Ceahlăul, ianuarie-martie 1970 (Anul 3, nr. 582-655)
1970-01-13 / nr. 589
Anul III Mi'-" ...... Illlli Nr. 589 Meri 13 ianuarie 1970 4 pagini 30 bani 3 MASURI CARE CONVERG SPRE VALORIFICAREA DEPLINA A POTENTELOR MATERIALE SI UMANE ALE AGRICULTURII COOPERATISTE După ,cum se știe, în ultimele zile ale anului trecut a avut loc plenarea Consiliului Uniunii Naționale a Cooperativelor Agricole de Producție, care a adoptat o amplă hotărâre privind perfecționarea organizării, normării și retribuirii muncii în cooperativele agricole. Urmată în aceste zile de o consfătuire organizată de Ministerul Agriculturii și Silviculturii, și Uniunea Națională a Cooperativelor Agricole de Producție, plenara cere tuturor celor care lucrează pe ogoarele cooperativizate să desfășoare o vastă acțiune în vederea înfăptuirii măsurilor stabilite de conducerea partidului nostru în domeniul ridicării agriculturii la nivelul impus de edificarea socialistă a patriei. Lucrările consfătuirii de la București stabilesc măsuri radicale privind organizarea, normarea și retribuirea muncii în cooperativele agricole de producție. Aplicarea lor are drept scop sporirea producției agricole, consolidarea tuturor cooperativelor, creșterea veniturilor pentru munca prestată. Trei probleme mari au fost dezbătute în consfătuire l a cele legate de organizarea cooperativelor agricole de producție, de normarea muncii și de retribuție. Referitor la prima chestiune trebuie reținut faptul că cooperativele agricole vor folosi formele de organizare specifice întreprinderilor agricole de stat. Mai precis, este vorba de înființarea de ferme, noțiune care devine realitate începînd cu acest an, în unitățile care au asigurate condițiile necesare.Prin condiții înțelegem, că cooperativa respectivă trebuie să dispună de toate mijloacele tehnico-materiale de producție, întrucît aceste ferme merg pe principiul gestiunii interne proprii. Există posibilitatea ca în județul nostru să ia ființă 40 ferme zootehnice, o fermă legumicolă și una viticolă. Fermele zootehnice vor lua ființă în toate unitățile mari profilate pe creșterea vacilor cu lapte sau îngrășarea tineretului taurin, care au cadre de specialitate. Dacă ar fi să citez cîteva dintre acestea, aș aminti de Moldoveni, Țibucani, Roman, Horia, Gordon, Zănești, Roznov. Ferma legumicolă va lua ființă la G.A.P. Horia iar cea viticolă la Oniceni. Amintesc că în funcție de asigurarea cu cadre de specialitate, în anii viitori toate cooperativele agricole de producție își vor organiza activitatea pe principiul fermelor. In unitățile în care nu vor lua ființă ferme în acest an activitatea se va desfășura pe sectoare, respectiv vegetal sau de creștere a animalelor, conduse direct de către specialiști. In cadrul sectoarelor, munca va fi organizată pe brigăzi, echipe sau formațiuni de lucru. Să se rețină ca un element nou, că toți specialiștii au de acum înainte sarcini concrete și răspund de realizarea producției, a livrărilor către fondul de stat și folosirea mai completă și eficientă a mijloacelor mecanizate. Secțiile de mecanizare din cadrul G.A.P. vor fi conduse de către inginerii șefi ai cooperativelor agricole. Cîteva referiri privind normarea muncii ca principiu, se urmărește stabilirea de norme pe baze științifice. Este eliminat arbitrariul din stabilirea normelor și se înlătură toate deficiențele care au existat în vechiul sistem pe care îl apreciez ca necorespunzător. Defecțiunile vechiului sistem de normare constau în aceea că aveau, două limite cantitative : minimă și maximă. în general se foloseaj, limita minimă, ceea ce dădea posibilitatea cooperatorilor ca în cîteva ore să-și realizeze norma stabilită. Se ajungea astfel la folosirea nerațională a timpului de lucru. Dacă un cooperator venea spre exemplu la ora 8 la muncă, putea ca pînâ la orele 14-15 să-și îndeplinească norma, după care interesul său scădea. Așa se explică de ce cu tot numărul mare de zile muncă efectuate, lucrările de întreținere a culturilor nu se puteau efectua la timp. Conform noului sistem de normare, noțiunea de zi muncă dispare, fiind înlocuită cu norma de muncă. Realizarea normei de muncă are în vedere prestarea efectivă a 10 ore de muncă pe zi. S-au lărgit și gradațiile. In vechiul sistem erau patru, în funcție de dificultatea de execuție a unor lucrări. Prin noul sistem de normare se stabilesc șase gradații, cu diferențieri care merg de la 1 (prima gradație fiind luată ca termen de comparație 1) pînă Tari,80.1 * S-a stabilit un număr mare de norme, ajungînd mai la 1.600 , care cuprind toată gări* (Continuare in par), a Iii-a) Ing. Dorin GEORGESCU, directorul Direcției agricole județene Neamț La Fabrica de ciment din Bicaz La început de an, o convorbire cu tovarășul PETRU ENACHE, prim-vicepreședinte al Consiliului popular municipal Roman, pe tema: Aprovizionarea romașcanilor La aproape toate consfătuirile organizate de redacție cu cititorii din Roman ai ziarului nostru, în adunarea de dare de seamă a Comitetului municipal de partid ca și cu alte prilejuri, în unele scrisori pe care le primim, romașcanii — netrecînd cu vederea aspectele pozitive — și-au exprimat unele nemulțumiri în legătură cu aprovizionarea, cu activitatea unor unități comerciale, și a unor lucrători din comerț. Pornind de la observațiile critice ale opiniei publice din această localitate, am adresat de curînd cîteva întrebări tovarășului PETRU ENACHE, prim-vicepreședinte al Consiliului popular municipal Roman, întrebări care vizează aspectele aprovizionării municipiului atît în anul trecut — și îndeosebi în trimestrul IV — cit și în primul trimestru din actul în care am pășit de curînd. Iată conținutul convorbirii! — Ce volum de mărfuri alimentare și nealimentare au fost puse la dispoziția cumpărătorilor romașcani, mai ales în ultimul trimestru al anului trecut ? In comparație cu perioadele corespunzătoare ale anului 1968 s-au înregistrat creșteri ? — în cursul trimestrului IV, volumul mărfurilor pe care rețeaua comercială l-a pus la dispoziția consumatorilor este superior atît repartițiilor inițiale, cît și față de aceeași perioadă a anului 1968. Astfel, față de ultimul trimestru al anului 1968, în trimestrul IV din anul trecut s-au desfăcut cantități mai mari la ulei cu circa 158 tone, la zahăr cu 30 tone, la mălai cu 60 tone, la făină albă cu 90 tone, la pîine cu 250 tone, iar la preparate de carne cu 16 tone. Aș dori să subliniez că numai în cursul lunii decembrie s-au desfăcut circa 125 tone ulei, ceea ce înseamnă o cantitate mai mare decit cea desfăcută în tot trimestrul 111 și numai cu 7 tone mai puțin decît în întreg trimestrul IV al anului trecut. In afară de cantitățile enumerate mai sus, în cursul trimestrului IV s-a pus la dispoziția consumatorilor prin magazinele I.A.S. un volum sporit de mărfuri, reușind astfel să completeze gama acelor produse solicitate mai intens de populație. Și în sectorul industrial cantitățile de mărfuri puse la dispoziția consumatorilor au fost mai mari față de aceeași perioadă a anului 1968, după cum urmează la confecții cu 296.000 lei, la încălțăminte piese cu 610.000 lei, la galanterie cu 77.000 lei, cu 225 aparate radio și televizoare mai mult, la ciment cu 80 tone, la cherestea cu 40 tone, la tablă zincată cu 30 tone etc. — Aceasta fiind situația, cum vă explicați totuși, nemulțumirile multor consumatori privind Convorbire consemnată de Mihai LETEANU "^(Continuare in pag. a II-a) I CITITI ÎN-------"---------|I PAGINA I I a IV-a 1 | $ Comentarii ale § § presei străine de specialitate privind | fi tragerea la sorți | I a grupelor pentru $ finala Campionatulu | lui mondial de fotbal— Mexic ’70. | ÎS*w///////////////////////OT///ny Vizita în R.S.F. Iugoslavia a tovarășului ION GHEORGHE MAURER BELGRAD 12 — Trimișii speciali Agerpres, N. Ionescu și N. Plopeanu, transmiți Președintele Consiliului de Miniștri al Republicii Socialiste România, Ion Gheorghe Maurer, a sosit luni dimineața la Belgrad, la invitația președintelui Vecei Executive Federale, Mitia Ribicici. Premierul român este însoțit în vizita pe care o întreprinde în R. S. F. Iugoslavia de Emil Drăgănescu, vicepreședinte al Consiliului de Miniștri, președintele părții române în comisia mixtă româno-iugoslavă de colaborare economică, Gheorghe Buzdugan, președintele Consiliului Național al Cercetării Științifice, Nicolae Ecobescu, adjunct al ministrului afacerilor externe, Grigore Bîrgăoanu, vicepreședinte al comisiei guvernamentale de colaborare și cooperare economică și tehnică, Ion Morega, adjunct al ministrului industriei construcțiilor de mașini, Ion Mincu, adjunct al ministrului minelor, de consilieri și experți. Pe peronul gării Dunav din Belgrad — împodobit cu drapelele de stat ale celor două țări — oaspeții români au fost salutați de Mitia Bibicici, președintele Vecei Executive Federale, Stepan Marușici, ședintele Vecei Executive preProvinciei Autonome Socialisate Voivodina, Dușan Gligorievici, membru al Vecei Executive Federale, președintele părții iugoslave în Comisia mixtă româno-iugoslavă de colaborare economică, Anton Vratușa, locțiitor al secretarului de stat pentru afacerile externe, Branko Peșici, Skupștinei Orașului președintele Belgrad, Aleksandar Bakocevici, vicepreședinte al Vecei Executive a R. S. Serbia, Dalje Vogelnik, președintele Consiliului Federal pentru Coordonarea Activității Științifice, Hasan Șiriak, adjunct al secretarului federal pentru problemele economice. Ambasadorul României la Belgrad, Vasile Șandru, și ambasadorul Iugoslaviei la București, Iso Njegovan, au însoțit pe președintele Consiliului de Miniștri, Ion Gheorghe Maurer, de la intrarea pe teritoriul Iugoslaviei a trenului cu care au călătorit înalții oaspeți români. Pe peron erau, de asemenea, prezenți membri ai amba(Agerpres) (Continuare în pag. a IV-a) Ridicarea eficienței economice impune să folosim cu chibzuință fiecare îndeplinirea ror indicatorilor ritmică a tutude plan este o necesitate care condiționează desfășurarea unei activități eficiente într-o întreprindere industrială. .De importanță majoră pentru realizarea planului economic în condiții de eficiență sporită — se subliniază în cuvîntarea tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU la încheierea ședinței plenare a C. C. al P.C.R. din 10—13 decembrie — este ridicarea susținută a productivității muncii în fiecare ramură, în fiecare întreprindere". Acest deziderat nu s-a realizat la Î.I.S. „Ozana" Tîrgu Neamț unde productivitatea muncii a cunoscut perioade de fluctuație de-a lungul anului 1969, nerealizîndu-se în trimestrele 11 și III, păstrîndu-se pînă în ultimele zile ale anului incertitudinea în această direcție, realizîndu-se pînă la urmă in proporție de 100,2 la sută. Principalele cauze care au creat greutăți în realizarea ritmică a productivității muncii, au fost legate de creșterea nejustificată a consumurilor specifice de materii și materiale, de folosirea nerațională a mașinilor și utilajelor și a forței de muncă, de utilizarea incompletă a timpului de muncă al lucrătorilor, precum și datorită deficiențelor care au persistat timp îndelungat în organizarea producției și muncii pe baze științifice care a să garanteze ridicarea nivelului de eficiență economică a întreprinderii. Dacă ne referim la indicatorul producției globale, acesta a fost depășit în aceeași perioadă cu 836 mii lei, fapt ce reflectă o situație pozitivă. Dar prin ce mijloace s-a obținut această creștere, rezultă din actualiza factorilor intensivi extensivi, respectiv a influenței productivității muncii și a timpului de muncă folosit, reprezentat în cazul nostru de numărul mediu scriptic al muncitorilor. Faptul că sporul producției globale s-a realizat în proporție de 57 la sută pe seama modificării numărului de muncitori, iar aportul productivității muncii la creșterea producției globale este de numai 353 mii lei, denotă o situație necorespunzătoare din activitatea întreprinderii generată de depășirea numărului mediu scriptic în medie cu 27 muncitori, fenomen ce se manifestă cu mai mare amplitudine în a doua jumătate a anului trecut. Pentru realizarea indicatorului productivității muncii nu a fost folosit la un nivel superior timpul de muncă planificat al muncitorilor înregistrîndu-se „In perioada trimestrelor II și 111, 1.402 ore-om nelucrate datorită învoirilor, concediilor fără plată și a lipsurilor nemotivate, fapt care a dus la o pierdere însemnată în producția globală, pierdere care ar fi putut să cotribuie în mod evident la îmbunătățirea indicatorului productivității muncii tocmai în cele două trimestre în care acesta nu realizat. Dacă ne referim la faptul că productivitatea munincii în metodologia obține în funcție de actuală se volumul producției globale, indicator care poate să fie umflat în anumite perioade pe volum însemnat și seama unui producției neterminate, este necesar să arătăm oportunitatea calculării productivității muncii așa cum se arată în documentele de partid și de stat — pe seama raportării producției marfă la numărul mediu scriptic. Situația aceasta ar caracteriza mai veridic activitatea reală a întreprinderii care în această situație. Petre TOFAN (Continuare în pag. a 111 -a) La I. I. L. „Ozaria" Tîrgu Neamț Din nou pupitrele! E frumos cum școlarii sa bucură mai adinc pentru începerea cursurilor decît pentru vacanță. La vîrsta acutelor „schimbări de decor", ei știu totuși să aștepte școala cu o bucurie decentă, echilibrată, în care răspunderea lor de mai mari sau mai mici cetățeni nu se convertește în stări spontane sau euforice, ci înseamnă educarea continuă a interesului și pasiunii pentru cunoaștere. Mai maturi cu o trecere peste un an, ei se întorc la vechile pupitre cu sentimentul unui nou și mobilizator început, în drumul atît de vulnerabil începuturilor. Și, cu pasiunea cu care la aceste vîrste sînt revendicate ideile generoase de frumos și înălțător, ei vor ști să-și parcurgă drumul luminos spre un mîine al afirmării, al certitudinilor. Și m-am gîndit, la bogăția de adevăruri cu care fiecare din ei se vor apropia, în acest hotărîtor trimestru, de viitoarea lor personalitate, prin ceea ce se străduiesc acum să anticipe cu tenacitate și dragoste de cunoaștere. De aceea, cînd i-am văzut ieri, trecînd gălăgios pe sub ferestre, în primele ore ale dimineții, am știut că întîiul lor drum spre școală din acest nou trimestru poartă, mai mult decît semnificația festivă, exterioară, a evenimentului, însăși devenirea spre rosturile țării a acestor generații tinere. Căci ne bucurăm, în trecerea noastră prin timp să știm că cei ce vor veni spre noi dinspre dimineți își definesc acum dimensiuni contemporane, pentru a urca în sensurile noastre, pentru a le purta pe altitudini mai severe. Ne bucurăm să știm că, începînd cu cei mai mici, de la vîrsta ghiozdanului, pînă la adolescenții atît de încrezători, toți cei minunat înscriși pînă în pragul majoratului, au intrat, ieri, în școlile țării, pentru o nouă lumină, pentru o nouă cutezanță a gîndului. Ne bucurăm să știm că dascăli, tot mai mulți dascăli, cu înaltă pregătire profesională, cu pasiune meseria aceasta dificilă, pentru dar atît de bogată în satisfacții, se apleacă din nou peste tîmplele tinere, luminîndu-le. Iată de ce, acest nou început al școlii se înscrie, fără ostentație, în ceea ce, zilnic, făurim atît de firesc pentru viitorul năzuit prin înseși izbînzile noastre de astăzi. T. VIOREL RITMICITATEA PRODUCȚII! La sfîrșitul primei decade din acest an, statisticienii au înscris și primele cifre : sunt realizările obținute în îndeplinirea planului de producție la principalele sortimente. Așa cum se remarca încă din primele zile ale anului, multe colective de muncă din întreprinderile județului nostru, ocupîndu-se de buna pregătire a producției din acest an, au obținut rezultate meritorii, asigurind o bună ritmicitate producției. Fără îndoială că acestea s-au menținut și chiar au crescut, dovadă fiind cifrele de la sfîrșitul primei decade. De exemplu, la Uzina de fibre și îngrășăminte chimice Săvinești, în prima decadă s-au realizat suplimentar 100 tone îngrășăminte și 20 tone fibre sintetice ; fabricile de hîrtie au depășit planul perioadei amintite cu 33 tone hîrtie și cartoane, iar unitățile Combinatului de exploatare și industrializarea lemnului Piatra Neamț au raportat o producție de cherestea de rășinoase cu 520 mc, superioară prevederilor inițiale. Depășirea planului de producție pe sortimente este o urmare firească a eforturilor depuse, a măsurilor luate și aplicate în practică pe linia aprovizionării corespunzătoare a locurilor de muncă cu materii prime și materiale. Deci, am putea spune că prima decadă a debutat cu succes, că oamenii muncii au pornit cu toată hotărirea la îndeplinirea exemplară a sarcinilor de plan din acest ultim an al cincinalului. Din păcate, nu pentru toate întreprinderile sînt valabile aceste aprecieri întrucît intr-o serie de locuri s-au înregistrat restanțe chiar din prima decadă a anului. Fabrica de cărămizi „Zorile noi“ Piatra Neamț, bunăoară, nu și-a îndeplinit planul decadei cu 55.000 buc. cărămizi, U.E.I.L. Piatra Neamț cu 149 m.c. cherestea de fag și 820 m.c. uși și ferestre, U.E.I.L. Roznov cu 1.500 m.c. uși și ferestre, iar I.I.L. „Șiretul" Roman cu 4.000 buc. cahle de teracotă. Așadar, sîntem nevoiți ca la capitolul „deficiențe" să pomenim numele acestor întreprinderi mai ales că nu au avut nici un motiv să nu-și realizeze planul de producție pe sortimente. Altfel spus, motive au existat, dar cauzele care au generat restanțele trebuie căutate în slaba preocupare pentru buna funcționare a mașinilor și utilajelor (Fabrica „Zorile noi“ și Fabrica „Foresta“), necontractarea producției cu beneficiarii (U.E.I.L. Roznov), sla- (Continuare In pag. a IlI-a) curier Noi spații de locuit la dispoziția populației Zilele trecute a început organizarea șantierului pentru construcția unui bloc cu 25 de apartamente în orașul Tîrgu Neamț. Nu peste mult timp, va începe și construcția unei vile cu 104 locuri la Bălțătești, care va cuprinde camere cu două locuri, ce vor fi puse la dispoziția familiștilor sosiți la tratament în stațiune. Ambele obiective vor fi finalizate în cursul acestui an. Un nou produs La Fabrica „Steagul Roșu” se fac intense pregătiri pentru intrarea în fabricație a unui nou produs la secția de amidon glucoza. Este vorba de sortimentul amidon oxidat care va fi folosit de Combinatul de hîrtie și celuloză Suceava ca adeziv la sacii de hîrtie. In momentul da față se fac completări de utilaje și modificări în circuitul tehnologic pentru Intrarea în fabricație a produsului amintit, care pînă acum era procurat din import. Valorifcarea resurselor locale întreprinderea de Industrie locală „Metalurgică” din Piatra Neamț a pus bazele unei noi activități menite să valorifice superior materialele și deșeurile sintetice de la Uzina de fibre și îngrășăminte chimice Săvinești. Astfel, la începutul lunii ianuarie 1970, recuperînd o cantitate de tricot urzit de la Stația pilot a uzinei amintite, a început să confecționeze halate de protecție pentru lucrătorii din industria electronică. Materialul folosit are proprietăți speciale, atrăgînd particulele fine de praf, ceea ce este foarte important în industria electronică. De la A. S. Lotopronosport După cum ne informează Direcția județeană a A. S. Loto Pronosport, la tragerea specială loto din 2 ianuarie — „Tragerea Revelionului” — Ion Niculescu din Roman a cîștigat un autoturism Dacia 1300. De asemenea, Constantin Tudosă din Doloreni- Neamț a cîștigat recent la laz în plic un Trabant 601, cei doi fericiți cîștigători fiind primii „norocoși" pe anul 1970. •-------------mmnmvinnmi«’ I 1 „ Din sumar: 1 I ÎN ATENȚIA I CELOR CARE *5 i I DORESC SĂ-ȘI ] ^ I CONSTRUIASCĂ ! 1 LOCUINȚE * I 5 PROPRIETATE I PERSONALĂ < (în pagina a II-a) | SEMNALĂM |I SPORT 1 (In pagina a IH-a) ' & >s 5 I I I