Cinema, 1973 (Anul 11, nr. 1-12)

1973-01-01 / nr. 1

35 de filme pe an Casa de filme11 ________nr.1 a Alexandru IVASIUC: Ceea ce dorim cu orice preţ e să nu acceptăm rabaturi calitative. Mai bi­ne dăm banii pentru car­tofi. I. Echilibru Intre genuri şi vlrste — In anul 1973, Casa de filme nr. 1 va produce cinci filme. 1. Să începem citind filmul«Ceata» — într-un fel, un film istoric, pentru că priveşte perioada luptei ilegale — în regia lui Vladimir Popescu-Doreanu, după un scenariu de Alexandru Şiperco. 2. Filmul, turnat după romanul lui Fănuş Neagu, «îngerul a strigat», de către regizorul Radu Gabrea, se intitulează, după cum ştiţi, «Dincolo de nisipuri». Nădejdile de calitate ale Casei nr. 1 pentru 1973 se bizuie îndeo­sebi pe acest film. 3. Avem o comedie, «Patru sezoa­ne», care este şi o satiră împotriva imposturii — după un scenariu de Paul Everac. 4. Urmează un film poliţist, dar de o factură specială, intitulat «Şapte zile», realizat după un scenariu de Nicolae Ştefănescu, de către tînărul şi talentatul regizor Mircea Veroiu. 5. în sfîrşit, avem intenţia să lansăm în producţie încă un film de actualitate, un film de problematică, de dezbatere a caracteristicilor unui mediu și a unor raporturi sociale actuale. II face, după un scenariu propriu, tînăra regizoare Ada Pistiner. II. Pornind de la nume — în ceea ce privește anul 1974, avem următoarele proiecte: 1. Un film, «Jocul cu moartea», după romanul lui Zaharia Stancu. Sce­nariul — e aproape gata — este iscălit de Horia Stancu. Regizorul Radu Ga­brea,căruia dorim să-i încredinţăm filmul, s-a gîndit şi la un actor, Tom­a Caragiu, în rolul diplomatului. 2—1 Intenţionăm să facem două filme după Eugen Barbu: «Princepele», in regia lui Iulian Mihu şi «Drumul oaselor», în regia lui Mircea Veroiu Ultimul e un scenariu original. E vorba de un grup de luptători de la 1848 care nu se împacă cu ideea înfrîngerii acestei providenţiale revoluţii. «Princepele» va fi un film foarte complex care va încer­ca prin talentul lui Iulian Mihu să traduca în limbajul diferit al acestei arte, partea verbală care face valoarea romanului lui Eugen Barbu, cel mai important după «Groapa» şi mai ambi­ţios decît el. 4. Mihai Iacob lucrează la un decupaj regizoral după un scenariu de Mihnea Gheorghiu, «Hyperion», aflat la limita între un film actual de atmosferă şi unul ştiinţifico-fantastic. 5. La cele de mai sus trebuie să adăugăm un nume de mare prestigiu: Liviu Ciulei va face un film după scena­riul unui tînăr, Radu F. Alexandru. Este un film de actualitate, de investi­gaţie psihologică şi socială în lumea oamenilor de ştiinţă — analiza condiţiei umane a unui orgoliu extraordinar, confruntat cu problema responsabili­tăţii. Acestor nume prestigioase li se adaugă numele mai puţin cunoscute ale unor tineri regizori şi scenarişti. 6. Eu consider că cel mai interesant scenariu de actualitate care se găseşte acum în portofoliul Casei de filme nr. 1 este datorat unuia dintre cei mai talen­taţi tineri operatori, Iosif Demian, care va fi pentru prima dată în cinema­tografia noastră — scenaristul, regizo­rul şi operatorul unui film. Este vorba de disponibilităţile de sacrificiu ale unor tineri de azi. Deci, nu tinerii dezabuzaţi, ci invers, tinerii care au puterea sacrificiului, dar nu găsesc căile fericite pentru a o manifesta. Este o situaţie mult mai realistă, mai dramatică, mai revelatoare. 7. Ne gîndim şi pentru 1974 la o co­medie după Ion Băieşu. Ne aflăm deja într-o fază avansată cu scenariul. Avem aici două posibilităţi în privinţa regiei Este vorba de Andrei Cătălin Băleanu, pe care Casa noastră de filme — bănuind că în spatele inteligenţei lui există şi talentul necesar — vrea să-l lanseze în cazul în care acest regizor s-ar decide pentru un alt scenariu intere­sant (de pildă, «La revedere Albin», de Mihai Creangă) atunci vom oferi sce­nariul lui Ion Băieșu unui alt tînăr regizor, care are o viziune comică asupra lumii. Acest al doilea tînăr regizor e Petre Bokor. In 1974, vom lansa deci trei regizori cu totul tineri — Andrei Cătălin Bă­leanu, Petre Bokor şi Iosif Demian, care «echilibrează» numele celor con­sacraţi — Liviu Ciulei şi Iulian Mihu, în afară de cei doi regizori, ca să zic aşa, «ai casei», care sunt Radu Gabrea şi Mircea Veroiu. III. Un interes real pentru actualitate . Dacă am face, din perspectiva Casei noastre de filme, o analiză antici­pată a anului 1974, am vedea că: • există un interes real pentru filmul de actualitate; • există un interes deosebit pentru filmul de dezbatere; • nu ne dăm în lături de la o poziţie critică, pentru că societatea noastră evoluează şi trebuie mereu îmbunătă­ţită; • încercăm să găsim nişte fenomene care să fie cît se poate de tipice pentru societatea socialistă românească. Ada Pistiner şi Iosif Demian se ocupă de o problematică muncitorească, filmul pe care îl va realiza Liviu Ciulei priveşte direct o parte a intelectualităţii a cărei pondere va creşte în anii viitori — mă refer la intelectualitatea ştiinţifică; • în sfîrşit, oriunde şi orice am face, vrem să ne îndepărtăm de filmul de atmosferă şi să ne înscriem în sfera filmului de problematică, chiar cînd e vorba de epoci trecute. IV. O atmosferă de atelier — în ceea ce priveşte exigenţa, ori facem 3, ori facem 30 de filme, ea e aceeaşi. Ceea ce dorim cu orice preţ e să nu acceptăm rabaturi calitative. Mai bine dăm banii pentru cartofi. Dintre obligaţiile noi, aş vrea să nu­mesc una singură, aceea de a trans­forma casa de filme nu numai într-un organism efectoriu, dar şi într-o adevă­rată şcoală. Vrem să creăm­ o atmosferă de atelier în care redactorii să nu fie nişte funcţionari care aprobă şi nici nişte funcţionari care impun. Este vorba de o conlucrare, de o clarificare pe parcurs, aşa cum se face în cinematogra­fiile de tradiţie şi cum o pretinde caracterul industrial al acestei arte. Am aşteptat o structură organizatorică adecvată. O avem! Acum e rîndul creatorilor să facă filmele de calitate, atît de mult aşteptate .

Next