Clopotul, octombrie-decembrie 1969 (Anul 25, nr. 2633-2711)
1969-12-03 / nr. 2687
Orientarea continuă a cererilor cumpărătorilor (și a desfacerilor cu amănuntul) către bunurile cu o durată îndelungată de folosință și creșterea valorică a dimensiunilor timpului, amplifică, pe zi ce trece, rolul serviciilor prestate către populație. Un argument în plus îl constituie depășirea cu 6 la sută ,a cifrei de plan și cu 31 la sută a realizărilor anului trecut a încasărilor de la populație, indicator ce caracterizează activitatea prestatoare a cooperației meșteșugărești. De la tovarășul P. Anania, președintele Uniunii județene , a cooperativelor meșteșugărești care ne-a furnizat și cifrele de mai sus, am mai reținut și faptul că, cooperația meșteșugărească execută reparații pentru orice fel de bunuri cu folosință îndelungată, exceptând reparațiile în garanție la autoturisme. In continuarea discuției avute, tovarășul președinte a subliniat totuși cîteva aspecte care susțin ideea că posibilitățile în acest sens ale cooperației meșteșugărești nu țin încă pasul cu cererile populației. Ba mai mult, gama serviciilor oferite mai prezintă... goluri. — Unde se repară, în Botoșani, aragaze ? — La unitatea de la Podul de piatră. De fapt se fac numai reparații neînsemnate, deoarece nu avem un meseriaș autorizat. Am trimis unul la examen și nu a reușit. — Și cu ce se ocupă acum ? — A fost pensionat. Reparatori de aragaze, autorizați, sunt și vor fi în continuare necesari în orașele și chiar în satele județului nostru. De ce s-a trimis la examen unul în pragul pensionării ? Oare într-adevăr problema privește numai organele de resort ale Ministerului Petrolului ? Una din unitățile de pe strada Transilvaniei își oferă și acum — după firmă — serviciile către cei ce vor să repare mașini de cusut. De la I. Popovici, șeful unității, aflăm că meseriașul nu mai lucrează în respectiv cooperativă de prin luna iunie. Unde se repară atunci mașinile de cusut ? Cu timp va rămîne aceasta întrebare fără răspuns? Funcționează aici, într-o singură încăpere, secțiile tocilărie și reparat mașini de scris. Una n-are suficiente pietre de polizor, alta piese de schimb pentru mașinile, care deși de fabricație recentă se strică totuși. Vin oamenii și-și manifestă nemulțumirea pentru că bricele nu sunt bine ascuțite sau pentru că la mașinile de scris punem uneori piese de alte tipuri. Ce vină avem noi dacă ne lipsesc cele necesare ? (I. Popovici). O gamă largă de obiecte este cunoscută sub denumirea de electrocasnice. In această grupă se încadrează : frigidere, mașini de spălat rufe, reșouri, radiatoare, aspiratoare de praf etc. Dacă ar fi să ne luăm după firmele existente, în municipiu, o astfel de secție nici M. Onofrei, singurul nu există, meseriaș care se ocupă de electrocasnice, lucrează într-o încăpere la intrarea căreia scrie că se repară aparate de radio. Omul acesta ne-a vorbit în cuvinte puține despre munca lui. Se pare că nu are și nu provoacă nici un fel de greutăți. Nu același lucru se poate spune clarului, însă și despre beneficiui, din cei mai recenți, ne-a explicat cu lux de amănunte cum „fixarea“ prețului reparației unei mașini de spălat rufe a făcut cîteva popasuri de la 390 la 300 lei și cum până la urmă valoarea diitanței a fost mai mică decât a sumei solicitate pe motiv că „unele piese au fost puse din patrimoniul personal“. De altfel, în legătură cu această secție se mai pun și alte întrebări. Cine se ocupă de reparații alunei cînd singurul meseriaș se află în concediu ? Cum reușește el să meargă la domiciliul solicitanților și să fie în același timp prezent la secție ? Cum se respectă, la această secție, termenul maxim de 5 zile pentru orice reparație ? O să ni se spună că există deja 2 ucenici în anul al doilea de școlarizare și unul în primul an. Pînă cînd aceștia vor putea să efectueze reparații va mai trece timp în care M. Onofrei va putea să recurgă — fiind vorba de un meseriaș unicat — la fel de fel „subtilități“ — mai ales extraprofesionale. O întrebare pe care i-am pus-o relevă și un alt aspect al problemei : — Reparați uscătoare de păr ? — Reparăm, dar nu prea sintem solicitați. Cu numai câteva ore înainte un solicitant îmi spusese : „Vezi, tovarășe, că nici un uscător de păr n-ai unde repara în orașul ăsta“. Se spune că reclama e sufletul comerțuțului. De ce nu și a bunei deserviri ? Televizoare și aparate de radio se repară în vreo patru centre. Cu toate acestea la fiecare, aglomerația e totdeauna mare. Rafturile sînt pline de televizoare și aparate de radio care își așteaptă fie o piesă de schimb, fie rîndul la bancul de lucru. — Dispunem de un număr insuficient de specialiști în comparație cu solicitările pe care le primim, ne spune tovarășul P. Anania. Nu ni s-a aprobat școlarizarea unui număr de cadre pe măsura necesarului. Utilitatea secțiilor de reparații ale bunurilor cu durată îndelungată de folosință, este un lucru asupra căruia nu vom mai insista. Admitem că sînt și unele greutăți care depășesc posibilitățile Uniunii județene a cooperativelor meșteșugărești. Sînt totuși cîteva aspecte asupra cărora trebuie și poate să se intervină. Este vorba, în primul rînd, de înființarea, prin depistarea și angajarea unor meseriași pricepuți, a tuturor profilelor necesare, de o eventuală redistribuire a spațiilor existente, de îmbunătățirea aprovizionării cu materiale și piese de schimb și — ceea ce am crezut că nu va necesita intervenția noastră — de o reclamă marca lumea asupra acestor secții Controlul pare a fi cu totul ignorat. Omului trebuie să i se spună la ghișeu ce reparații i se vor executa obiectului prezentat, și cu îl va costa. Din păcate prin secții sunt mulți „pacienți“ care nu au nici un fel de documente de însoțire asupra cărora lucrătorii, de obicei, evită să dea relații. Bineînțeles, acestea fac obiectul deselor tocmeli al căror traseu ocolește calea legală. Industria noastră socialistă reușește să pună la dispoziția solicitanților o largă gamă de bunuri cu folosință îndelungatărească Cooperația meșteșugăeste cea care, după procurarea acestora de către beneficiari, trebuie să le asigure o permanentă funcționare. Raporturile între cooperatori și beneficiarii lor trebuie să poarte totdeauna semnul echitabilității. I. HOGAȘ O întrebare pentru cooperația meșteșugărească UNDE (și mai ales cum) SE POT REPARA BUNURILE DE FOLOSINȚA ÎNDELUNGATA ? MICROENCICLOPEDIE • Valorosul director de teatru de la sfirșitul sec. XIX, Ernst von Possart, care era totodată un excelent dascăl al artei actoricești, amintea deseori tinerilor actori deviza sa : „Pentru arta noastră este nevoie în primul rînd de temperament, de tașlent și, bineînțeles, și de o mică doză de insolență". Intr-o zi, după ce a examinat pe un tînăr i-a spus acestuia, după o clipă de gîndire : „Dumneata, dragă prietene, trebuie s-o scoți la capăt doar cu insolența !". • Dintre numeroșii exploratori ai lacului Loch Ness (Anglia) care speră să dea de urma legendarului monstru, numai unul se părea că a avut noroc. Găsise un os lung de 1,20 metri și a presupus imediat că aparținut unui strămoș al mult căutatei , "N.essie". Spre dezamăgirea lui, osul cu pricina, după cum s-a stabilit ulterior, nu era decît maxilarul interior al unei balene, furat din muzeul de științe naturale din localitatea York. • In localitatea Malewc, din Polonia, se află un muzeu al tehnicii puțin obișnuit. Spre deosebire de alte muzee de acest fel, multe din mașinile și utilajele, vechi de secole, expuse aici, pot fi văzute în acțiune. Astfel, numeroșii vizitatori pot urmări elaborarea unei șarje de metal la un vechi cuptor și laminarea ulterioară a produsului rezultat cu ajutorul unei mașini fabricate în 1843 la Starachowice. Tot aici pot fi urmărite, în funcțiune, mecanisme care reprezintă azi adevărate unicate cum ar fi un ciocan acționat de forța apei și niște foarfeci speciali pentru tăiatul tablei și plăcilor metalice, acționate și ele tot hidraulic. Dintre toate exponatele, cel mai vechi este un cuptor primitiv în care, cu aproximativ 2 000 de ani în urmă, primii „metalurgiști" de pe teritoriul de azi al Poloniei topeau minereul de fier scos din zăcămintele locale. Strunguri românești la un tîrg internațional (Urmare din pagina I) dezînd că această problemă cade numai în sarcina organelor de miliție, procuraturii, de control, nesocotind unul din principiile importante care stau la baza gestionării bunurilor materiale și anume acela că „cine gospodărește trebuie să și răspundă de apărarea avutului obștesc“. Spiritul de răspundere scăzut al unor asemenea cadre de conducere se reflectă în creșterea substanțială a pagubelor constatate în acest an, în comparație cu aceeași perioadă a anului precedent (I.S.F. — la care pagubele cresc cu 130 la sută ; unitățile din subordinea Direcției comerciale — cresc cu 199 la sută , I.A.S. Săveni și Albești etc.). Activitatea insuficientă desfășurată pe această linie — de un număr relativ restrîns de unități, ce-i drept — face ca pe total județ volumul pagubelor constatate să crească cu 13,7 la sută. Care sunt principalele cauze care favorizează prejudicierea avutului obștesc ? Răspunsul nu poate fi decît unul singur , in ciuda faptului că există numeroase acte normative care reglementează modul de gestionare a valorilor materiale, de angajare a gestionarilor, prin care se urmărește prevenirea pagubelor, prevederile acestor acte normative sunt deseori încălcate de către cei chemați — și care au tot interesul de fapt — să le respecte întocmai. Vom accentua, în cele ce urmează asupra cîtorva aspecte, întâlnite mai frecvent în investigațiile noastre, în dorința de a atrage încă o dată atenția — dacă mai e nevoie — asupra implicațiilor pe care le aduce nesocotirea obligațiilor stabilite prin lege. Deși prin regulamentul aprobat prin H.C.M. nr. 463/ 1960 se interzice angajarea unor salariați pe posturi de gestionari fără a se cunoaște în prealabil antecedentele penale, astfel de angajări s-au efectuat totuși la T.A.P L., Fabrica de confecții Dorohoi, Fabrica de industrializare a cărnii etc. "S-au făcut asemenea angajări datorită "«cunoașterii actelor normative ? Dimpotrivă. S-au făcut conștient iată de ce găsesc deosebit de oportune prevederile recentei legi cu privire la angajarea gestionarilor adoptată în sesiunea Marii Adunări Naționale în care se arată că conducătorii organizațiilor socialiste care efectuează angajări, fără respectarea normelor legale, vor răspunde material, în solidar cu gestionarul care a produs paguba. In frecvente cazuri organele de control și revizie au constatat că s-au încredințat unor persoane valori materiale și bănești fără să se constituie o dată cu angajarea garanția materială și cea suplimentară prevăzută de legislația în vigoare, iar în alte cazuri, deși garanția a fost constituită, ea nu se reține regulat pînă la concurența plafonului maxim prevăzut. Situații de această natură au fost semnalate la Uzinele textile „Moldova“, Fabrica de confecții Dorohoi, I.I.L. „Flamura roșie“ Botoșani. Care sunt consecințele ignorării acestor prevederi legale ? Dintre cele mai neplăcute: La I.L.F. Botoșani, de pildă, a fost angajat la data de 18 iunie 1968 pe post de gestionar Gh. Floram. După 9 luni de funcționare, se constată în sarcina acestuia o lipsă de peste 61 mii lei ce n-a putut fi integral recuperată de la angajat, iar ca urmare a neconstituirii garanției suplimentare (10 mii lei) nici de la garanți. Desigur că, urmare a controlului efectuat, s-au luat măsuri de stabilire a răspunderii materiale în sarcina persoanelor vinovate de angajarea efectuată în condițiile nerespectării legilor statului. Păgubirea avutului obștesc este favorizată și de faptul că evidența tehnico - operativă și cea contabilă a valorilor materiale este condusă necorespunzător iar inventarierea bunurilor ce formează patrimoniul unităților se face uneori fără respectarea normelor în vigoare. Așa de exemplu, s-a constatat că unele inventare făcute la T.A.P.L. Botoșani conțin importante greșeli care denaturează adevărata situație gestionară. La fabrica de industrializare a cărnii au fost constatate mari diferențe între soldurile conturilor sintetice și analitice, ceea ce nu asigură un control operativ și eficient al integrității valorilor materiale. Amintim și faptul că la unele întreprinderi, bonurile de materiale sunt incorect completate, ele prezintă corecturi la cantitățile eliberate, spațiile albe rămîn nebarate, iar completarea acestora se face uneori după eliberarea materialelor și în creion negru. re. O situație necorespunzătoafavorizantă furturilor, sustragerilor și deprecierilor, se constată și în ceea ce privește asigurarea condițiilor de depozitare anuale și bănești, valorilor marea felului în care se exercită controlul la ieșire din unități, a autovehiculelor și persoanelor. Această situație este ilustrată de faptul că la I.L.F. Botoșani, în cursul semestrului I a.c., s-au înregistrat pierderi peste normele legale (ca urmare a condițiilor improprii de depozitare) ce depășesc suma de 450 mii lei. Datorită normelor de consum largi, a lipsei de control cât și datorită condițiilor necorespunzătoare de depozitare, muncitorii lotului 420 apartamente din cadrul întreprinderii de construcții-montaj Botoșani, după terminarea programului, părăsesc locul de muncă, ducînd cu ei cuie, carbid, ipsos și alte materiale de construcții, fără a se sesiza aspectul măcar de către cei ce aveau datoria s-o facă. Pe de altă parte, păgubirea avutului obștesc este favorizată și de necunoașterea legislației în vigoare care reglementează anumite raporturi între întreprinderi, între acestea și angajați. De asemenea, trebuie de arătat și faptul că integritatea avutului obștesc este știrbită de slaba pregătire profesională a unor angajați cărora li se încredințează spre păstrare sau folosință unele valori materiale. Această situație se reflectă în faptul că numai în primele 9 luni ale acestui an, în economia județului Botoșani s-au produs pagube în sumă de 497 mii lei ca urmare a unor drepturi de personal ilegal achitate și bunuri materiale degradate, deteriorate în valoare de 551 mii lei. Stabilirea cu răspundere măsurilor pentru preîntâmpinnarea păgubirii avutului obștesc, pentru continua dezvoltare a proprietății socialiste, trebuie să constituie o preocupare permanentă și susținută a tuturor factorilor ce au sarcini pe această linie și îndeosebi a conducătorilor de întreprinderi. In sprijinul acestora, direcția noastră a întocmit și difuzat principalele măsuri ce urmează a se lua în acest scop, indicând totodată actele normative ce trebuiesc cunoscute de cei puși să gospodărească avuția socialistă. Este necesar ca organele financiar-bancare, conducerile unităților să urmărească însușirea măsurilor preconizate. Să se creeze o puternică opinie de masă împotriva tuturor acelora care prin faptele lor lovesc în avuția publică. Concomitent cu cultivarea unui înalt sentiment de responsabilitate socială la toți cetățenii, sarcini deosebite revin și controlului financiar care trebuie să-și sporească aportul pentru a asigura o folosire mai eficientă a valorilor materiale și bănești, pentru prevenirea și descoperirea la timp a faptelor care știrbesc integritatea patrimoniului socialist. Cine gospodărește trebuie să și răspundă CLOPOTUL I PAGINA 3 SPORT - sport • SPORT FOTBAL Cupa județeană cu handicap Rezultatele în jocurile de duminică: Unirea Săveni — Victoria P.T.T.R. Botoșani 8—3 Siretul Bucecea — Sănătatea Darabani 3—3 Seria I Seria II Sănătatea Darabani 2 110 7—4 3 Șiretul Bucecea 10 10 3—3 1 Fulgerul 10 0 11—4 0 Azi se vor desfășura jocul cum am anunțat, zile Textila — Unirea Săveni și Fulgerul — Siretul Bucecea. Finala va avea loc, după duminică 7 decembrie, oră 11, pe terenul 1 Mai din Botoșani. (Th. Ungureanu și C. Barbacaru) Textila 1 1009—22 Unirea Săveni 1 1008—32 Victoria P.T.T.R. 2002 5—17 0 Cupa Federației române la minibaschet Etapa de zonă a competiției (pentru jucători născuți în 1957 și mai tineri) s-a desfășurat la Vatra Dornei, între 27 și 30 noiembrie, cu participarea echipelor Liceul Vatra Dornei, C.S.M. Iași, S.S.E. Botoșani, Liceului Bîrlad, S.S.E. Rădăuți. Competiția s-a desfășurat în sistem turneu, tur. Baschetbaliștii neni au învins echipele botoșădin Rădăuți, Vatra Dorohoi și Bîrlad și au pierdut un singur joc — la C.S.M. Iași. Ocupînd locul al doilea, echipa botoșăneană are dreptul de a participa la finala pe țară a competiției care va avea loc între 27 și 30 decembrie. Dintre baschetbaliștii școlii sportive botoșănene s-au remarcat Crihan, Aciubotăriței și coșgeterul etapei din zonă — Dobresinciuc. (Aurel Fantu). între 1-31 decembrie 1969 LUNA CADOURILOR MARE ACȚIUNE COMERCIALĂ DE INTERES CETĂȚENESC Tot ce este plăcut, frumos și potrivit pentru un cadou, există în magazinele cooperației de consum : țesături confecții, tricotaje, parfumerie și diferite articole de galanterie, încălțăminte pentru bărbați, femei și copii, produse zaharoase și dulciuri diferite, articole de librărie, cărți cu conținut educativ. In unitățile de alimentație publică (restaurante, bufete, bodegi și cofetării) se găsesc preparate de laborator, variate dulciuri, produse de patiserie și băuturi alese, plăcute tuturor. Invităm pe această cale toți cetățenii satelor și orașelor unde există rețeaua comercială a cooperației de consum, să viziteze cu viu interes, unitățile de comerț și alimentație publică din județul Botoșani, a-și alege mărfurile pentru preferate. U.J.C.C. BOTOȘANI Cititori de la orașe și sate! Ziarul „CLOPOTUL“ vă pune zilnic la dispoziție un bogat material informativ privind evenimentele care au loc în județ, în țară și în lume. Rubricile pe teme economice, ale vieții de partid, articolele și notele pe teme cetățenești, paginile „Clopotul literar și artistic“, „Magazin“, răspund din ce în ce mai bine cerințelor dr. NU UITAȚI ! Reînnoiți-vă din timp abonamentele pentru anul 1970. Abonamentele se fac prin oficiile P.T.T.R., factorii poștali, difuzorii de presă din întreprinderile și instituțiile județului. Tot în această perioadă se contractează abonamente pentru colecțiile întreprinderilor, instituțiilor, școlilor, căminelor culturale, cluburilor, unităților agricole etc. REȚINEȚI! Ziarul nostru îl puteți procura și de la chioșcuri, debite și de la magazinele cooperației de consum. LYCEUM A apărut revista de cultură a Liceului „A. T. Laurian“ din Botoșani. Acest număr are un caracter festiv, fiind închinat împlinirii a 110 ani de la întemeierea liceului. Remarcăm, prezența în coloanele revistei a unor fotografii înfățișînd figuri ale unor mari savanți și oameni de cultură care au învățat pe băncile acestui liceu : geologul Ion Simionescu, matematicianul Simion Sanielevici și alții. Sunt prezente, bine redactate, articole evocatoare ale drumului parcurs de acest lăcaș de cultură, în cei 110 ani, articole ce poartă semnătura actualului director Florențin Vîlceanu, profesorului N. D. Andrieș, a unor elevi ca Iurașog Sanda, Dănilă Teodora, Cohn Beley. Revista publică, pe toate cele 4 pagini, poezii ingenios concepute, cu tematică majoră, semnate de elevii: Dănilă Eugenia, Cetin Anca, Pușa Constantin, Luca George, Markievicz Maria Tereza, precum și însemnările reportericești ale elevei Unțanu Maria, prilejuite de o ispititoare excursie în munții Neamțului. Prezentîndu-vă, pe scurt, această interesantă revistă, nu ne rămîne decît să-i urăm succes pentru viitor ! I [ I I I I I (Urmare din pag. I) mărime cel Poloniei, după Varșovia. Cu cei aproximativ 800 000 de locuitori, cu marile faibrici textile, cu studiourile de filme, care dau cam 50 la sută din producția poloneză de filme artistice, orașul acesta este un puternic centru industrial și cultural al țării. In timpul vizitei noastre am avut prilejul să cunoaștem școala superioară de pregătire a cadrelor din cinematografie și studiourile naționale de filme. Prin bunăvoința tov. prof. Wladislaw Orlowski amm putut afla preocupările conducerii școlii pentru pregătirea cadrelor de regizori, I operatori și actori de cinema. In perioada actuală, după cum ni s-a spus, școala I trece printr-o adevărată reformă a programei de învățămînt, reformă care pornește în principal de la sublinierea faptului că cei ce frecventează cursurile ei sînt studenți și nu actori, cum se credea pînă mai ascum cîțiva ani în urmă, cînd unii dintre ei, datorită faptului că erau distribuiți în filme, considerau că au mai puține obligații față de instituția de învățămînt ca atare. Programa școlii prevede pregătirea regizorilor de filme artistice, documentare, de popularizare a științei, filme de desene animate și distractive; de asemenea, pentru televiziune pregătește regizori de spectacole artistice, pentru programe publicitare și de popularizarea științei. Operatorii iI sunt pregătiți, fie pentru realizarea de filme, fie pentru ralizarea spectacolelor de televiziune. Atmosfera școlii este specifică instituțiilor artistice, specifică îndeosebi mediului studențesc, unde domină entuziasmul, voioșia și îndrăzneala în sensul ei artistic. Oficialitățile ne-au rezervat, la sfirșitul vizitei în școală, un plăcut divertisment. Un film realizat de studenți, cu ocazia vizitei marelui actor american Kirch Douglass la școala lor. Amestecul acela de seriozitate și tonul ■ șăgalnic de farsă studențească în care e conceput filmul, realizează nu numai un moment distractiv, dar I relevă și un ochiu și mina • de pe acum sigure ale producătorilor.Aici, la școala superioară de filme, din Lodz, învață alături de studenții polonezi și alții veniți de pe toate continentele globului: Franța, Italia, Suedia, Danemarca, Finlanda ,America de Sud, Maroc, Tunis, Liban, Africa Neagră, Japonia și din alte țări. Lista aceasta , impresionanstă, ilustrează grăitor prestigiul de care se bucură școala poloneză de film. De la studioul de filme J din Lodz, în afara datelor tehnice pe care ni le-au furnizat cu generozitate gazde Iie, am reținut cifra ICO 000 ■ care reprezintă numărul costumelor existente în mangaziile studiourilor. Este aproape inimaginabil cite lucruri se pot găsi în aceste săli, uniforme de generali si ostași sau ale lui Napoleon sau Hitler, rochii de contese și marchize, toate, așezate în aceste depozite impresionante, sintetizînd uriașa activitate a studiourilor. Aici au fost montate mari capodopere ale cinematografiei din țara prietenă, aici se definitivau ultimele cadre la serialul pentru televiziune . ..Patru tans chiști și plecase în dinele”, de aici , lume ultimul film mare, caracterizat astfel de gazdele noastre, intitulat „Structura cristalului”, despre care ne vorbiseră și gazetarii de la revista „Kultura” din Varșovia. ★ Seara, pe șoseaua pe care se vedeau ochii ciclopici ai mașinilor, sub un cer care prevestea ploi putrede de toamnă, ne întorceam la Varșovia. Călătoria, cum, aveam să ne convingem mai tirziu, abia începuse. Ne aștepta aristocratul, mai Crajcovia, cu monumentele sale , care au înfruntat secolele. I |_____________________________ O colaborare mai strinsă... (Urmare din pagza 1) 1966- 1967 s-au acordat 500.000 lei credite pentru procurarea de aspersoare, utilaje și materriale de irigat. Ce-i drept ele au fost procurate, dar nu sunt utilizate decît parțial și cu rezultate nesatisfăcătoare. Cau.a ? Lipsa de mecanici calificați în mînuirea agregatelor, neexecutarea la timp a lucrărilor de întreținere a culturilor, precum și neasigurarea debitului de apă necesar în perioada de irigat. Sesizați de aspectele negative din anii anteriori și avînd în vedere volumul mare de credite restante — care se cifrează în prezent la peste 20 milioane lei — la acordarea lor pe viitor va fi precedată de o temeinică analiză a posibilităților de realizare a producției și rambursarea acestora în termenul stabilit. Acest lucru care s-a făcut și pînă acum,de altfel a permis ca în unele cooperative, care în trecut aveau un volum mare de credite restante, acestea să scadă continuu și chiar să dispară. Potrivit datelor preliminare, rezultate din analiza efectuată în cursul lunii noiembrie de către organele Băncii agricole a reieșit că cooperativele agricole din Oneaga, Avrămeni, Dersca, Mileanca, Șendriceni, Curtești au reușit în urma eforturilor susținute, din partea tuturor, să iasă din grupul unităților cu o situație economico - financiară slabă. Inspectorii Băncii agricole ce răspund de unitățile amintite au urmărit continuu ritmul recoltărilor, valorificarea la timp a produselor obținute, lichidarea debitelor, sprijinind în același timp consiliul de conducere în analiza execuției planurilor financiare. Consider că, pe viitor, o conlucrare mai strânsă între organele Băncii agricole și cele de la Direcția agricolă și U.J.C.A.P., în scopul urmăririi în comun și a punerii de acord a rezoluțiilor în ceea ce privește dezvoltarea cu precădere a unor anumite sectoare de producție, ar fi binevenită. Numai așa vom putea asigura premisele reale îndeplinirii indicatorilor de plan, de realizare a unor venituri mari, imediate în toate cooperativele agricole contribuind prin aceasta la creșterea averii obștești și a valorii zilei-muncă. BLITZ DESTINATAR : INSPECTORATUL SANITAR „Sînt mii de sticle pline de mizerie și murdărie — ne spunea Dumitru Moldovanu, gestionar la bufetul cooperativei de consum din Rădăuți - Prut. Din lotul de 1700 sticle de bere, primite de curînd, circa 300 sînt improprii pentru consum. Te uiți în sticlă și parcă ies șerpi de pe fundul ei — și am scandal mereu cu consumatorii !“. După cum ne-a încredințat președintele cooperativei, berea vine de la Dorohoi, unde se îmbuteliază cu „mijloace moderne“. înainte de a primi răspunsul U.T.C.C. Botoșani, suntem siguri că lucrăto rii Inspectoratului sanitar județean vor găsi la secția de îmbuteliere lucruri extrem de interesante. ALEXEI RUDEANU