Clopotul, ianuarie-martie 1970 (Anul 26, nr. 2712-2785)

1970-01-13 / nr. 2719

* A ț Anul XXVI nr. 2719 marți 13 ianuarie 1970 4 pagini 30 bani OOGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN BOTOȘANI AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN PLENARA UNIUNII JUDEȚENE A COOPERATIVELOR AGRICOLE Ieri, în sala Teatrului de stat ,­,Mihai Eminescu“ din Botoșani a avut loc plenara Uniunii județene a cooperati­velor agricole de producție. Ea plenară au mai luat parte ca invitați președinții cooperati­velor agricole de producție din județ, conducători de in­stituții și întreprinderi econo­mice care conlucrează cu uni­tățile cooperatiste. De aseme­nea, au participat tovarășii loan Papară și loan Coman, secretari ai comitetului jude­țean de partid, ing. Liviu Mi­­hailovici, vicepreședinte al co­mitetului executiv al fiului popular județean, consi­di­rector al Direcției agricole, ing. Eugen Lazăr, din partea Ministerului Agriculturii și Silviculturii și Florea Grosu de la Uniunea Națională a Cooperativelor Agricole de Producție. La primul punct de pe ordi­nea­ de zi, tovarășul Ioan Pa­pară, secretar al comitetului județean de partid, s-a referit în măsurile adoptate de con­ducerea superioară de partid, privind perfecționarea organi­zării producției în cooperati­vele agricole și necesitatea ca în funcția de președinte al consiliului Uniunii județene a cooperativelor agricole de producție să fie ales un secre­tar al comitetului județean de partid. In legătură cu aceasta, plenara consiliului uniunii a hotărît eliberarea din funcția de președinte a tovarășului Gheorghe Țugui. In continuare, plenara a a­­les în consiliul uniunii, în bi­roul executiv și ca președinte al Uniunii județene a coope­rativelor agricole de producție pe tovarășul Ioan Cuman, se­cretar al comitetului județean de partid. In legătură cu tre­cerea în alte munci sau pri­mirea altor însărcinări au fost eliberați din funcție și din ca­drul biroului executiv Mihai Bîrli­ga, Eugen Mighiu și Gheorghe Cozma. Au fost a­­leși în biroul executiv Mircea Călin, președintele C.A.P. Ri­­piceni, ing. Doina Clocotici, șef de fermă la C.A.P. Boto­șani, ing. Vasile Nicolae de la C.A.P. Mândrești și Mihai Rusu, instructor al Uniunii județene a cooperativelor a­­gricole. De asemenea, ca membri supleanți ai comite­tului executiv au fost aleși Teodora Chiorăscu, șef de fer­mă la C.A.P. Vorniceni, Ale­xandru Boatcă, șeful Atelieru­lui de reparații intercoopera­­tist din Botoșani­ și Dumitru Amariai, instructor al Uniunii județene a cooperativelor a­­gricole. In funcțiile de vice­președinți ai UJCAP au fost aleși : Gheorghe Țugui,­stantin Mustață și Petru Con­Ai­­soaie, președintele C.A.P. Cu­­corăni. Trecîndu-se la al doilea punct de pe ordinea de zi — (Continuare în pagina a III-a) Consfătuirea de lucru organizată de Direcția agricolă județeană și Uniunea județeană a cooperativelor agricole de producție Bani, la Botoșani, și-a înce­put lucrările o consfătuire de lucru organizată de Direcția agricolă județeană și Uniunea județeană a cooperativelor a­­gricole. La consfătuire iau parte președinți și contabili șefi din cooperativele agricole de producție, ingineri agro­nomi, horticultori și zooteh­­niști, secretarii comitetelor comunale de partid, lucrători din aparatul Uniunii județe­ne a cooperativelor agricole de producție și de la Direcția agricolă județeană, cadre de conducere din unitățile econo­mice și bancare ce au relații cu cooperativele agricole de producție. De asemenea, participă ac­tiviști din aparatul comitetu­lui județean de partid, specia­liști de la Uniunea Națională a Cooperativelor de producție și de la Ministerul Agricultu­rii și Silviculturii. In prima parte, participan­ții la consfătuire au luat cu­noștință de programul de ac­tivitate, iar apoi, constituiți pe grupe de lucru, în prezen­ța membrilor biroului comite­tului județean de partid, a cadrelor de conducere de la Direcția agricolă județeană și Uniunea județeană a coopera­tivelor agricole de producție, au analizat îndeplinirea prin­cipalilor indicatori de plan pe 1969 și pregătirile pentru realizarea planului pe 1970. Lucrările consfătuirii conti­nuă. Iosif Manu — farmacist, responsabilul Farmaciei nr. 17, Botoșani. —• Lucrăm la o unitate cu program permanent și unde procesul de producție a me­dicamentelor necesită o sur­să continuă de curent electric. Câ­ de necesare ne sunt și fri­giderele în care păstrăm, la o temperatură constant rece, diferite seturi, nu mai e cazul să explic- Rămînem adesea, între orele 9 și 17,30, fără cu­rent electric, și asta cu o frecvență atît de mare, încît suntem­ nevoiți să apelăm la serviciile unor accesorii vechi și rudimentare ca lampa cu petrol. Avînd în vedere că în­treruperile de curent electric se produc, nu de cîteva zile, ci de ani de zile, ne întrebăm cînd vor dispare aceste defec­țiuni în circuitul electric ? Ing. Petru Țintă, directo­rul Exploatării electro - ener­getice județene Botoșani, că­ruia i-am adresat, la rîndul nostru, aceeași întrebare, ne-a răspuns : — In conformitate cu H.C.M. nr. 2763 / 1968, artico­lul 182, întreprinderea furni­zoare de curent electric în­trerupe sursele de alimenta­re pentru a efectua diferite lucrări de reparații în rețelele sale sau noi legături (bran­șamente, coloane ori derivații din acestea). în sectorul din jurul fabricii de confecții, un­de se află și abonatul nostru (Farmacia nr. 17), executăm lucrări de înlocuire a cablu­rilor vechi de prin anul 1910 și le vom termina în următoa­rele 2 — 3 săptămîni. In în­cheiere, să-mi fie permisă și mie o întrebare : de ce abo­natul nemulțumit se adresea­ză furnizorului prin interme­diul ziarului și nu direct, bu­năoară nouă ? în acest sens, nu avem, de la Farmacia nr. 17, nici o sesizare și nici nu am știut că are nevoie de cu­rent electric, în mod perma­nent, zi și noapte. Tinărul electrician Ion Zvorișteanu de la Fabrica de cașca­val și cozeină din Săveni Fotografia : I. NEGREA LA DARABANI Se dezvolta prestările de servicii O dezvoltare deosebită cunoaște sectorul prestator de servicii al cooperativei de consum din Darabani. Pri­mul argument al afirmației il constituie numărul de secții care, cu cele de tapi­țerie, tricotaje, electrotehni­ce, mobilă, tîmplărie și foto (ultimele două la Bajura și Concești) înființate în­ ulti­ma vreme, a ajuns la 29. Al doilea — încheierea anului 1969 cu importante depășiri ale sarcinilor de plan atît la prestări industriale cu­ prestări neindustriale cu re­și­ducerea prețului de cost. De la contabilul șef al co­operativei, O. Todireanu, ca­re ne-a furnizat datele de mai sus, am aflat că secți­ilor existente și celor 85 de lucrători urmează să li se adauge cei ce vor încadra cele 6 secții planificate a se înființa în cursul acestui an. CONFERINȚE, EXPUNERI Lectori ai comitetului jude­țean de partid au prezentat duminică în comunele jude­țului conferința „Dezvoltarea și apărarea proprietății ob­ștești­­"îndatorire fundamenta­lă a fiecărui țăran cooperator. 5 brigăzi științifice au ținut expuneri și au purtat discuții pe teme ale răspîndirii cu­noștințelor ateist - științifice în satele Drislea, Dumbrăvița, Dragulea Vînători, (I­bă­­­nești) și Concești. PLANTE MEDICINALE LA EXPORT Anul trecut, întreprinderea de plante medicinale din Bo­toșani a livrat la export impor­tante cantități de mac, fructe coreandru, semințe de muștar, precum și o serie de plante medicinale pure, ca rădăcină de valeriană, nalbă și degețel. De remarcat este faptul că în acest an coeficientul la export a crescut simțitor, el atingînd 89,5 la sută din producția ob­ținută, față de numai 81 la sută cât a fost în anul 1969. In prezent, în depozitele între­prinderii, a fost pregătit un nou eșalon din­ produsul sola, de 600 tone, care va fi livrat, zilele acestea, în Elveția. ACȚIUNI PATRIOTICE Zecile de mii de tineri din județ, antrenați de organizații­le U.T.C., au efectuat în anul AGENDA trecut 2.320.000 d­e muncă patriotică, în acțiuni a căror valoare se ridică la 6 milioane lei. Au fost colectate 1.200 tone fier vechi, s-au împădu­rit 117 ha în fond forestier și 43 ha în fond comunal, s-au plantat 13.000 plopi, s-au co­lectat 2,5 tone plante medici­nale, au fost amenajate 30 baze sportive etc. Poate fi evidențiată activitatea comi­tetului municipal Botoșani al U.T.C., care a realizat muncă patriotică lucrări prin în valoare de aproximativ 3 mi­lioane lei. Acțiuni mai im­portante au fost organizate de comitetele U.T.C. de la Fa­brica de zahăr „Siretul" din Bucecea, de cele din orașele Dorohoi și Darabani, precum și din comunele Vîrfu Cîmpu­­lui, Lunca, Văculești, Sulița, Bucecea. CONTRACTE Pentru asigurarea îndeplini­rii planului pe anul 1970 pri­vind livrările de lină la între­prinderile de prelucrare și la export, la întreprinderea de­­contractări și achiziții pentru industria ușoară se desfășoară din plin acțiunea de încheiere a contractelor cu membrii cooperatori, pentru predarea lunii. Pînă la această dată s-a contractat cantitatea de 11,2 tone, cele mai bune rezultate obținîndu-se in comunele Stă­­uceni, Gorbănești, Sulița, Ro­mânești. Redacția și administrația ; Galea Națională nr. 261 Botoșani Telefoane . Redactor șef — 11328 Redactor șef adjunct — 11725 Secretariatul de redacție — 12075 Secțiile economică și culturală — 12487 Secțiile viață de partid și construcții de stat —11106 Secțiile informații și scrisori — 11217 Administrația — 12372 Vizita ION în R.S.F. Iugoslavia a tovarășului GHEORGHE MAURER Sosirea la Belgrad BELGRAD 12 — Trimișii spe­ciali Agerpres, N. I­o­ne­scu și N. Plospeanu, transmit : Pre­ședintele Consiliului de Miniș­tri al Republicii Socialiste Ro­mânia, ron Gheorghe Maurer, a sosit luni dimineața la Bel­grad, la invitația președinte­lui Vecei Executive Federale, Mitia Bibicici. Premierul român este înso­țit în vizita pe care o între­prinde în R.S.F. Iugoslavia de Emil Drăgănescu, vicepreșe­dinte al Consiliului de Miniș­tri, președintele părții române în Comisia mixtă româno — iugoslavă de colaborare eco­nomică, Gheorghe Buzdugan, președintele Consiliului Națio­nal al Cercetării Științifice, Ni­colae Eco­bescu, adjunct al ministrului afacerilor externe, Grigore Bîrgăoanu, vicepreșe­dinte al Comisiei guvernamen­tale de colaborare și coope­rare economică și tehnică, Ion Mon­­ega, adjunct al ministrului industriei construcțiilor de ma­șini, Ion Mincu, adjunct al m­i­nistrului minelor, de consilieri și experți. Pe peronul gării Dunav din Belgrad — împodobit cu dra­pelele de stat ale celor două țări— oaspeții români au fost salutați de Mitia Ribicici, pre­ședintele Vecei Executive Fe­derale, Stepan Marușici, pre­ședintele Vecei Executive Provinciei Autonome Socialis­a­te Voivodina, Dușan Grigorie­­vici, membru al Vecei Execu­tive Federale, președintele părții iugoslave în Comisia mixtă iugoslavo - română de colaborare economică, Anton Vratușa, locțiitori al secretaru­lui de stat pentru afacerile ex­terne, Branko Peștei, președin­tele Skupstinei orașului Bel­grad, Alexander Bakocevici, vicepreședinte al Vecei Exe­cutive a R. S. Serbia, Delte Vogelnik, președintele Consi­liului Federal pentru Coordo­narea Activității Științifice, Ha­san Șiliak, adjunct al secreta­rului federal pentru probleme­le economice. Ambasadorul României la Belgrad, Vasile Șandru, și am­basadorul Iugoslaviei la Bucu­rești, Izo Njegovan, au însoțit pe președintele Consiliului de Miniștri, Ion Gheorghe Maurer, de la intrarea pe teritoriul Iugoslaviei a trenului cu care au călătorit înalții oaspeți ro­mâni. Pe peron erau, de aseme­nea, prezenți membri ai am­basadei române și ai agenției economice, ziariști iugoslavi și străini. * In dimineața aceleiași zile, premierul Ion Gheorghe Mau­rer, însoțit de Emil Drăgănes­­cu, Gheorghe Buzdugan, Nico­lae Ecobescu și ambasadorul Vasile Șandru, a făcut o vizită protocolară președintelui Ve­cei Executive Federale, Mitia Bibicici, la sediul guvernului iugoslav. La convorbirea cordială ca­re a avut loc cu acest prilej au luat parte Dușan Gligorie­­vici, S. Marușici, Anton Vra­tușa și ambasadorul Iso Nje­govan. In această săptămână zia­ra .89 Articole, anchete pe PROBLEMELE AGRICUL­TURII COOPERATISTE a județului. Vor semna cadre de conducere ale U.J.C.A.P. și Direcției agricole, specialiști. ■ PRONOSTICURI ECONOMICE IN INDUSTRIA­­ LOCALĂ : articol semnat de ing. P. Ungureanu, directorul Direcției județene a industriei locale. ■ PRO ȘI CONTRA RUTINEI : primul schimb de opinii între specialiști, pe probleme actuale, dintr-un ci­clu de dezbateri pe care-1 organizează redacția în acest trimestru. ■ O pagină închinată împlinirii a 120 DE ANI DE LA NAȘTEREA LUI MIHAI EMINESCU. ■ BINE AȚI VENIT PE BA­NOI !I pagina noas­tră de anchetă socială care încearcă un sondaj în ospita­litatea orașului. ■ ACCIDENTUL DE CIRCULAȚIE NU ESTE O FATALITATE , articol care va da răspuns cauzelor unor accidente de circulație petre­cute pe raza județului, în 1969. El Duminică — CLOPOTUL LITERAR ARTISTIC .■ Rubricile noastre : „Arca lui Noe", „Judiciare", „Tribuna Clopotul", „Poșta medicului“. SPIRIT DE PREVEDERE DE... 70 MILIOANE LEI tn anul trecut Direcția jude­țeană Botoșani a Administrației Asigurărilor de stat —ADAS—a plătit despăgubiri pentru pagu­bele produse de către calamită­țile naturale în 1969 bunurilor asigurate — în valoare de peste 70 de milioane lei. Din această sumă, cooperativele agricole de producție au primit 55 de mili­oane, iar la cetățeni s-a plătit aproape 15 milioane lei. Despă­gubirile plătite, în cuantum mai mare, se referă la pagubele produse culturilor agricole ale cooperativelor de producție, din care aproape 2/3 sunt ca urmare a obligațiilor contractuale asu­mate de către ADAS prin con­tractele de asigurări facultative încheiate cu partenerii săi. Unitățile agricole care au do­vedit spirit de prevedere, înche­ind asigurări facultative de a­­bonament pentru toate culturile agricole, au beneficiat de des­păgubiri­­ însemnate. Astfel coo­perativa agricolă din Românești a încasat peste 1,8 milioane lei, cele din Sapoveni și Albești cite 1,1 milioane lei, Unțeni — peste 1 milion, cooperativele din Avrămeni, Viișoara, Vîrfu Cîmpu­­lui—între 8—900 000 lei. PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE. UNIȚI-VAI Dejun oferit de tovarășul Mitia Ribicici Președintele Vecei Executi­ve Federale, Mitia Ribicici, a oferit, luni la amiază, un dejun în onoarea președintelui Con­siliului de Miniștri, Ion Gheor­ghe Maurer. Din partea română la dejun au participat Emil Drăgănes­­cu, vicepreședinte al Consi­liului de Miniștri, președinte­le părții române în Comisia mixtă româno - iugoslavă de colaborare economică, Gheor­ghe Buzdugan, Nicolae Eco­bescu, Grigore Bîrgăoanu, Ion Morega, Ion Mincu și Vasile Șandru. Din partea iugoslavă au participat Gustav Vlahov, vicepreședinte al Skupștinei Federale, Mika Șpiliak, pre­ședintele Vecei Popoarelor Skupștinei Federale, S. Matu­­a­șici, președintele Vecei Exe­cutive a Provinciei Autonome Socialiste Voivodina, Dușan Gligo­rievici, membru al Ve­cei Executive Federale, pre­ședintele părții iugoslave în Comisia mixtă iugoslavo - ro­mână de colaborare economi­că, Miran Merjak, Mirjana Kristinici și Franjo Nadj, mem­bri ai Vecei Executive Fede­rale, Dolje Vogelnik, președin­tele Consiliului Federal pen­tru Coordonarea Activității Științifice, și alte persoane o­­ficiale, în cursul dejunului, care s-a desfășurat într-o atmosferă de prietenie și cordialitate, pre­mierii celor două țări­ au ros­tit toasturi. Seara, oaspeții români au fost invitați să vizioneze fil­mul „Bătălia de pe Neretva“, o recentă producție a studiou­rilor iugoslave, în care este prezentat un moment dramatic al luptei partizanilor iugoslavi împotriva ocupanților hitleriști. De-abia acum, cînd scriu a­­ceste rînduri, gîndul mă duce emoționat la cele „175 de mi­nute la Mizil“ ale lui Geo Bogza. Se pare totuși că re­porterul voia să spună chiar și atunci că nu există loc un­de nu s-a întîmplat și nu se întîmplă absolut nimic, deși timpul implacabil, oboseala zilei cu minutele ei de nisip, așteptarea și multe alte lu­cruri pot face dintr-un loc în­tâmplător atmosferă literară. La Darabani ,sîntem în nord de tot și­ această senzație de capăt al drumurilor accen­tuează interesul nostru de a găsi ceva deosebit de tainic încît chiar obișnuința pare aici altfel. Fiind o zi de ia­nuarie rece porțile caselor sunt mai multe închise și fu­mul hornurilor aduce aminte iarna bardului de la Mircești. Și totuși ne aflăm într-un o­­raș, chiar dacă cetățenia lur recentă n-a copleșit dintr-o­­dată peisajul. Oamenii s-au obișnuit însă cu îndreptările mai noi, salută numai cunoș­tințele și­ au reverențe tainice pentru străini. Dar reporterul intră și iese de pretutindeni, întreabă, este cel mai curios om de pe lume în acel mo­­­ment prelungit ci­ cere spa­țiul reportajului său. E vor­ba într-o primă concluzie de-o anumită oră din zi, ora 12, vîrful incandescent al zilei de muncă- la I.M.A. porțile dau loc mașinii noastre fără sus­piciuni , și ne aflăm deodată în biroul unde secretarul co­mitetului de partid pe între­prindere, cu un tovarăș mu­safir, pregătește cu creionul în mină conferința sindicatu­lui avînd probabil în vedere problemele celor 218 oameni care muncesc aici. E un băr­bat obișnuit, mecanic auto de meserie profesînd volanul și a descins dintr-un conce­diu de examene. Revelionul l-a făcut acasă, nu cunoaște ce a fost senzațional în cele dintii clipe ale noului an din întreprindere. La ora doispre­zece din această zi (9 ianua­rie) în secții sunt 52 de oameni care merg necontenit pe dru­mul fluxului tehnologic. Trac­toanele vin în ateliere pentru controlul „medical“ în urma căruia vor fi prezente la exa­menul primăverii. Atunci nu se admite nici o anomalie funcțională la aceste însufleți­te mașini metalice care vor răscoli pămîntul belșugului. Se vor revărsa pe ogoarele de la Teioasa, Bajura, Concești, Păltiniș, Horodiștea și Dara­bani, dînd chiote de hărnicie- Noroc bun pe cîmpul va părea să zică autentic vesel neînflorat entuziasmul nou ro­mi­mânesc al socialismului. Dar plugurile ieșite pe cîmp vor avea brăzdare multe du­­cînd pînă - n orizonturi pos­tate întregi deodată. Boii plăvani opintindu - se - n ju­guri sînt amintiri literare. Pînă în prima săptămînă a lui făurar conducerea de la I.M.A. Darabani prevede e­poca reparațiilor de m­așini­­unelte gata- Acolo în ateliere se încordează zilnic muncito­rii destoinici pe care secreta­rul de partid Constantin Flo­rea îi evidențiază cu aprecieri măgulitoare. Numele lor este Dumitru Drexler, Petru Bor­­deianu, Mircea Andronic, Va­sile Matei și mulți alții, care-și cunosc cu rîvnă meseria și o dedică țării secundă cu se­cundă. Sînt oamenii orașului atît de proaspăt cu librării de carte și diverse magazine de servicii publice, cu școli și ci­nematograf și casă de cultură. Lîngă spitalul Tudor Vla­di­­mirescu se construiește un bloc de locuințe cu 30 de a­­partamente iar pe strada principală un complex comer­cial-Primarul Gheorghe Avasi­­loaie și-a făcut agenda de cu seară, ca orice gospodar des­toinic. îmi enumeră „proble­mele“ de care s-a ocupat pînă la ora 12 din ziua reportaju­lui I — verificarea punctualității de orar în două magazine la ora deschiderii acestora. S-a constatat că vînzătorii venise­ră conștiincioși la lucru. — pregătirea adunărilor de sindicat, drept care a convo­cat la orele 17 o ședință de instructaj. — discuție cu comandantul miliției orășenești, maiorul Ion Tipa, despre unele nere­guli privind apărarea avutului obștesc. — Și iată, m-ați surprins a­­cum, continuă primarul, într-o discuție cu Constantin Matei, președintele cooperativei de producție Teioasa- Se pune problema participării specia­liștilor la viața operativă cooperativei. S-au dat instruc­­­țiuni precise ca în această pe­rioadă inginerii din sectorul zootehnic să fie — î­n fiecare clipă — la datorie și totuși A­­drian Ciopron ne face greutăți. Am consemnat că susnumi­­tul inginer lipsește, de aseme­nea „operativ“ de la serviciu încă... din anul trecut! Se poa­te că va fi intrat într-un re­velion hibernal, dar cineva tot trebuie să-i sune în urechi clopoțeii datoriei, de vreme ce cooperativa de producție e în activitate mai ales cu zooteh­nia- Președintele Matei îmi spune că la această oră 11 oa­meni împrăștie gunoiul pe tarlale, 20 de atelaje fac tran­sporturi cu paie la domiciliul cooperatorilor, iar în sectorul zootehnic sînt la lucru 35 de oameni. Acestor „răspîndiri“ probabil nu li­ i indiferentă lip­sa inginerului. Ziua e-n vîrful muncii sale, ne-am încredin­țat întîmplător și-ntr-un ateli­er de reparații radio și televi­zoare unde Mihai T. Dumitriu raportează în acest an 17 re­parații la aparate de radio și 4 la televizoare... La liceu se desfășoară sesiunea de exa­ 10N MURGEANU (Continuare în pag. a III-a) REPORTAJ Ora 12 la Darabani

Next