Ceahlăul, iulie-septembrie 1970 (Anul 3, nr. 732-809)

1970-08-08 / nr. 765

Pag. 2 ifîsKor.1 CEAHLĂUL Orientarea producției mijloc și stimulent în creșterea eficienței economice pentru export Adunarea generală a repre­zentanților salariaților de la întreprinderea mecanică Pia­tra Neamț, a fost caracterizată de acea atmosferă de respon­sabilitate față de importanța problemelor aflate pe ordinea de zi, așa cum de altfel sala­riații acestei întreprinderi pri­vesc desfășurarea procesului de producție a cărui prezență și perspectivă a constituit o­­biectul dezbaterilor. Depăși­rea planului producției indus­triale a primului semestru cu 10 milioane lei a însemnat un plus de 170 tone echipament pentru irigații, 643 generatori acetilenă, 30 tone utilaj pentru industria alimentară și 53 tone barăci metalice în condițiile ob­ținerii unei economii de 2,1 lei la mia de lei producție marfă fabricată. De la această bază constitui­tă într-un proces de producție bine consolidat și organizat, a­­vînd ca liant o eficiență eco­nomică înaltă concretizată în­­tr-o depășire a productivității muncii cu 12,7 la sută și un be­neficiu peste plan de 5,7 mi­lioane lei, colectivul întreprin­derii amintite a efectuat o a­­naliză critică a modului de desfășurare a activității în pri­ma jumătate a anului, aducînd în discuție cu luciditate pro­blemele legate de îndeplinirea și depășirea planului de pro­ducție al anului curent precum și stabilirea măsurilor concrete de asigurare a îndeplinirii cu succes a sarcinilor primului an din cincinalul viitor, în cuvîntul său, ing. Gheorghe Zamfirescu, președintele comi­tetului de direcție a criticat a­­cele compartimente care nu au o preocupare suficientă dru încadrarea activității pen­lor în ansamblul general al între­prinderii : aprovizionarea nu a asigurat în diferite perioade u­­nele materiale ca oțeluri de scule, verificatoare, materiale electrice ; sectorul de transpor­turi nu a reușit să asigure în permanență pe circuite stivuitoarele programate, nioto­­iar sectoarele de producție nu au gospodărit, cu simț de răspun­dere containerele ; coeficientul de schimburi în atelierele de bază a fost de numai 1,93, ceea ce denotă o slabă preocupare a comitetului de direcție pen­tru alinierea acestor probleme la nivelul cerințelor actuale. Dintre sarcinile semestrului al 11-lea a reținut atenția par­ticipanților în mod deosebit ni­velul mobilizator al reducerii cheltuielilor la 1.000 lei pro­ducție marfă, planificat a fi de 636 lei în trimestrul 111 și de 606 lei în trimestrul IV. A­­vînd în vedere faptul că in a­­ceastă perioadă producția va avea la bază sortimente care necesită cheltuieli mai mari în general decît cele din parte­a anului, comitetul prima de direcție trebuie să-și îndrepte atenția asupra dezvoltării mun­cii de concepție pentru găsi­rea unor noi posibilități de micșorare a consumurilor de muncă vie și trecută în scopul găsirii procedeelor care să a­­sigure întreprinderii prin înca­drarea la sfîrșitul anului în nivelul cheltuielilor stabilite — ridicarea activității pe trep­tele unei înalte eficiente eco­nomice. In cursul anului viitor, între­prinderea va beneficia de noi capacități de producție prin darea în exploatare a unor o­­biective din investițiile pe noul amplasament. Luîndu-se în con­siderație acest lucru, vorbito­rii au privit în perspectivă toa­te problemele legate de extin­derea întreprinderii, pentru crearea încă de pe acum a condițiilor propice integrării noilor suprafețe de producție în circuitul producției din mers, fără ca procesul de pro­ducție să fie stînjenit din cau­za unor lipsuri sau a unor de­ficiențe de organizare. Avînd în vedere, pe de o parte, dez­voltarea capacității de produc­ție a întreprinderii precum creșterea cu 7 la sută a pla­st­cului de producție pentru 1971 față de anul curent, apare ne­cesitatea îmbunătățirii activi­tății în toate sectoarele și com­partimentele. E­conomistul Gheorghe Cocîlea a recoman­dat comitetului de urgenteze pregătirea direcție­ii condiții­lor pentru încheierea contrac­telor economice cu furnizorii și beneficiarii întreprinderii. Pen­tru aceasta este necesară pros­pectarea pieții interne pentru a asigura acoperirea cu co­menzi a întregii producții, cu­noașterea din timp a solicită­rilor unor întreprinderi pentru anumite sortimente noi. Se impune, de asemenea, prospectarea cu mai mult cu­raj a pieții externe pentru li­vrarea produselor întreprinde­rii, întrucît și această sarcină începe să devină tot mai mult de competența unităților eco­nomice producătoare. Dar acest curaj de prezentare pe piața externă cu produsele prinderii, arăta inginerul între­Ion Scutaru, șeful serviciului CTC, trebuie să aibă la bază o creș­tere continuă a calității pro­ducției, întrucît în perioada actuală, mai sunt încă multe deficiențe pe linia calității pro­ducției, se pun semne de între­bare în legătură cu scoaterea la export a unor sortimente din cauza atitudinii greșite a u­­nor salariați care consideră că problemele calității trebuie să preocupe numai pe cei din com­partimentul CTC, iar alții să fie scutiți de răspunderile res­pective. în momentul de față, pentru piesele destinate ex­portului se creează un anumit mediu, cu anumite particula­rități de fabricație care se deo­sebesc de cele în care se ob­ține producția pentru intern. Un astfel de tratament pentru crearea condițiilor „de epru­­betă" pentru producția desti­nată exportului, trebuie să se extindă și să cuprindă întrea­ga activitate,­ în toate sectoa­rele și compartimentele între­prinderii.­­ Pentru anul viitor, între­prinderea încă nu are contrac­tele definitivate pentru întrea­ga producție, existînd incerti­tudine pentru acoperirea cu comenzi a 1.700 tone echipa­ment de irigații. Pentru acest lucru, tovarășul Vasile­gher din partea Centralei Gher­in­dustriale de mașini agricole recomanda comitetului de di­­­recție­­ ca în cazul în care M.A.S. nu asigură cu comenzi întreaga­­ producție de echipa­­ment de irigații a anului 1971, întreprinderea să găsească alți beneficiari cu ale căror co­menzi să poată fi acoperite ca­­pacitățile d­e producție și rea­lizarea indicatorilor planifi­cați, întrucît­ astfel de benefi­ciari există. Petru TOFAN Maria Negoiță de la Fabrica „8 Martie“ executînd operații de croire la sortimentele din tricotaje de curînd asimilate în producție. Pentru reducerea consumului de metal Întucît reducerea consumului de metal constituie un mijloc de seamă pentru ridicarea efi­cienței economice, întreprinde­rile din județul nostru ca de altfel din întreaga țară, indife­rent de mărimea acestora, sînt preocupate de găsirea celor mai sigure procedee de micșorare a consumului la materiile prime de bază. Din discuțiile purtate cu I. Blum, inginerul șef al în­treprinderii „Metalurgica“ Pia­tra Neamț, precum și cu alți factori de răspundere am con­statat că în toate compartimen­tele se fac investigații pentru găsirea unor soluții noi, mai a­­vantajoase pentru folosirea me­talului cu ci­ mai puține pier­deri. Iată citeva exemple. La mobilierul metalic s-au modificat șabloanele de croire a ușilor, a pereților laterali și a rafturilor, micșorîndu-se ada­usurile pentru indheituri. De a­­ssemenea, la sistemul de închi­dere a ușilor de la mobilierul metalic, cremoanele care erau supradimensionate au fost adu­se la mărimile necesare. In ur­ma acestor acțiuni, fără a afec­ta cu nimic calitatea, la fiecare dulap metalic s-a făcut o econo­mie de metal de 0,800 kg. Modi­ficări importante s-au adus și la piesele turnate din bronz pentru care s-au confecționat modele de turnare mai judicioase care prevăd adausuri mai mici la prelucrare; în acest mod, în se­­mestrul I 1970 consumul specific de bronz s-a micșorat cu circa 10 la sută. Confecțiile metalice solicită consumul celei mai mari cantități de metal din între­prindere. Avînd în vedere acest lucru, cele trei formații care compun secția de construcții metalice s-au angajat în între­cere pentru întrebuințarea su­perioară a fiecărei cantități de metal, pentru înlăturarea pe cit posibil a deșeurilor și a re­buturilor. Angajamentul a în­ceput deja să se materializeze. De la începutul anului au fost obținute 15 tone de metal eco­nomic (laminate, profile în­doite etc.). Ținînd cont de unele îmbunătățiri care sunt în curs de aplicare în procesul de pro­ducție, se prevede realizarea unei economii de încă 25 tone metal pînă la sfîrșitul anului, ceea ce va duce și la depășirea angajamentului. La secția de împletituri sîrmă s-au confecți­onat in acest an (din regie pro­prie) patru mașini noi de împle­tit cu parametri de lucru îm­bunătățiți. Astfel spirele împle­titurii sînt mai uniforme, înlă­­turîndu-se în felul acesta deșe­­urile. Sistemul de frînare opreș­te la timp utilajul după ce spi­ra a ajuns la dimensiunea dori­tă. în aceste noi condiții anga­jamentul secției privind reali­zarea unei economii de 6 tone sîrmă, se îndeplinește ritmic. I. BERENSTEIN Se zorește recoltarea inului pentru fuior Au fost semăntate in acest an pe ogoarele județului, 3.354 ha Cu­iot pentru fuior. întrucît a sosit vremea recoltării lui, ță­ranii cooperatori au trecut la treabă, deși pe prim plan se situiază in aceste zile strînsul și depozitatul griului. Eforturile au dat, după cum se vede, roade î o bună parte din recolta celor 3.354 ha este recoltată și depozitată în clăi. La Cîndești spre exemplu, lu­crarea este în linii mari ter­minată, la fel ca și la Borlești. In această ultimă comună, a început și transportul recoltei la topitorie. Se dă zor și în alte cooperative cum ar fi Dum­brava Roșie, Piatra Neamț etc. Sortiment de mobilă semipopulară Zilele acestea a fost prezen­­tată în salonul de expoziții de la parterul blocului turn din Piatra Neamț un nou sorti­ment de mob­ilă denumită­­ se­mipopulară, creată de lucră­torii întreprinderii de indus­trie locală „23 August“. Mobila semipopulară conferă piese­lor componente anumite carac­teristici de eleganță, avînd fețele confecționate din furnir de mahon. Un lucru care reți­ne atenția la noul sortiment de mobilă este funcționalitatea multiplă, mai ales a dulapului. In afară de acestea, aceeași întreprindere va mai prezenta comerțului pentru re­diferite piese de contracta­mobilă cum ar fi­­ biblioteci furniru­ite cu mahon, dulapuri­ vitrine, recamiere, mase cu fețe din mahon care unite la un loc pot alcătui o cameră de zi. In loc de apă, curg dobinzile... Cooperatorii din Brusturi au animale multe și sarcini de producție pe măsura efective­lor. Numai numărul vacilor cu lapte se ridică la 280, iar în perspectivă numărul lor va crește. Acum se construiește un grajd cu o capacitate de caza­re de 100 capete bovine, se lucrează la electrificarea secto­rului zootehnic. Există o stră­duință permanentă pentru mări­rea producției de carne și lap­te, se fac eforturi pentru mo­dernizarea activității, în scopul reducerii efortului fizic al în­grijitorilor și asigurării unei îngrijiri mai bune a efective­lor. Aceste eforturi nu pot fi însă pe deplin fructificate, în­­­­trucît una dintre lucrările de importanță vitală — alimenta­rea cu apă — stagnează din a­­nul 1968, întrucît sectorul zootehnic se află amplasat pe deal, iar sur­se naturale de apă nu sunt în apropiere, consiliul de condu­cere a apreciat că problema nu poate fi rezolvată decît prin să­parea unui put și realizarea u­­nei instalații corespunzătoare. In consecință, încă din anul 1968, s-a apelat și s-au obținut condițiile corespunzătoare, în speranța că eficiența investiției va recupera cheltuielile făcu­te. Încă din acel an, o între­prindere specializată — I.F.A. București — a făcut în decem­brie 1968 forajele necesare care au costat 66.000 lei drept care la Brusturi există acum putul dorit, cu debit suficient. Fiind sursă de apă, s-au cum­părat celelalte materiale nece­sare instalației, s-au construit testele din beton, ceea ce nu înseamnă puțin efort din par­tea cooperatorilor. în ianuarie 1969, cu adresa nr. 1 s-a cerut atelierului intercooperatist al Uniunii județeene a C.A.P. să execute proiectul lucrării. De atunci însă, se păstrează tăce­re. Nimeni n-a mai mișcat un deget, deși alimentarea cu apă este foarte necesară. S-a publi­cat în toamna anului 1969 și un articol în ziarul „Ceahlăul“ în care era criticată această stare de lucruri. Zadarnic în­să ! Acum, îngrijitorii cară, la fel ca în anii trecuți, apa cu sacaua și cu cisternele. Pentru a se face economie de efort, vacile mai sunt duse la adăpat, la baltă, creîndu-se astfel pe­ricolul contractării unor boli. Pentru creditele primite, coo­perativa continuă să plătească dobînzi, astfel că în loc să curgă apă, curg datoriile. Cooperativa, doritoare să va­dă cit mai grabnic problema re­zolvată, este gata să pună la dispoziție forța de muncă ne­cesară, solicitînd, ca atare pro­iectul și asistența tehnică în procesul de execuție. Chestiunea fiind foarte ve­che, este necesar ca Direcția agricolă prin specialiștii săi și Atelierul intercooperatist să folosească de urgență mijloace­le necesare pentru realizarea în cel mai scurt timp a insta­lației. In fața diagramelor și aparatelor de măsură se urmărește „plusul producției“ Producția de auxiliari textili-tema unui început de colaborare fructuoasă Spre sfîrșitul primului se­mestru din acest an, la sediul Centralei de fibre chimice Săvi­­nești a avut loc o consfătuire tehnică cu tema I „Producția de auxiliari textili pentru fabrica­rea fibrelor chimice și perspec­tiva dezvoltării acestor auxiliari în țară. Organizarea acestei consfă­tuiri a fost determinată de fap­tul că toate tehnologiile de ob­ținere a firelor și fibrelor chi­mice prevăd aplicarea, in mai multe faze ale proceselor tehno­logice, a unor tratamente cu soluții sau emulsii conținînd sub­stanțe auxiliare care au un rol esențial atît pentru buna com­portare pe faze cit și în prelu­crarea textilă la beneficiari. A­­ceste produse acționează în ge­neral prin diminuarea „încercă­rii electrostatice“, fenomen ca­re apare prin frecarea firelor și fibrelor de piesele mașinilor în timpul lucrului și care în același timp conferă fibrelor un tușeu plăcut, asigurând adeziunea sa­tisfăcătoare a filamentelor. Consumul substanțelor auxi­liare în soluție de preparație la filarea firelor poliamidice „Re­­lon“ și a fibrelor poliesterice „Teron“, precum și în soluție de avivare antistatică la toate tipu­rile de fibre în funcție de pro­cesele aplicate sau de utilizarea în industria textilă la nivelul capacităților actuale ajunge la cantități importante din care o mare parte se aduc din import cu mari cheltuieli valutare. Luînd insă în considerare pro­gramul de dezvoltare a produc­ției de fibre chimice din urmă­torul cincinal, consumurile a­­numitor substanțe se amplifică corespunzător, odată cu crește­rea exigenței calitative. Astfel, orientativ, la nivelul anului 1975, pentru o producție de fibră me­­lana de 35.000 t/an ar fi necesar să se importe produse de avi­oare în valoare de 3 milioane lei valută, iar la U.F.S. Iași pentru o producție de 47.000 t/an consumul de produse auxi­liare ar atinge, de asemenea, 3 milioane lei valută anual. O parte din produsele auxi­liare necesare ca : preparații, aviraje, tratamente antistatice, auxiliari pentru vopsiri și mo­dificatori, au început a fi pro­duse în țară și s-au făcut im­portante progrese ca urmare a activității depuse de toți facto­rii din cercetare și aplicare, care au colaborat în această direcție. Pentru aceasta, conducerea Centralei de fibre chimice Săvi­­nești a găsit util să analizeze, împreună cu toți factorii care pot sprijini această acțiune, po­sibilitățile de a se concentra co­laborarea în continuare în sen­­uul introducerii unor produse e­­chivalente din producția noas­tră pe bază de cercetări proprii, pentru îmbunătățirea calității și diminuarea importului. Fiecare unitate producătoare de fibre chimice a prezentat produsele care se utilizează, condițiile de aplicare și date privind unele caracteristici și natura chimică a produselor precum și aspecte legate de e­­ficiență pentru fiecare caz în parte. Discuțiile­­ au fost concen­trate într-un program concret privind : îmbunătățirea unor produse curente, extinderea ca­pacităților și utilizării unor pro­duse omologate în țară pe baza cercetărilor ICECHIM, a celor de la Laboratorul central colo­ristic al M. I. Ch. și „Azur“ Ti­mișoara. Continuarea colaborării pen­tru definitivarea unor produse în curs de cercetare a căror apli­care se experimentează la AFS Săvinești și stabilirea unui nou program de cercetare, sinteză și aplicare în colaborare pentru produsele care se importă. De asemenea, s-a făcut un program pentru trecerea la o producție mai mare în vederea omologării unui nou produs sin­tetizat de grupa detergenți, ICECHIM, pentru fibrele me­­lana fiind realizat îtn instalație pilot la „Azur“ Timișoara și experimentat la U.F.S. Săvinești și pentru care se fac eforturi în vederea definitivării întrucît rezultatele sînt promițătoare. S-a propus, de asemenea, să se completeze catalogul cu produ­sele indigene la nivelul actual pentru a se difuza mai operativ și într-o formă completă cu in­dicații de aplicare pentru unele produse noi, care nu sunt încă popularizate. Participanții la consfătuire au găsit oportună analiza și tema­tica discuțiilor și s-a propus continuarea cu toate forțele programului de acțiune în co­­­mun pentru cercetare, extindere și aplicare a produselor auxi­liare în vederea diminuării im­portului. Este un exemplu pozi­tiv de colaborare a mai multor sectoare de activitate, care pot să contribuie la rezolvarea u­­­nor probleme de interes econo­mic general, chimist Maria IONESCU, consilier tehnic la Centrala de fibre chimice Săvinești t Sîmbăta,­ 8 august 1970 (URMAREA CURIERULUI DIN PAGINA I) sport puteți obține importante cîștiguri în bani și obiecte. LOTO. Ex­tragerea specială din 7 august a.c. au fost ex­trase din urnă următoarele numere : Extragerea f : 83, 54, 80, 9, 29, 68, 56, 64, 39. Extragerea a II-a : 63, 71, 84, 51, 79, 28, 19. Extragerea a IlI-a ! 48, 71, 4, 61, 62, 16. Extragerea a IV-a ! 13, 66, 79, 78, 48, 16. Extragerea a V-a ! 77, 29, 51, 76, 43, 24, 66, 34. Fond de premii : 2.091.500 lei. Saptâmîna viitoare pe ecrane Vă propunem așadar, să ur­mărim împreună afișul cine­matografic al săptămînii vii­toare ! • La PIATRA NEAMȚ, spectatorii sînt invitați să ur­mărească pe ecranul cinema­tografului „Pietricica“ două pelicule de factură diferită , mai întîi, o comedie a studio­urilor din R.D.G. intitulată „Iubirea strict oprită“ și avînd drept pretext complicațiile a­­moroase ale unui grup de pa­­rașutiste sportive (10—12 au­gust) ; urmează apoi un film inspirat de zguduitoarele rea­lități ale Siciliei, aflată sub teroarea Mafiei­­ „Cind se a­­rată cucuveaua“ — producție franco-italiană cu Claudia Cardinale și Franco Nero în rolurile principale (13—16 au­gust) . La „Panoramic“ va fi pre­zentat un film polițist cu pro­nunțat caracter de anticipației „Argoman superdiabolicul“ — cinemascop color, producție a studiourilor italiene, în regia lui Terence Hathaway, reali­zatorul filmului „Tiffany Me­morandum“ (10—16 august).­­ Ecranele cinematografe­lor din ROMAN vor găzdui săptămîna viitoare două peli­cule de mare su­cces la publici „Dreptul de a te naște“ , un film mexican care pledează, cu accente puțin cam conven­ționale și lacrimogene, pentru realitatea socială și morală enunțată in titlu (10—16 au­gust, la cinematograful „23 august“) , „Așteaptă pînă se întunecă“ — dramă polițistă realizată în regia lui Terence Young („Eddie Chapman, a­­gent secret“, „Moll Flanders“) de studiorile americane , pro­tagonistă Audrey Hepburn (10 —16 august, la „Victoria").­­ La TIRGU NEAMȚ, pe ecranul cinematografului „Vic­toria“ sunt programate filmele „Nu fi trist !“ (o producție a studiourilor sovietice pledind pentru păstrarea optimismu­lui indiferent de greutățile vieții ; 10-13 august) și „Jocul care ucide“ (coproducție fran­co-italiană ! o stranie poveste de dragoste, înfiripată pe fon­dul unor mașinațiuni crimi­nale ; de pe generic îi cităm pe Pierre Vaneck, Elsa Marti­nein și Robert Hossein ( 14—16 august).­­ Cinematograful „Central“ din BICAZ vă prezintă de la 10—11 august filmul „Joc du­­blu în serviciul secret" — film polițist, coproducție ita­­lo-spaniolă cu Richard Harri­son și Margaret Bee („Soarele vagabonzilor“, „în mă întorc la tine“) genunchi în două din rolurile principale. Ur­mează apoi, în zilele de 14 și 16 august, „Pentru țară și re­ge“ — film englez de un rea­­lism atroce și o intensitate dramatică puțin obișnuită, cu Dirk Bogarde („Casa mamei noastre“) și Tom Courtenay („Singurătatea de cursă lungă“, alergătorului „Operațiu­­nea Crossbow“, „Noaptea ge­­neralilor“) drept „punctele de atracție“ ale genericului. ■i imagine din filmul „Argoman superdiabolicul“, peliculă de aventuri ce urmează a fi proiectată pe ecranul cinematografu­lui „Panoramic“ din Piatra Neamț, Tv SIMBATA, 8 AUGUST 17.00 Deschiderea emisiunii j­nerru­­siune în limba germana ; 18.15 ,,Ex­terra 70" ; 19.15 Anunțuri — pu­blicitate ; 19.20 1001 de seri ; 19.30 Telejurnalul de seară ; 2000 Tele­­enciclopedia ; 20.55 Pasăre măias­­tră-reportaj ; 21.15 Film serial. Inco­ruptibilii (II) ; 22.05 Telespectacol prin corespondență ; 22.45 Revistele săptămînii ; 22.55 Of, inimioară ; 23.15 Telejurnalul de noapte; Sport ; 23.30 închiderea emisiunii progra­mului 1. Radio SIMBATA; 8 AUGUST PROGRAMUL I 15.00 De la 3 la 7 ; 16.00 Radiojurnal; 19 00 Gazeta radio ; 19.20 Șlagăre ; 19.35 Cîntece de nuntă și jocuri populare ; 20.05 Tableta de seară ; 20.10 Muzică ușoară ; 20.20 Arghe­ziană ; 20.25 Zece melodii preferate; 21.00 In jurul globului ; 21.15 Forma­țiile Cornel Popescu și Alexandru Imre ; 21.30 Moment poetic ; 21.35 Solistul serii : Hugues Aufray ; 22.00 Radiojurnal ; 22.20 Sport ; 22.30 De toate pentru toți­­­ turiștii ; 23.00 Expres melodii ; 1.00—6.00 Estrada nocturnă. PROGRAMUL II 15.00 Triplu concert pentru vioară, vi­oloncel și pian de Paul Constantines­­cu (Ștefan Gheorghiu, Radu Aldu­­lescu și Valentin Gheorghiu); 15.30 Melodii populare ; 16.00 Radiojur­nal ; 16.20 Concerto grosso nr. 1 pentru orchestră de Filip Lazăr; 16.45 Muzică populară ; 17.05 Antena ti­neretului ; 17.20 Publicitate radio ; 17­35 Teatru serial Șoseaua Nordu­lui de Eugen Barbu ; 18­03 Fragmente din opereta „Anton Pann" de Alfred Mendelsohn ) 18.20 - 365 de cînte­ce ; 18.30 Odă limbii române (re­luare) ; 19.00 Poezia și muzică ușoară ; 19.30 Bibliotecă de poezie românească ; 19.50 Noapte bună, co­pil ; 20.00 Capodopere ale secolu­lui XX ; 22.00 Romanțe interpretate de Ioana Radu ; 22.20 Muzică de cameră de Mihail Jora ; 23.05 Simfo­­nietta de Zeno Vancea ; 24.00—1.00 Concert Haendel. DUMINICA: 9 AUGUST PROGRAMUL 1 6.05 Concertul dimineții ; 7.00 Ra­diojurnal ; 7.15 De la munte la ma­re ; 8.00 Sumarul presei ; 8­10 A­­vanpremieră cotidiană ; 8.22 De la munte la mare ; 9.00 Radiomagazi­­nul femeilor; 9.30 Ora satului ; 10.00 Cavalcada ritmurilor ; 11.15 Intîlnire cu melodia populară și interpretul preferat ; 11.50 Cotele apelor Du­nării ; 12.00 De toate pentru toți ; 13.00 Radiojurnal. Sport ; 13.15 De toate pentru toți­, turiștii ; 13.45 Muzică ușoară ; 14.00 Unda veselă ; 14.30 Parada soliștilor de muzică ușoară. PROGRAMUL II 9.00 Avanpremieră cotidiană ; 9.12 Caleidoscop m­uzical ; 10.00 Opera și cele cinci necunoscute ; 10.30 A 7-a artă ; 11.00 Concertul capodopere­lor. Simfonia II în Do major și Tri­plul concert in Do major pentru vi­oară, violoncel, pian și orchestră de Ludwig van Beethoven ; 13.00 Mo­zaic muzical ; 14.10 Albumul vocilor celebre : Muzio del Monaco și Ni­­colae Herlea; 14­30 Cine știe cîștigă. Muzee PIATRA NEAM] - Muzeul județean Istorie» Piața Libertății nr. 1 Muzeul memorial Calistrat Hogaș str. Calistrat Hogaș nr. 1 - Muzeul județean de științe natu­rale strada V. I. Lenin nr. 62 ROMAN - Muzeul de istorie al municipiului ; - Muzeul de științe naturale și parcul zoologic. TIRGU NEAM] — Muzeul de istorie str. V. I. Lenin. - Muzeul memorial „Ion Creangă“ Humule str. AGAPIA - Casa memoriala „Alexandru Vlahuta“, VINATORI-NEAM) - Muzeul memo­rial „Mihail Sadoveanu". expoziții PIATRA NEAM] - Biblioteca documentară ,G. I. Kirileanu“ : Expoziție memorială G. I. Kirileanu strada Ștefan cel Mare nr. 14, TIRGU NEAM] Casa de cultură : Expoziție­­ de grafică și pictură Leandru Popovici. Cinema PIATRA NEAM) - Panoramic « „Străinii" - coproducție franco-italo* vest-germană In culori , un film de aventuri ln jurul unei afaceri cu diamante (10. 15. 17, 19. 21). - Pietricica s „Păcatul dragostei* - o plăcută reîntîlnire cu Sara Man­tiei în postură de celebră cîntărea­­ță de cabaret, intr-o patetică co­producție hispanoitaliană (10,30 ; 14,30 ; 16,30 ; 18,30 ; 20,30) SĂVINEȘTI — Arta s „Vînătorul de căprioare" ecranizare pentru tele­viziune a unuia dintre romanele lui Fenlmore Cooper realizată de Casa de filme .Franco-Landon Film" pe platourile de la Buftea (15, 17, 19, 21). BICAZ - Central i „Al 8-lea" - un episod din lupta patrioților bulgari împotriva ocupanților fasciști (16, 18, 20) ROMAN • 23 August - „Sub sem­nul lui Monte Cristo" - film de a­­venturi, adaptare modernă a unuia din romanele lui Al Dumas ; copro­ducție franco-italiană ln culori 110, 15. 17, 19, 21).­­Victoria: „Să ucizi o pasăre cîntătoare“ - film american, distins cu trei premii „Oscar“, o pledoarie generoasă împotriva rasismului, a­vînd un înalt mesaj etic și o deose­bită forță dramatică (14.16,18,20) TIRGU NEAMȚ - Victoria t „Pi­cioare lungi, degete vest-german, color , o lungi*­­ film poveste de dragoste cusută cu... diamante și scene „sexy* 14,16,18,20). TARCAU î „Casa mamei noastre" film englez, prezentind un dramatic moment de viață In finul unei familii cu șapte copii (16, 18, 20). Vremea Vreme frumoasă și căldura ușor instabilă, cu cer variabil, cale vor cădea aversa de ploaie soțite de descărcări electrice, tul va sufla slab. Minimele vor cila între 16 și 20 grade iar u­nele între 26 și 32 grade.

Next