală a întreprin­derii care în această situație. Petre TOFAN (Continuare în pag. a 111 -a) La I. I. L. „Ozaria" Tîrgu Neamț Din nou­­ pupitrele! E frumos cum școlarii sa bucură mai adinc pentru în­ceperea cursurilor decît pen­tru vacanță. La vîrsta acute­lor „schimbări de decor", ei știu totuși să aștepte școala cu o bucurie decentă, echili­brată, în care răspunderea lor de mai mari sau mai mici cetățeni nu se convertește în stări spontane sau euforice, ci înseamnă educarea continuă a interesului și pasiunii pen­tru cunoaștere. Mai maturi cu o trecere pes­te un an, ei se întorc la ve­chile pupitre cu sentimentul unui nou și mobilizator înce­put, în drumul atît de vulne­rabil începuturilor. Și, cu pa­siunea cu care la aceste vîrs­­te sînt revendicate ideile ge­neroase de frumos și înălță­tor, ei vor ști să-și parcurgă drumul luminos spre un mîi­ne al afirmării, al certitudi­nilor. Și m-am­ gîndit, la bogă­ția de adevăruri cu care fie­care din ei se vor apropia, în acest hotărîtor trimestru, de viitoarea lor personalitate, prin ceea ce se străduiesc a­­cum să anticipe cu tenacitate și dragoste de cunoaștere. De aceea, cînd i-am văzut ieri, trecînd gălăgios pe sub ferestre, în primele ore ale dimineții, am știut că întîiul lor drum spre școală din a­­cest nou trimestru poartă, mai mult decît semnificația festivă, exterioară, a eveni­mentului, însăși devenirea spre rosturile țării a acestor generații tinere. Căci ne bu­curăm, în trecerea noastră prin timp să știm că cei ce vor veni spre noi dinspre di­mineți își definesc acum dimensiuni contemporane, pen­tru a urca în sensurile noas­tre, pentru a le purta pe alti­tudini mai severe. Ne bucurăm să știm că, în­cepînd cu cei mai mici, de la vîrsta ghiozdanului, pînă la adolescenții atît de încrezători, toți cei minunat înscriși pînă în pragul majoratului, au intrat, ieri, în școlile ță­rii, pentru o nouă lumină, pen­tru o nouă cutezanță a gîndu­­lui. Ne bucurăm să știm că dascăli, tot mai mulți das­căli, cu înaltă pregătire pro­fesională, cu pasiune meseria aceasta dificilă, pentru dar atît de bogată în satisfacții, se apleacă din nou peste tîmplele tinere, luminîndu-le. Iată de ce, acest nou început al școlii se înscrie, fără os­tentație, în ceea ce, zilnic, făurim atît de firesc pentru viitorul năzuit prin înseși iz­­bînzile noastre de astăzi. T. VIOREL RITMICITATEA PRODUCȚII! La sfîrșitul primei decade din acest an, statisticienii au înscris și primele cifre : sunt realizările obținute în îndeplinirea planu­lui de producție la principalele sortimente. Așa cum se remar­ca încă din primele zile ale a­­nului, multe colective de mun­că din întreprinderile județu­lui nostru, ocupîndu-se de bu­na pregătire a producției din acest an, au obținut rezultate meritorii, asigurind o bună rit­micitate producției. Fără îndoia­lă că acestea s-au menținut și chiar au crescut, dovadă fiind cifrele de la sfîrșitul primei de­cade. De exemplu, la Uzina de fibre și îngrășăminte chimice Săvinești, în prima decadă s-au realizat suplimentar 100 tone în­grășăminte și 20 tone fibre sin­tetice ; fabricile de hîrtie au de­pășit planul perioadei amintite cu 33 tone hîrtie și cartoane, iar unitățile Combinatului de exploatare și industrializarea lemnului Piatra Neamț au rapor­tat o producție de cherestea de rășinoase cu 520 mc, superioară prevederilor inițiale. Depășirea planului de produc­ție pe sortimente este o urm­are firească a eforturilor depuse, a măsurilor luate și aplicate în practică pe linia aprovizionării corespunzătoare a locurilor de muncă cu materii prime și ma­teriale. Deci, am putea spune că prima decadă a debutat cu succes, că oamenii muncii au pornit cu toată­­ hotărirea la îndeplinirea exemplară a sarci­nilor de plan din acest ultim an al cincinalului. Din păcate, nu pentru toate întreprinderile sînt valabile aceste aprecieri întru­cît intr-o serie de locuri s-au înregistrat restanțe chiar din prima decadă a anului. Fabrica de cărămizi „Zorile noi“ Piatra Neamț, bunăoară, nu și-a înde­plinit planul decadei cu 55.000 buc. cărămizi, U.E.I.L. Piatra Neamț cu 149 m.c. cherestea de fag și 820 m.c. uși și ferestre, U.E.I.L. Roznov cu 1.500 m.c. uși și ferestre, iar I.I.L. „Șiretul" Roman cu 4.000 buc. cahle de teracotă. Așadar, sîntem nevoiți ca la capitolul „deficiențe" să pomenim numele acestor între­prinderi mai ales că nu au a­­vut nici un motiv să nu-și rea­lizeze planul de producție pe sortimente. Altfel spus, motive au existat, dar cauzele care au generat restanțele trebuie cău­tate în slaba preocupare pen­tru buna funcționare a mașini­lor și utilajelor (Fabrica „Zorile noi“ și Fabrica „Foresta“), ne­­contractarea producției cu be­neficiarii (U.E.I.L. Roznov), sla- (Continuare In pag. a IlI-a) curier Noi spații de locuit la dispoziția populației Zilele trecute a început or­ganizarea șantierului pentru construcția unui bloc cu 25 de apartamente în orașul Tîrgu Neamț. Nu peste mult timp, va începe și construc­ția unei vile cu 104 locuri la Bălțătești, care va cu­prinde camere cu două locuri, ce vor fi puse la dispoziția familiștilor sosiți la trata­ment în stațiune. Ambele o­­biective vor fi finalizate în cursul acestui an. Un nou produs La Fabrica „Steagul Roșu” se fac intense pregătiri pen­tru intrarea în fabricație a unui nou produs la secția de amidon glucoza. Este vorba de sortimentul amidon oxi­dat care va fi folosit de Com­binatul de hîrtie și celuloză Suceava ca adeziv la sacii de hîrtie. In momentul da față se fac completări de u­­tilaje și modificări în circui­tul tehnologic pentru In­trarea în fabricație a produ­sului amintit, care pînă acum era procurat din import. Valorif­carea resurselor locale întreprinderea de Industrie locală „Metalurgică” din Pia­tra Neamț a pus bazele unei noi activități menite să valo­rifice superior materialele și deșeurile sintetice de la U­­zina de fibre și îngrășămin­te chimice Săvinești. Astfel, la începutul lunii ianuarie 1970, recuperînd o cantitate de tricot urzit de la Stația pilot a uzinei amintite, a în­ceput să confecționeze ha­late de protecție pen­tru lucrătorii din industria electronică. Materialul folo­sit are proprietăți speciale, atrăgînd particulele fine de praf, ceea ce este foarte im­portant în industria electro­nică. De la A. S. Loto­­pronosport După cum ne informează Direcția județeană a A. S. Loto­ Pronosport, la tragerea specială loto din 2 ianuarie — „Tragerea Revelionului” — Ion Niculescu din Roman a cîștigat un autoturism Da­cia 1300. De asemenea, Cons­tantin Tudosă din Doloreni- Neamț a cîștigat recent la laz în plic un Trabant 601, cei doi fericiți cîștigători fiind primii „norocoși" pe anul 1970. •-------------mmnmvinnmi«’ I 1 „ Din sumar: 1 I ÎN ATENȚIA­ I CELOR CARE *5 i­ I DORESC SĂ-ȘI ] ^ I CONSTRUIASCĂ ! 1 LOCUINȚE * I 5 PROPRIETATE I PERSONALĂ < (în pagina a II-a) | SEMNALĂM |I SPORT 1 (In pagina a IH-a) ' & >s 5 I I I

Next