Ceahlăul, iulie-septembrie 1970 (Anul 3, nr. 732-809)

1970-07-10 / nr. 740

ORGAN AL COMITETULUI JU­DEȚEAN WESTMT AL P. C. R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN­ N And IU NR 740 "]" Vineri 10 iulie 1970 4 pagini 30 bani încheierea lucrărilor Plenarei Comitetului Central al Partidului Comunist Român In zilele de 8 și 9 iulie a.c. au avut loc lucrările Plenarei Comitetului Central al Parti­dului Comunist Român. Plenara a dezbătut proiec­tul Legii organizării produc­ției și a muncii in agricultură și proiectul Legii privind răspunderea conducerilor or­ganizațiilor socialiste pentru gospodărirea mijloacelor ma­teriale și bănești, organiza­rea și funcționarea controlu­lui financiar. Comitetul Cen­tral a decis ca aceste proiec­te de lege să fie supuse spre adoptare Marii Adunări Na­ționale a Republicii Socialis­te România, cu îmbunătățirile rezultate din discuția publică și din dezbaterile ce au avut loc în Comisia pentru agri­cultură și silvicultură și Co­misia pentru problemele eco­nomice, ale C.C. al P.C.R. Plenara a dezbătut informa­rea Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R. cu privire la inundațiile din primăvara a­­cestui an, la măsurile pentru Înlăturarea efectelor acestor calamități și a adoptat un do­cument care este dat publi­cității. Plenara a adoptat Hotărirea cu privire la semicentenarului aniversarea Partidului Comunist Român. (Hotărirea va fi dată publicității). Plenara a fost informată despre activitatea pe plan international desfășurată In ultima perioadă de conduce­rea partidului și statului, despre vizitele delegațiilor de­ partid și de stat ale țării noastre In alte țări și ale delegațiilor străine In Repu­blica Socialistă România. Comitetul Central de Înaltă prețuire activității in­­­ternaționale desfășurate de Comitetul Executiv al C.C. al P.C.R., de guvernul Repu­blicii Socialiste România, de secretarul general al parti­dului, președintele Consiliului de Stat, tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU, apreciind că aceasta se Înscrie pe linia în­făptuirii politicii externe de­finite de Congresul al X-lea al partidului. Plenara consideră deosebit de pozitive schimburile de delegații și convorbirile pe care Partidul Comunist Ro­mân le-a avut în această pe­rioadă cu partidele comunis­te din țările socialiste, pre­cum și cu numeroase partide comuniste, muncitorești și or­ganizații democratice din alte țări. Aceste intilniri consti­tuie o contribuție de seamă la Înfăptuirea politicii parti­dului și statului nostru. În­dreptată spre dezvoltarea prieteniei, alianței și coope­rării cu toate statele socialis­te, a solidarității internațio­naliste cu partidele comunis­te și muncitorești, cu forțele democratice și progresiste, cu mișcările de eliberare națio­nală, sporirea contribuției la întărirea unității sistemu­lui socialist mondial, a miș­cării comuniste internaționa­le, a tuturor forțelor antiim­­perialiste. Plenara dă o înaltă apre­ciere semnării Tratatului de prietenie, colaborare și asis­tență mutuală între Repu­blica Socialistă România și Uniunea Republicilor Sovie­tice Socialiste — cu prilejul vizitei în țara noastră a dele­gației de partid și guverna­mentale a Uniunii Sovietice, document de o deosebită im­portanță pentru dezvoltarea relațiilor, pe multiple planuri, dintre cele două state socia­liste, spre binele popoarelor român și sovietic, al cauzei întăririi sistemului socialist mondial și unității sale, al păcii și progresului în lume. Plenara apreciază utilita­tea și rodnicia contactelor care au avut loc în acest timp cu șefii de stat și de guverne, precum și cu alți reprezentanți a numeroase țări — expresie a politicii de dezvoltare a relațiilor Româ­niei cu toate statele, fără deosebire de orînduire socia­lă, a contribuției țării noastre la lupta împotriva politicii cercurilor imperialiste agre­sive, a colonialismului și neo­­colonialismului, pentru res­pectarea dreptului fiecărui popor de a-și hotărî de sine stătător destinele, pentru des­tindere internațională și li­chidarea focarelor de încor­dare, pentru securitate și pace în Europa și în lume. Plenara subliniază că și în viitor Partidul Comunist Ro­ (Continuare 1a pagina a IV-a) Citiți în pagina a IlI-a Cu privire la inundațiile din priavara acestui an, la măsurile pentru înlăturarea efectelor acestor calamități Cea mai importantă sarcină a zilelor următoare. Intensificarea ritmului la întreți­nerea culturilor Situația la zi a efectuării prașilei — o repetăm — nu satisface. Dat fiind că timpul este înaintat, că în viitorul foarte apropiat va începe re­coltarea păioaselor și forța de muncă va fi necesară mai ales la această activitate, ar fi trebuit acum să fie terminată cel puțin prașila a II-a la porumb și prașila a IlI-a la sfecla de zahăr. Contrar însă acestei necesități evidente im­puse de vreme, în unele locuri se lucrează încet, cauza prin­cipală fiind determinată de neparticiparea tuturor coopera­torilor la muncă și de lipsa unui control exigent din partea specialiștilor și brigadierilor. Din acest motiv pot fi întîlnite cazuri de suprapunere a lucră­rilor. Spre exemplu la C.A.P. Boghicea, la porumb prașila I s-a executat în proporție de doar 83 la sută, a doua in proporție de 21 la sută iar pra­șila a treia la sfecla de zahăr în proporție de 80 la sută. La fel, la Deleni, porumbul a fost prășit întîia oară în proporție de 81 la sută din suprafață, a doua oară de 40 la sută, iar sfecla de zahăr pentru a treia oară de 86 la sută din supra­fața cultivată. La Ocea, Poenari și Zănești, prașila a treia la sfecla de zahăr nu a început încă. Este clar pentru oricine că într-o asemenea situație nu-i deloc ușor să întinzi brigăzile pe trei rînduri de lucrări. Și în curînd va veni recoltatul. Vor trebui oameni la combine, la cîntare, la încărcat și descărcat sacii, la însămînțat culturile succesive. Ce se va întîmpla atunci? Multe tarlale, amenințate deja de buruieni, vor fi lăsate în voia soartei ? S-ar putea pune întrebarea: de ce există rămineri în urmă, de ce nu se respectă viteza zilnică de lucru planificată deși cîmpurile sînt pline de oameni? Răspunsul ar fi că mobilizarea la muncă, deși mult mai bună ca în anii trecuți, nu este o problemă la fel de bine rezolvată peste tot. Una dintre cele mai impor­tante cauze o constituie însă neexecutarea, peste tot unde se poate, a prășitului mecanic. Pe suprafețe foarte mari însămînțate în cele mai bune condiții, pregătite special pen­tru a putea fi întreținute meca­nic, n-au intrat în această vară tractoarele. Așa spre exemplu la C.A.P. Văleni (și nu numai atei) s-a acreditat părerea că nu se poate prăși mecanic sfecla și porumbul pentru că „sunt brațe de muncă“ — cum spune șeful de echipă C. Gh. Moraru. In consecință, oamenii lucrează de zor, dar lanurile mai că nu pot fi scoase din buruieni. Situația întocmită pe județ arată că la praștia a doua a culturilor, mijloacele mecanice s-au folosit doar pe 49,1 la sută din suprafață, din care la sfe­cla de zahăr 12,6 la sută, cartofi 38,7 la sută și porumb 59 la sută. La prașila a treia, situația este și mai slabă : total 9 la sută, din care la porumb 8,1 la sută, floarea soarelui 11,5 la sută, sfeclă de zahăr 10,5 la sută și cartofi, 10,1 la sută. Această participare nu oglin­dește nici pe departe posibilită­țile de care dispun secțiile de mecanizare din județ. Este necesară urgentarea ritmului lucrărilor. Căile sunt cunoscute: mai buna orga­nizare a muncii, mobilizarea integrală a brigăzilor, utiliza­rea la adevărata lor valoare a mijloacelor tehnice. Cuvintarea tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU STIMAȚI TOVARĂȘI, Plenara Comitetului Central are loc în împrejurări deose­bite, cînd întregul partid popor desfășoară o muncă in­și tensă pentru lichidarea urmări­lor inundațiilor catastrofale care au lovit atît de greu țara noastră în ultimele luni. Faptul că la ordinea de zi a plenarei figurează probleme ce privesc atît activitatea internă cît și externă a partidului și statu­lui nostru demonstrează, odată în plus, unitatea dialectică dintre sarcinile naționale și cele Internaționale. Este un adevăr cunoscut că activitatea de făurire a socie­tății socialiste multilateral dez­voltate, de ridicare a bunăstării întregului popor și preocuparea pentru întărirea coeziunii și unității țărilor socialiste, mișcării comuniste și muncito­a­rești, a tuturor forțelor antiim­­perialiste, pentru transpunerea în fapt a politicii de coexisten­ță pașnică, de dezvoltare a co­laborării­ cu toate statele lumii, fără deosebire de orînduire so­cială — constituie un tot uni­tar, se condiționează reciproc, sunt părți inseparabile ale pro­cesului de înfăptuire a rolului conducător al partidului nostru în­­ societate. Așa se explică, de altfel, de ce în împrejurările grele prin care a trecut țara noastră. Co­mitetul Central al partidului și guvernul, acționînd cu fermi­tate pentru rezolvarea gravelor probleme provocate de inunda­ții, pentru asigurarea unui ritm normal al întregii vieți econo­mice și sociale, au desfășurat în același timp o vastă activi­tate pe plan internațional, înainte de a mă referi la pro­bii­­­le aflate pe ordinea de zi a plenarei, consider necesar să informez Comitetul Central, partidul și întregul popor asu­pra felului cum se înfăptuiesc sarcinile planului de stat pe anul 1970, în primul semestru producția globală industrială s-a realizat în proporție de peste 101 la sută, obținîndu-se peste plan produse de 1 miliard 500 milioane lei. Față de se­mestrul I al anului 1969 volu­mul producției industriale crescut cu 12,4 la sută, depă­­­­șindu-se ritmul prevăzut pentru acest an. De asemenea, se în­făptuiesc în bune condiții sar­cinile privind creșterea produc­tivității muncii, ridicarea cali­tății producției, sporirea efici­enței întregii activități­ eco­nomice. In ce privește inves­tițiile, din planul anual s-a realizat 44,6 la sută, ceea ce ne permite să apreciem că există condiții favorabile pen­tru îndeplinirea în întregime a programului stabilit. în dome­niul comerțului exterior, planul de export pe primele șase luni a fost depășit, realizîndu-se o creștere de circa 23 la sută față de primul semestru al anului trecut. Rezultatele obținute în pri­mele 6 luni în înfăptuirea pla­nului în industrie se datoresc măsurilor luate la timp pen­tru asigurarea desfășurării în bune condițiuni a producției. Ele sund rodul muncii intense depuse de muncitori, tehnicieni și ingineri, de conducerile în­treprinderilor, al unei mai bune îndrumări și conduceri de că­tre ministere și organele cen­trale a activității economice. In același timp, aceste re­zultate demonstrează că orga­nele și organizațiile de partid își îndeplinesc tot mai bine ro­lul organizator și conducător în economie. Cu atît mai mult merită să subliniem rezulta­tele dobîndite în Industrie, în realizarea planului producției pe primul semestru, cu cît, după cum se știe, în această perioadă, datorită inundațiilor, sute de întreprinderi și-au în­trerupt activitatea. In ce privește agricultura, pe baza hotărîrilor Plenarei Comi­tetului Central din martie, s-a desfășurat o muncă intensă pentru realizarea unor recolte bogate. Lucrările agricole au fost executate în condiții bune, s-a asigurat o cantitate mai mare de îngrășăminte, și, dacă nu ar fi intervenit inundațiile catas­trofale care au afectat aproape 1 milion de hectare, se întreve­dea posibilitatea obținerii unor recolte deosebit de mari. Cu toate greutățile ivite, datorită măsurilor luate pentru ref­să­­mînțarea suprafețelor calami­tate, pentru buna îngrijire a culturilor, putem aprecia că recolta la cerealele de vară va asigura în mod corespunzător aprovizionarea populației. De altfel, strinsul orzului și griu­lui a și început, și recoltele ob­ținute sunt mulțumitoare ; și în județele unde nu a început încă recoltarea se apreciază că producția de grîu și orz va fi bună. Sunt, de asemenea, perspec­tive pentru a obține producții bune la culturile de toamnă. Porumbul, floarea-soarelui, ce­lelalte culturi se prezintă. În general, bine , umiditatea este mai mult decit suficientă, și a­­vînd în vedere că și vremea este călduroasă se poate apre­cia că recoltele de toamnă vor fi satisfăcătoare. De aceea a­­vem convingerea că vom pu­tea asigura acoperirea nevoi­lor de produse agricole. Aș dori să menționez că în această perioadă conducerea de partid și de stat a acordat o deosebită atenție aprovizionării populației, ceea ce s-a reflec­tat în faptul că piața a fost mai bine aprovizionată cu produse agroalimentare, îndeosebi cu legume. Volumul mărfurilor cumpărate de populație a cres­cut cu aproape 10 la sută față de primul semestru al anului trecut Putem afirma astfel că rezul­tatele generale obținute în eco­nomie în primele 6 luni ale a­­nului sunt bune. Avem toate condițiile pentru a realiza și depăși planul de stat pe între­gul an, asigurînd astfel îndepli­nirea cu succes a planului cin­cinal 1966—1970 și creînd o pu­ternică bază de plecare pentru viitorul plan cincinal. Cu toate acestea, trebuie să menționez că și in această pe­rioadă în activitatea noastră economică s-au manifestat o se­rie de neajunsuri în ce privește aprovizionarea tehnico-materia­­lă, asigurarea documentațiilor și a proiectelor pentru inves­tiții, desfășurarea cooperării între diferite Întreprinderi ; s-au evidențiat lipsuri și ln preocuparea pentru îmbunătăți­rea organizării producției și a muncii, pentru folosirea cu rezultate superioare a mijloace­lor materiale și financiare, pentru creșterea rentabilității activității economice. Rezulta­tele obținute pe primele 6 luni demonstrează că nu toate între­prinderile există mari rezerve pentru sporirea producției in­dustriale, ridicarea productivi­tății muncii, îmbunătățirea ca­lității producției, reducerea cheltuielilor materiale și creș­terea eficienței economice. De altfel, aproape toți tova­rășii prim-secretari care au luat cuvîntul la Plenară s-au referit la faptul că, în urma mobilizării unora din aceste rezerve, au suplimentat angajamentele de depășire a planului de produc­ție și beneficii și că în primul semestru au realizat mai mult de 50 la sută din ceea ce și-au propus ; aceasta arată că posi­bilitățile de a obține producții peste plan — desigur, acolo, unde suntem­ interesați, unde avem nevoie de astfel de pro­duse — sunt încă mari și va trebui să depunem eforturi sus­ținute pentru punerea lor în va­loare. Se cunoaște, de altfel, că există o serie de întreprin­deri care nu lucrează la capa­citatea proiectată, deși a tre­cut destul de mult timp de la punerea lor în funcțiune, a­­vem întreprinderi unde se pro­duc dese întreruperi în proce­sul de fabricație, unde mașinile nu sunt folosite cu randamentul maxim. Subliniind rezultatele bune obținute în economie, trebuie să arătăm că dispunem încă de mari posibilități insuficient valorificate — și se impune ca în perioada următoare să in­tensificăm eforturile pentru a obține o producție cu mult mai mare decît cea stabilită prin angajamentele suplimentare a­­sumate. Este necesar să facem acest lucru, tovarăși, pentru că pierderile provocate de calami­tăți le putem recupera în pri­mul rînd în Industrie, deci în acest domeniu trebuie să ne concentrăm forțele. Ministere­le, centralele industriale și în­treprinderile trebuie să ia mă­suri mai hotărîte pentru eli­minarea neajunsurilor manifes­tate, pentru punerea în valoare a marilor rezerve și posibili­tăți de care dispune economia noastră. După cum ați văzut din infor­marea prezentată, pagubele pri­cinuite de inundații se ridică la peste 10 miliarde lei. Un număr mare de întreprinderi nu lu­crează nici acum la întreaga lor capacitate. Au fost distruse mari cantități de materii prime și materiale. In agricultură se mai găsesc încă sub apă circa 300 mii hectare. Această situa­ție deosebită impune luarea in continuare a unor măsuri ener­gice. Este necesar să se asi­gure ca toate Întreprinderile să lucreze la întreaga lor capa­citate, să se intensifice acțiu­nea de economisire a materiilor prime și materialelor in vede­rea recuperării in cea mai mare parte a pierderilor sufe­rite. In legătură ai aceasta aș dori să informez plenara că în pla­nul cincinal viitor s-au adus serioase îmbunătățiri, față de prevederile Congresului al X-lea, în sensul reducerii chel­tuielilor de producție, al micșo­rării consumurilor de materii prime și de materiale. Consi­derăm că, chiar cu îmbunătăți­rile aduse, există încă mari rezerve. De aceea trebuie să­­ ne preocupăm să obținem încă în acest an progrese reale în reducerea cheltuielilor de pro­ducție și a consumurilor de materiale. Se impune ca minis­terele, organizațiile economice centrale să înfăptuiască cu fer­mitate hotărîrea Comitetului Central și guvernului de a se realiza integral planul de pro­ducție al acestui an în toate sectoarele de activitate. Va tre­bui ca în următoarele 6 luni să asigurăm folosirea mai intensi­vă a capacităților de producție, încît pînă la sfîrșitul anului să recuperăm în întregime pierde­rile suferite în industrie, și să dăm peste plan o producție de circa 5 miliarde lei. Este necesar, de asemenea, ca întreprinderile să-și preocuparea pentru sporească ridicarea calități producției, aceasta fiind una din problemele centrale ale dezvoltării economiei noastre. Trebuie să intensificăm acțiu­nea de îmbunătățire a organi­zării producției și a muncii, a­­sigurînd astfel ridicarea pro­ductivității muncii, creșterea rapidă a eficienței economice. O mare atenție trebuie acor­dată realizării în întregime a planului de investiții, punerii în producție la timp și chiar devansării unor lucrări, pentru a asigura atît premisele înfăp­tuirii în bune condițiuni a pla­nului pe acest an, cît și o bază trainică pentru anii următori. Avînd în vedere că în unele sectoare de activitate sunt încă serioase rămineri în urmă în realizarea planului de investiții, se impune ca ministerele, co­mitetele județene de partid să ia toate măsurile necesare pentru realizarea obiectivelor stabilite la datele convenite. Trebuie să folosim posibilită­țile existente de a suplimenta planul cu unele investiții în a­­cest an, pentru a ușura astfel realizarea sarcinilor foarte mari pe care le avem în 1971. De aceea, rog atît conducerile ministerelor, cît și pe primii se­cretari, pe toți membrii Comi­tetului Central, să acorde cea mai mare atenție realizării planului de investiții și, acolo unde se creează posibilități, în­ceperii înainte de termenul planificat a unor lucrări noi. In agricultură, ținînd seama de situația creată, este necesar să asigurăm cît mai rapid, atît reînsămînțarea tuturor supra­fețelor de pe care se retrag apele cît și însămînțarea, după strîngerea recoltelor de păioa­(Continuare in pag. a III-a) Sala de festivități a Liceului pietrean „Petru Rareș“ găzdu­iește, după cum se știe, tradiți­onalele cursuri de vară ale pro­fesorilor de limbă și literatură română. Organizate de Societa­tea de științe filologice la filiala din Piatra Neamț, cursurile din această vară — un important e­­veniment cultural al județului — au prilejuit întîlnirea cursanților cu cîteva nume i­­lustre ale istoriei și criticii noastre literare, conferind, în același timp, municipiului nos­tru noi dimensiuni de spiritua­litate. — Fără îndoială, ne bucură alegerea munici­piului Piatra Neamț ca loc de desfășurare cursurilor. Ce a deter­a­minat de fapt această op­țiune ? — Intîi, faptul că este reco­mandabil, încurajator, ca, evi­­tînd Capitala sau marile centre universitare, să îmbogățim via­ța spirituală a unui oraș mai mic cu o astfel de manifestare prestigioasă. De altfel, Piatra Neamț oferă și argumente în plus, pentru alegerea noastră i este un oraș de munte deosebit de pitoresc și ospitalier. De a­­ceste locuri ese legată, de ase­menea, tradiția lui Russo, Ho­gaș, Sadoveanu Vreau să precizez, sau Vlahuță, în același timp, că intenția noastră este să localizăm aceste cursuri legîn­­du-le de tradiția unui oraș. Și pentru că am primit deja invi­tația forurilor de partid și de stat locale, ne bucură să spu­nem că acesta va fi Piatra Neamț. — Precizați, vă rugăm, pentru cititorii noștri, scopul complex al aces­tor cursuri. — Organizate din 1969, la Piatra Neamț, cursurile de vară urmăresc, evident, completa­rea, aprofundarea cunoștințelor profesorilor de limba și litera­tura română din de cultură generală învățămîntul și liceul. Ceea ce aceștia și-au însușit ca studenți, mai devreme sau mai tîrziu, îmbogățind prin lectură, are nevoie totuși de date supli­mentare de actualitate, sau de noi puncte de vedere. De fapt, cursurile noastre abordează planuri fundamentale ale lite­raturii facultate, studiate de cursanți în Aparent, se reiau, fără utilitate, lucruri deja for­mulate cu diferite prilejuri. In realitate, se comunică, în cele mai multe cazuri, lucruri inte­resante, puncte de vedere per­sonale, opinii ale unor presti­gioase cadre didactice univer­sitare, ale unor cercetători ști­ințifici de largă informație, școala putînd oferi astfel elevi­lor, în afara manualelor, un material suplimentar deosebit de util. — Ce criterii au impus alegerea temei actuale a cursurilor ? — S-ar putea spune că a­­ceste criterii sunt la fel de pu­țin rigide ca și cele după care asigurăm participarea auditoriu­lui. Sintetic, ne interesează însă ca ceea ce comunicăm cu aceste prilejuri să servească, în aceeași măsură, profesorilor care au obținut diploma cu mult timp în urmă, cît și celor din promoțiile mai noi. Evi­dent, în acest sens, alegem pen­tru temele noastre aspecte mai dificile ale fenomenului Interviu realizat de Viorel TUDOSE (Continuare în pag. a II-a) Piatra Neamț va găzdui, în fiecare an, cursurile de vară ale profesorilor de limbă și literatură română Interviu cu conf. univ. Emil BOLDAN, secretar general al Societății de științe filologice Se lucrează la fundația de profunzime a noului complex comercial din cartierul „Precista"­­ din municipiul Piatra Neamț. Curier rnmmmmmammmmtmmmmmmmmmmmmatmmmti Simpozioane și consfătuiri cu femeile Recent, Comitetul județean al femeilor, în colaborare cu Comitetul județean U.T.G., Direcția comercială județeană și Uniunea județeană a coo­­perativelor de consum, a or­ganizat la Roman și Tîrgu Neamț interesante oane și consfătuiri, la simpozi­care au participat temele ca lu­crează în unitățile comerciale din aceste localități. Au fost abordate teme referitoare la practicarea unui comerț civilizat, respectarea eticii și a igienei profesionale, a nor­melor de comportare în fa­milia și societate, precum și despre îngrijirea corespunză­toare a copiilor, înfrumuseța­rea și gospodărirea orașelor. Cu același prilej au fost prelucrate măsurile stabilite de plenara Comitetului jude­țean de partid din luna iu­nie a.c., subliniindu-se răs­punderile ce revin femeilor pentru îndeplinirea integrală a hotărîrilor adoptate. Dispecerat pentru dirijarea transporturilor de cereale Pentru transportul cereale­lor din noua recoltă a anului 1970, parcul auto al I.T.A. — Neamț este pregătit. Revizia tehnică a mijloacelor auto și asigurarea pieselor de schimb au fost încă din primele terminate zile ale lunii trecute. Cu data de 1 iulie a.c., ființează un dispe­cerat care lucrează în tară continuă în vederea dirijării întregii activități a transpor­tului auto în actuala campa­nie de recoltare. Conform cerințelor și situațiilor sta­bilite cu beneficiarii, sunt asigurate, numai în județul Neamț, capacități pentru a transporta zilnic 200 tone păioase la I.A.S.-uri, 40 de autocamioane pentru trans­portul legumelor și zarzava­turilor. Pentru transportul cerealelor în C.A.P.-uri sunt asigurate capacități auto sufi­ciente. De adăugat în aceeași ordine de idei, că I.T.A. Neamț a tri­mis pentru transportul păioa­selor în județul Constanța 100 autocamioane, din care 50 cu remorci. Unitate nouă de „Cafea­ dulciuri­i­ La parterul blocului ”, din Piatra Neamț (lîngă agen­ția Loto-Pronosport și bufetul „Bicaz” de pe bulevardul Republicii) urmează să se deschidă peste cîteva zile o nouă unitate pentru desfa­cerea produselor zaharoasa și a cafelei. Unitatea va func­ționa în localul unității ali­mentare nr. 20, unde s-a fă­cut pînă de curînd desface­rea produselor de lactate și panificație. Pentru a nu în­greuna aprovizionarea cu ast­fel de produse a locatarilor din această zonă a orașului, în cadrul unității alimentare cu autoservire nr. 1 din apro­piere (vis-a-vis de „Plante medicinale“) se va extinde raionul de lactate și articole de panificație prin desfiin­țarea raionului de dulciuri, care urmează să fie mutat in noul local. i

Next