Ceahlăul, iulie-septembrie 1971 (Anul 4, nr. 1043-1120)
1971-08-05 / nr. 1072
Pag. 2 wrw*: som Dezbateri vii, creatoare Cu spirit de răspundere și intransigență revoluționară .Urmare din uoqUig I) care a fost criticat atît de aspru, se pare că n-a înțeles pe deplin ajutorul colegilor săi de vreme ce în cuvîntul său afirmat: „Eu n-am tupeul să-l acîrzi pe cineva, adică să-l critic (se corectă el — n.n) de-aia tovarășii nu mă văd bine. De altfel noi nu bem băuturi în fabrică, ci bem ceai sau cafea“. Cam aceste cuvinte au constituit luarea de poziție a celui despre care s-a afirmat că duce o viață imorală. Constantin Pantîru, care fost criticat pentru comportaare, a spus: „Eu nu vorbesc prin adunări, eu fac și tracj concluzii... Am avut atitudine huliganică la crîșmă — mi s-a spus Da' ce să fac, să-l las pe individ să-mi dea în cap ? Cum se ia de mine, cum îl ard. Părerea mea este că eu mă încadrez în statutul partidului ți-mi iau angajamentul că deacu, înainte.. " Pentru tovarășul Pantîru — pe care îl cunoaștem ca un bun muncitor și jucător de judo — trebuie să precizăm că un comunist, adică un om civilizat, nu se lasă angrenat în bătăi prin circiume și, la urma urmei, dacă trage concluzii din aceste adunări generale, ce fel de concluzii sunt ? .. Nu ne îndoim că-și va face un proces de conștiință mai autocritic. Organizația de partid mai are încă de muncit pentru educarea marxist-leninistă a unora din membrii săi. Neconcludente au fost pozițiile luate de Mihai Damian și G. Mocanu care au fost criticați. Membrii noștri de partid au înțeles bine problemele de educație care se impun — a spus Antoniu Carol. S-a arătat că unii tovarăși ne fac de rîs. Dar ce-a făcut biroul organizației de bază cu Ion Mocanu și cu alții ? Procedăm ca și cu tovarășul Smerea pe care l am tot criticat și l-am tot călit pînă l-am dat afară din partid, sau luăm măsuri severe de preîntâmpinare ? Să luăm o dată măsuri , n-aș putea spune că organizația noastră nu-i activă. Dar vina noastră este că ne oprim la critică... Spațiul nu ne permite în extenso să spicuim și din cuvîntul comuniștilor J. Biru, A. Antoniu, M. Tibichi, I. Pagu etc. Precizăm însă că aceste luări de poziții au fost exigente, principiale, că ne-au întărit convingerea că organizația de partid va duce la îndeplinirea planul de măsuri pe care l-a aprobat. Condiția esențială a competenței reale a cadrelor din domeniul muncii cultural-artistice .Urmare din pagina educatie? In continuare, aș vrea să propun permanentizarea expoziției cu aspecte ale mișcării muncitorești din județul Neamț, permanentizare care presupune o continuă îmbogățire a ei cu alte și alte documente. Va fi o prețioasă referință, atît pentru profesorii de istorie, cît și pentru turiștii care ne vizitează și se interesează de trecutul și prezentul acestor meleaguri. George Podani, secretarul Comisiei județene de difuzare a culturii și științei: „Calitatea muncii de difuzare a culturii și științei desfășurate pînă acum nu ne poate satisface. Să luăm, de pildă, propaganda prin intermediul conferinței: deși conferințele sînt susținute de oameni cu o pregătire de specialitate respectabilă, nu întotdeauna se poate baza pe eficiența acestei modalități de adresare cu virtuți Difuzarea culturii și speciale a științei nu înseamnă simplă emitere de cunoștințe, ci presupune o acțiune formativă și educativă de largă durată. De aceea va trebui să ne gîndim la o formă complexă de pregătire politico-ideologică și metodologică a lectorilor. George Bararu, directorul Casei județene a creației populare Neamț: „In organizarea difuzării culturii în rîndurile maselor largi, trebuie reflectat profund asupra modificării unor mentalități confortabile. Se impune o serioasă pregătire a cadrelor de îndrumare, pe baza unui curs metodic propus și realizat de noi, valorificînd experiența de pînă acum și cerințele locale. Perfecționarea oamenilor din domeniul culturii trebuie să ducă la adevărata lor profesionalizare. Aș propune, sens, realizarea unui în acest amplu de perfecționare, sistem ca în învățămînt, cu definitivate și grade. Deoarece, in fond, noi sîntem chemați să facem tot muncă de educație, adresată cu precădere maturilor și aceasta nu se poate concepe fără cunoașterea a însăși metodologiei muncii culturale, a psihologiei, a pedagogiei, a metodelor sociologice de investigare. Această perfecționare ar avea darul să ducă la creșterea intransigenței și competenței în activitatea de difuzare a culturii și științei. Planul de activitate al Casei județene a creației populare va cuprinde și de acum încolo activități care, prin natura lor, sunt chemate să asigure în instituțiile subordonate un repertoriu pe măsura cerințelor actuale, precum și activități, în cercurile de creație, în afara oricăror orientări confuze. Gheorghe Bunghez, președintele Comitetului județean de cultură și artă Neamț, „în legătură cu perfecționarea cadrelor din domeniul culturii, aș propune ca C.S.C.A. și Academia de științe sociale și politice să organizeze cursuri de perfecționare a cadrelor, cursuri care ulterior să fie recunoscute în gradarea activiștilor noștri. De asemenea, să se instituie și un sistem adecvat de verificare, urmînd ca absolvenții să se consacre exclusiv muncii ideologice și cultural-educative de masă. Aș remarca, în altă ordine de idei, că foarte puțini dintre activiștii C.J.C.A. — fac adevărată muncă de Neamț îndrumare și control, la nivelul tuturor instituțiilor culturale. Din punctul de vedere al orizontului cultural-științific al maselor, aș zice că intîmpinem dificultăți mai mari în mediul urban, decit în cel rural. De aceea, poate apar manifestări retrograde cu mult mai numeroase în orașe, decît la sate. Se cere, in consecință, o activitate spirituală intensificată în municipiile și orașele județului, prin întreg sistemul de difuzare de care dispunem. în încheierea dezbaterilor, concluziile pe marginea ședinței de lucru au fost exprimaei. de tovarășul Constantin Potîngă, secretar al Comitetului județean de partid Neamț: „Acest organ de specialitate — Comitetul județean de cultură,și artă -rar.g. .misiuni complexe in viața spirituală a județului nostru. Principala problemă care a rezultat din dezbateri, ca o preocupare de perspectivă, este ridicarea permanentă a nivelului politic al fiecărui salariat inclus în această sferă de activitate. S-a subliniat caracterul simplist al muncii desfășurate pînă acum. Am avut destule dovezi de simplism și formalism în orientarea Comisiei de difuzare a culturii și științei, datorate chiar președintelui ei. Același lucru se poate spune și în privința modului în care a acționat Consiliul Comitetului județean de cultură și artă. Noi așteptăm mai mult și de la Casa județeană a creației populare, și de la celelalte instituții — biblioteci, muzee întreprinderea cinematografică etc., pe măsura sarcinilor stabilite de conducerea partidului. Calitatea acțiunilor noastre tine, in fond, de orizontul politico-filozofic al fiecărui activist cultural care se află integrat acestor organisme. Fără stăpînirea cum se cuvine a problemelor filozofiei marxiste nu se poate face cultură de masă la nivelul imperativelor epocii noastre. De aici apar manifestări de superficialitate, atît în tipărituri cît și în desfășurarea unor manifestări culturale. Sporirea nivelului politico-ideologic impune sporirea gradului de inventivitate în găsirea unor forme variate de răspîndire a culturii și științei, care să-și găsească aplicare neîntîrziată. Trebuie să se intensifice, de aceea, preocupările cu caracter teoretic în domeniul culturii de masă. Nu au fost încă folosite cum se cuvine materialele Centrului metodic de informare al Cabinetului județean de partid, experiența din țară în acest sector, studiile metodice apărute în anii din urmă etc. A fost promis un studiu sociologic complex in vederea difuzării pe baze științifice a culturii de masă în județul Neamț — dar inițiativa a rămas la stadiul promisiunii. Vom încerca, din toamnă, să realizăm un amplu curs de perfecționare a activiștilor de partid și de stat, curs cu o durată de doi-trei ani, ale cărui prelegeri să aibă loc dată sau de două ori pe lună. Elaborînd o programă specială, care să vizeze pregătirea la nivel de învățămînt superior a activului nostru din domeniul ideologiei și al activității politice și cultural-educative, sperăm să aducem un reviriment în viata spirituală a județului. Răspunderea va reveni în continuare comuniștilor Comitetului județean de cultură și artă, cărora li se cere cu fermitate să contribuie la prestigiul unui organism de partid și de stat cu caracter de specialitate". CEAHLĂUL Din veniturile proprii obținute peste plan Noi obiective socialculturale vor fi înălțate pe harta județului in scopul accelerării ritmului de execuția al unor importante obiective social-culturale de pe cuprinsul județului și al ridicării necontenite a nivelului edilitar-gospodăresc al tuturor localităților rurale și urbane, Comitetul executiv al Consiliului popular județean Neamț, avînd în vedere importantele venituri proprii obținute peste plan, precum și disponibilitățile din rezerva bugetară, a decis să suplimenteze planul de venituri și cheltuieli al municipiului Roman, orașelor —și unor comune subordonate. Valoarea acestor cheltuieli se ridică la 3.929.500 lei, la care se adaugă 75.000 lei din rezerva bugetară. în urma acestei hotărâri, municipiului Roman i-au fost alocați 763.000 lei, care vor fi folosiți pentru procurarea aparaturii și instalațiilor necesare cabinetului fonic de la liceul nr. 2, introducerea încălzirii centrale la leagănul de copii, efectuarea reparațiilor curente la școli și grădinițe, procurarea de bunuri de inventar la liceul nr. 1 și alte lucrări. Orașul Bicaz va dispune de 179.000 lei pentru funcționarea cantinei de ajutor popular, recent înființată, iar orașul Tîrgu Neamț de 55.000 lei, pentru renovarea căminului-spital din localitate. Importante fonduri bănești au fost alocate consiliilor populare comunale. Astfel, comunei Roznov i-au fost alocați suplimentar 230.000 lei, care vor fi folosiți pentru construcția unei băi comunale, introducerea încălzirii centrale la liceu și căminul cultural, efectuarea unor reparații capitale la școala generală din Slobozia etc. La rîndul ei, comuna Oniceni va dispune de 193.000 lei, necesari construirii a două săli de clasă și construirii unei grădinițe de copii. De asemenea, comuna Borca beneficiază de 143.000 lei pentru construcția a două săli de clasă în satul Sabasa, racordarea școlii de rentru la rețeaua electrică și efectuarea reparațiilor curente la căminul cultural. Unei o sumă substanțială — 165.000 lei — îi va reveni comun Vînători-Neamț, unde se va construi un dispensar uman, se vor amenaja două săli de clasă, un atelier școlar și o grădiniță de copii. De asemenea, comuna Pipirig va dispune de loc 164.000 lei pentru construcția unei școli în satul Pipirig și amenajarea a șase săli de clasă în satul Stînca. 1. Fonduri importante au fost alocate și altor comunei Hangu — 100.000 lei, pentru construcția unui internat . Horia — 1OO.000 lei, pentru construcția unui cămin cultural : Tașca — 100.000 lei, pentru terminarea căminului cultural ț Bîra — 100.000 lei; Războieni — 100.000 lei; Bicazu Ardelean — 1Ș 100.000 lei; Ion Creangă — 100.000 lei; Bîrgăoani — 113.900 lei; Podoleni — 95.000 lei; Piatra Șoimului — 77.000 lei ; Brusturi-Drăgănești — 71.000 lei ș.a. Astfel de fonduri au fost alocate și comunelor Cîndești, Dulcești, Crăcăoani, Ceahlău, Hangu, Borzești, Icușești, Răucești, Poenari, Agapia ș.a. Toate aceste sume, alături de cele obținute prin contribuția obștească, la care se vor adăuga și importante economii obținute prin munca patriotică a cetățenilor, vor contribui din plin la ridicarea localităților noastre pe noi trepte de civilizație și bunăstare. Secția de confecții a Fabricii „8 Martie". s •••••••••• •« • • • •«»»»••••••••• •••••••• • • 9st•MLiLiJMLtJ Adevăratul preț al autoperfecționării (Urmare din onabnot) novat numai el, ci și acei care nu i-au clarificat niciodată situația in care se va afla în momentul absolvirii acestei școli de cultură generală. De aici vine și o a doua eroare, mult mai gravă, care rezidă în modul în care un tînăr înțelege și pretinde să fie răsplătit de societate pentru un efort care este în primul rind și direct o obligație față de sine și față de societate: aceea a împlinirii prin studiu și învățătură. Absolvirea unui liceu teoretic este doar o în realizarea unui ideal treaptă profesional propus și ea nu aduce împlinirea unor scopuri de natura celor dorite de Radu G. Dar și-a propus Radu C. un astfel de ideal? După cît se înțelege, nu. El spune: „dacă stau mai departe în uzină ,cum mi se răsplătește efortul depus pentru absolvirea liceului?" și dorește categorii de salarizare sau o „eventuală" funcție. Este aici vorba — și acesta este aspectul esențial al problemei — de un mod îngust de a vedea problema realizării sociale personale în strictă dependentă de satisfacere imediată a unui interes materiell. Radu C. așteaptă ca societatea să-l răsplătească pentru efortul de a fi învățat, uitînd sau neglijînd faptul că in acest efort tot el a fost acela care a primit de la societate, sub forma unei înlesniri, cîștigul unui capital care trebuie abia de aici înainte valorificat și returnat. Or adevăratul ideal, autentica realizare socială, nu constă în compensarea materială de către societate a unor eforturi care sînt, la drept vorbind, datorii ale unui tînăr al societății noastre. Dar nu numai atît. Astăzi, în condițiile în care noi făurim societatea socialistă multilateral dezvoltată, este mai mult decît o datorie personală și patriotică, este o necesitate cu caracter logic ca fiecare cetățean, tînăr sau adult, să-și lărgească necontenit orizontul spiritual și profesional în cadrul statutului social pe care îl are, să devină un om multilateral pregătit, capabil nu doar să țină pasul cu vremea, ci el însuși să devină un făuritor al acestei vremi noi. Este evident că împlinirea socială nu se reduce așadar la satisfacerea intereselor materiale. Această poziție rămîne străină celor mai înalte calități și satisfacții morale pe care le dă munca, conștiința unei angajări plenare în efortul constructiv general. De altfel, însuși preopinentul nostru declară — și nu e vorba doar de modestie — că aduce o contribuție neînsemnată în slujba societății. Dar mentalitatea aceasta se înscrie întruna mai des întîlnită și mai cuprinzătoare pe care o ilustrează cei care așteaptă de la societate mult mai mult decît dau ei in schimb. Or, reîntorcîndu-ne la cazul de față tocmai societatea este aceea care îl ajută pe R.C. să-și împlinească un ideal și să contribuie esențial la progresul ei. Un membru al societății noastre, cu atît mai mult un tînăr, trebuie să înțeleagă — și avem atîtea exemple în jurul nostru care dovedesc pozitiv acest lucru — că realizarea individuală nu se poate săvârși decît printr-o angajare socială totală, în care interesul personal nu e decît o parte a interesului general al colectivității, pe care se sprijină. Cei care se izolează într-o poziție individualistă, și poziția lui R.G. este una de acest fel, vor aștepta în zadar recompense iluzorii. Scriind toate acestea noi nu l-am condamnat și nu-l condamnăm pe R.G. pentru că nu a înțeles acest lucru. Vrem doar să-l ajutăm într-un proces de clarificare și autodepășire. Și ne-am bucura dacă această clarificare pe care am încercat-o va fi adâncită prin opiniile mai pilduitoare ale celor care au trecut nemijlocit mai greu sau mai ușor prin aceste dificultăți de înțelegere, opinii pe care le așteptăm. Ar fi bine ca acestea să vorbească despre împlinirea personală și satisfacțiile oferite de această împlinire, satisfacții pe care R.G. nu le cunoaște încă. După un frumos succes obtinut in timpul unui turneu in R.S. Cehoslovacă echipa de dansuri a U.F.S. Săvinești a prezentat un program în sala casei de cultură din Piatra Neamț. Foto: Ș. POMPEI Foto: P. ȘIMON PiWpJSW!!!i)iBMWr*!|8iW! ■ ■ [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] ■ ■ [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] B< In ce situații se aprobă cumulul Pentru că zilnic sîntem solicitați atît de unități cit și de pensionari, pentru a da relații cu privire la cumulul pensiei cu salariul, vom încerca să lămurim în cele ce urmează situațiile mai importante în legătură cu această problemă. Prima dintre acestea se referă la pensionarii cu pensii integrale pentru limită de vîrstă, precum și la cei pensionați în baza unor acte normative speciale (pensii de merit, personale etc.) strict necesari unităților, menținute sau reîncadrați în muncă în funcții admise la cumul, care au dreptul, pe timpul cît lucrează, să primească, pe lingă salariu, și 50 la sută din pensie, dar nu mai puțin de 500 de lei. Prin urmare, pentru a putea cumula, în condițiile arătate mai sus, se are în vedere ca pensionarul in cauză să fie strict necesar unității, iar funcția pe care activează să figureze în listele de meserii și funcții pentru care se admite cumulul pensiei cu salariul. In altă situație, este vorba de posibilitatea pe care o au pensionarii angajați de a primi, pe lângă salariu, pensia în întregime. Această posibilitate se oferă în cazul absentei justificate a unor angajați (concedii medicale, concedii de studii etc) ori pentru executarea unor sarcini care au un caracter temporar sau sezonier, fără a depăși însă patru luni dintr-un an calendaristic, in legătură cu această posibilitate de cumul, trebuie să arătăm că un pensionar care a fost menținut sau reîncadrat în muncă In cursul unui an calendaristic timp de 4 luni, cu respectarea condițiilor legii, poate lucra restul de timp pînă la sfîrșitul anului în condițiile primei situații de cumul, adică urmînd să primească salariul plus 50 la sută din pensie. Pentru această situație, bărbații pot cumula pensia cu salariul numai după împlinirea de 62 ani, iar femeile vîrstei după 57 ani. Cei pensionați cu reducere de vîrstă, adică cei care au lucrat funcții, sau locuri în meserii, cu condiții deosebite, pot cumula pensia cu salariul în condițiile arătate la vlrstele care rezultă prin aplicarea reducerii corespunzătoare anilor lucrați în grupele I și II de muncă din vîrstele de 62 ani bărbații și 57 ani femeile. Ultima situație de cumul prevăzută de lege este cea privind pensionarii de invaliditate. Pensionarii încadrati In gradul III de invaliditate prin mese pe timpul cit sunt angajați, pe lingă salariu, și pensia în întregime, fără ca. *Acestea împreună să poată depăși salariul tarifar în vigoare, corespunzător funcției avute la data pensionării salariul tarifar împreună Dacă cu pensia ori numai salariul tarifar depășesc salariul tarifar în vigoare, corespunzător pensiei avute la data pensionării de invaliditate, pensia se reduce sau se suspendă după caz. Tot în legătură cu pensionarii de invaliditate, în situații deosebite, comisia de expertiză medicală și recuperare a capacității de muncă pot recomanda invalizilor de gr. I și II prestarea unei activități cu caracter reconfortant, sub ore, în cazul angajării lor și acești pensionari vor primi, pe timpul cît sînt încadrați în muncă, pensia în întregime. I Constantin DOLHESCU, șeful Oficiului județean de asigurări sociale și pensii, pensiei cu salariul ? Legea prevede Joi, 8 august 19*1 Tv J ® I, 5 AUGUST 17.30 Deschiderea emisiunii : 18.30 Ba velan — emisiune pentru conducătorii auto ; 18.50 Timp și anotimp In agricultură; 19.10 sănătatea dv. 19.20 1001 Pentru deseri; 19.30 Telejurnalul de seară ; 20 Aparente și realități în lumea capitalului ; 20.15 Interpreta săptămînii i Florica Bradu ; 20.30 Din cronica eroică a insurecției; 20.50 Antologia umorului. Stan și Bran studenți la Oxford; 22 Cadran internațional ; 22.30 Telejurnalul de noapte. Radio BUCUREȘTI JOI, 5 AUGUST PROGRAMUL I 15 Buletin de știri; 15.05 Tribuna radio; 15.25 Muzică de estradă; 16 Radiojurnal; 16.15 „Suita de cîntece din viata tinerilor ostași“ de Vasile Popovici; 16.30 Muzică populară; 16.50 Publicitate radio; 17 Antena tineretului; 17 30 Au fost preferințele muzicale ale lunii iulie; 18 Orele serii; 20 Tableta de seară de Aurel Baranga ; 20.05 Zece melodii preferate ; 20.40 Interpreți ai cîntecului popular : Marioara Precup ; 20.55 Știința la zi; 21 Bijuterii muzicale ; 2L:311~ Revista șlagărelor ; 22^Mediojurnal ; 22.30 Pentru magnetofonul dumneavoastră ; 22.55 Moment poetic; 23 Concert de seară ; 24 Buletin de știri ; 0.03— 6 Estrada nocturnă. PROGRAMUL II 15 Muzică ușoară ; 15.20 Recital de operă Maria Crișan și Alexandru Racolta ; 15.45 Din muzica popoarelor ; 16 Radiojurnal; 16.15 Trei piese pentru orchestra de coarde de Constantin Silvestri ; 16.55 Sfatul medicului ; 22.30 Momente de răscruce din istoria civilizației : 22.50 Cinci cântece de joc pentru cor de femei de Sigismund Toduță; 23 Buletin de știri ; 23.05 Actualitatea muzicală; 23.45 în ritm de dans ; 24 Cvartetul de coarde nr. 2 de Dumitru Capoianu ; 0.55—1 Buletin de știri VINERI, 6 AUGUST PROGRAMUL I I Muzică și actualității 9.30 Memoria pămîntului românesc (reluare); 10 Buletin de știri; 10.05 Cîntece și jocuri populare sucevene; 10.30 Selecțiuni din operete; 11 Din muzica popoarelor; 11.15 Pe teme juridice; 11.25 Medalion coral Martian Negrea; 12 Formația Valentin Grigorescuj <2.10 Recital Robert Merrill; 12.30 întîlnire cu melodia populară și interpretul preferat; 13 Radiojurnal; 13.15 Avanpremieră cotidiană; 13.27 Cîntecul e pretutindeni; 14 Compozitorul săptămîniij Mihail dorai 14.40 Balade și jocuri populare. PROGRAMUL NI 8.05 Tot înainte (emisiune pentru pionieri)j 8.20 Poemul „Don Juan” și Concertul pentru corn și orchestră de Richard Straussi 9 Cîntecul săptămînii: „Sub steagul tău”; 9.10 Piese pentru violoncel; 9.80 Buletin de știri; 9.35 Mahinen latTal; Citadela sfărîmată ; 11.30 Duete comice din opere; 11.55 Știința la zi; 12 Buletin de știri; 12.03 Avanpremieră cotidiană; 12.15 Cîntece populare; 12.30 Muzică de estradă; 13 Radiojurnal; 13.15 Varietăți muzicale; 14 Buletin de știri; 14.05 Ba microfon. Sofia Popa și Gavril Prunoiu; 14.30 Odă limbii române (reluare). IAȘI JOI: 5 AUGUST Program de seară 1? Buletin de știri; 19.10 Cîntecul care tai e drag; 17.45 Panoramic economic; 18 Fonoteca melomanilor; 18.25 Odă limbii române; 18.55 Imn partidului; 19 Radiojurnal; 19.15 Muzică ușoară; 19.30 Jurnal de vacanță; 20 Univers muzical; 21 Armonii corale; 21.15 Voci din fonoteca de mir: Tudor Vianu despre natura și firea cărților; 21.55 Concert de muzică populară; 22 Revista melodiilor (reluare). VINERI, 6 AUGUST Program de dimineațăI 6 Buletin de știri) 6.05 Cîntece patriotice; 6.15 Actualitatea în agricultură 6.25 Soliști de muzică populară. 7 Radiomatineu. Cinema PIAIRA NEAMȚ — Panoramlo (tel. 1224?) i .Adio, Granadar" — film muzical italian avîndu-l protagonist pe cunoscutul cîntăreț Claudio Villa (10, 15, 17, 19, 21). — Pietri, 1 tel. 124041; ,Intîlnirea“ — Annie Girardot și Jean Claude Pascal într-un film de factură polițistă, coproducție francoitaliană (10,30; 14,30; 17,30, 20). ROMAN — 23 August (tel. 1572): „Dar Înainte, cowboy” — un film cu parfum de epocă, produs de cineaștii englui [10. 15 17, 19, 21). — Victoria (lei 1770): „In fiecare seară la ora 11“ — cineaștii sovietici vă oferă o peliculă plină de sensibilitate, dedicată unui subiect „etern“ : dragostea (16, 18, 20). TÎPULI NEAM| Victoria (tel. 306): „Haiducii ini Șaptecai“ — film românesc, al cărui succes este datorat și popularității unora dintre interpreți : Florin Piersic, Toma Caragiu, Jean Constantin (16, 18, 20), TARCAU : „Viscolul“ — producție a studiourilor sovietice (16, 18, 20), Muzee PIATRA NEAMȚ: Muzeul Județean de Istorie — str. Libertății or. !. ROMAN: Muzeul de istorie str.Laza Vodă nr. 28 — Secția de artă str. Mihai Eminescu nr. 1. TIRGU NEAMȚ: Muzeul de istorie str. V.I. Lenin: Muzeul memorial „Ion Creangă" — HumulesM. — VINATOR — NEAMȚ: Muzeul memorial „Mihail Sadoveanu“. — BIGAZ — Muzeul hidroenergetic. Vremea Vreme frumoasă și călduroasă cu cerul instabil în a doua parte a intervalului cînd vor cădea averse slabe de ploaie izolate. Vîntul va sufla slab la moderat din vest. Temperatura variabilă. Minimele vor fi cuprinse între 11 și 17 grade, iar maximele între 25 și 31 grade. kt