Clopotul, iulie-septembrie 1970 (Anul 26, nr. 2862-2939)
1970-09-16 / nr. 2927
ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN BOTOȘANI AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN Anul XXVI nr. 2927 miercuri 16 septembrie 1970 4 pagini 30 bani Orașul Dorohoi deține o proporție deloc neglijabilă în volumul investițiilor productive ale județului. Tocmai acest lucru ne-a determinat la un scurt periplu prin ceea ce vom numi cîteva obiective de investiții productive dorohoiene. Primul popas — FABRICA DE PRODUSE LACTATE. Ne adresăm șefului acesteia, Constantin Flutur. NI întrebăm : „Producția actuală a fabricii se ridică la nivelul celei scontate ?“. — Nu tocmai ! Apreciați dv. : fabrica, conform parametrișilor proiectați, ar fi trebuit să prelucreze zilnic 34.000 litri lapte — 24.000 litri în sectorul brînzeturi și 10.000 litri în sectorul produse lactate proaspete , iar în prezent nu prelucrează decît 28.000 litri. Este drept, la darea în folosință a unității s-a stabilit că va lucra cu toată capacitatea abia peste 18 luni. Zece au trecut deja și așa cum merg treburile în momentul de față, nu văd ca cele opt care au mai rămas să îmbunătățească în mod radical situația. Dintre cauzele care generează această stare de lucruri voi aminti doar cîteva mai importante. Prin procesul-verbal de recepție provizorie, încheiat la 8 iulie 1970, se consemnează un număr de 84 lucrări prevăzute în proiect dar neexecutate. Nu toate afectează procesul de producție, dar există cîteva care-l perturbează în mod serios. Faptul că rezervorul — turn de apă nu este încă terminat, face ca orice defecțiune în sistemul de alimentare cu apă a orașului — la care suntem racordați — să se reflecte în mod negativ activitatea de producție a fabricicii. De cel puțin două ori pe lună, din cauza lipsei de apă, sîntem nevoiți să trimitem laptele spre prelucrare la fabrica din Botoșani. In aceste cazuri, unitatea noastră stă în gol de producție, iar laptele transportat, pierzînd din caracteristicile cerute de stat, nu mai asigură o prelucrare superioară ; transportul, de asemenea, costă. Tot prin procesul-verbal amintit se constată și proasta execuție a bazinului de apă recuperată. Se prevede etanșarea și punerea lui în funcțiune cu întreaga instalație hidrofor. I.J.C.M. Botoșani trebuia să remedieze aceste defecțiuni pînă la 20 iulie 1970, dar pină astăzi lucrările nu au fost incă executate. Spălatul depozitelor — deși acestea sunt prevăzute cu instalații care să folosească apa recuperată — se face prin transportul apei cu bidoanele de la rețeaua de apă potabilă. Acest lucru angrenează într-o activitate neeconomicoasă un număr mare de muncitori și consumă foarte mult timp. Instalația electrică exterioară este, de asemenea, ineficientă, îngreuind circulația de noapte a mașinilor. E ceea ce revine în sarcina constructorului. — Mai aveți greutăți și de altă natură ? — Da. Nu avem suficiente mijloace de transport. Din această cauză nu putem colecta întreaga cantitate de lapte pusă la dispoziție de furnizori. Fapt cu repercusiuni negative, cont și de situația că nu ținînd tot laptele livrat este prelucrabil. Mari cantități sînt refuzate neîndeplinind caracteristicile impuse de stat. Organizarea unei noi rute de colectare a laptelui ar asigura posibilități în plus pentru aprovizionarea permanentă a fabricii cu materie primă de calitate. Și mai e ceva. In studiul tehnico - economic care a precedat proiectul de execuție, proiectantul nu a sondat bine posibilitățile pieței noastre de a absorbi produsele lactate proaspete. A rezultat o supraestimare a acestora, din care motiv capacitatea proiectată pentru acest gen de produse nu poate fi integral folosită. In perioadele de vîrf, posibilitățile de desfacere ating 2 500 litri pe zi, pe cînd capacitatea instalată este de 10.000 litri pe zi. Răspunsul tovarășului C. Flutur este cît se poate de edificator. Ne vedem nevoiți să atragem din nou atenția I.J.C.M. să-și respecte obligațiile contractuale. C.I.A. Botoșani să ia măsuri imediate pentru asigurarea fabricii cu capacitatea de transport necesară. Nu poate fi lăsată la voia soartei producția acestei unități care asigură o bună parte din populația jude Ing. ALEX. SIMIONOVICI (Continuare în pagina a lll-a) INVESTIȚII SĂ INTRĂM ÎN CINCINALUL URMĂTOR CU NICI UN OBIECTIV RESTANT CONTRASTE PE EȘICHIERUL CONSTRUCȚIILOR INDUSTRIALE La Dorohoi ... I.I.L. Dorohoi— fabrica de cărămizi. Imagine parțială Fotografia : I. NEGREA nu numai identitate de nume ci și de rezultate TREI UNITĂȚI. TREI FELURI DE MUNCĂ Uneori ni s-a reproșat că facem comparații la această rubrică între ferme de stat și cooperatiste, care, în mod axiomatic, s-ar deosebi. Fără să împartâșim asemenea păreri pe de-a-ntregul, pentru ca de fiecare dată am formulat rezervele de cuviință, vom continua să le alăturăm pentru că, nu mai încape nici o discuție, odată și odată — și aceasta trebuie să fie într-un timp cît mai aproape de noi — fermele din cooperativele agricole se vor înscrie cu rezultatele lor, evident și cu condițiile de lucru, pe aceleași dimensiuni cu fermele de stat. Deci, fără a abdica de la un asemenea principiu, ne permitem de data aceasta o comparație între 3 ferme cooperatiste, toate vecine între ele : Datele de mai sus spun puține și foarte multe în același timp. Puține lucruri pentru că nu reflectă condițiile de producție pe care n-am ținut să le mai evidențiem, fiind aceleași. Foarte mult, pentru că vorbesc de la sine despre deosebirea dintre calitatea muncii unora și altora. Fără ca la Cucorăni realizările de pînă acum să reflecte o valorificare deplină a posibilităților, ele arată că s-a depus muncă în plus față de cea de la o unitățile vecine. Am discutat la Cucorăni cu președintele și inginerul șef. Era evident că sînt nemulțumiți de realizări. Au făcut unele eforturi, au strîns furaje dar și ei se simt, la rîndul lor, mult inferiori celor de la ferma de stat din Călinești. Și aceasta nu numai în privința producției, ci și a nivelului de gospodărire. Un singur exemplu, pe care ni l-a dat însuși președintele C.A.P., Petru Ailoaie , la ferma de stat se recolta acum a lll-a coasă la lucernă, la ei abia a ll-a. Sigur că simpla recunoaștere a unei situații slabe nu ne satisface , dar cel puțin reflectă o gîndire dinamică, reprezintă pe un om care nu-i învățat și nici nu se mulțumește cu puțin, aspiră spre mai bine. O reflectă preocuparea pentru a avea mai multe furaje pentru iarnă (900 tone fîn, Ing. ION MAXIMIUC (Continuare în pagina a lll-a) Fermele Specificate C.A.P. C.A.P. C.A.P. Cucorani____Leorda____Brăești ■ efective de vaci 443 240 305 producția anuală planificată (litri) 1825 1200 1800 producția medie realizată pe 8 luni (litri) 1023 742 690 media actuală pe zi (litri) 4,144 Pentru zilele de 17, 18 și 19 septembrie a.c., se prevede vreme frumoasă în prima parte a intervalului, apoi va deveni instabilă. Cerul va fi variabil, favorabil averselor de ploaie la sfirșitul intervalului. Vint potrivit. Temperaturile minime vor fi cuprinse între 10 și 14 grade, iar cele maxime între 20 și 24 grade. Astăzi soarele a răsărit la ora 5,55 și va apune la ora 18,25. Prognoza DIN NOU IA ȘCOALA Din nou se poartă albastru ! Din nou se poartă ghiozdan și servietă cu cărți și caiete ! Mulțimea elevilor gravi și veseli in acelaș timp, senini și totodată emoționați, se îndreaptă spre școală. Chiar cei care au uitat de filele calendarului își dau acum seama : a început școala I Liceul pedagogic — ora 8. Un careu se formează sub pinii din curtea școlii. Un careu de elevi și de învățători și învățătoare în devenire ! Trăiesc emoția începutului de an școlar, emoție de elev cu aspirație de cadru didactic, emoția unui an nou în școală nouă. „E o școală pe cinste", aud șoptind un elev. Liniște mare, directorul liceului citește SALUTUL. La toate școlile din municipiu, din județ, din țară, în momentul acesta se aud aceleași cuvinte : „îndreptățiți marile speranțe ce se pun în voi și sacrificiile pe care întregul popor le face pentru a vă asigura în școli condiții cît mai bune de studiu, muncind cu sîrguință, învățînd temeinic“. La toate școlile careurile de elevi răspund furtunos și hotărît angajîndu-se prin aplauze. Aici, la liceul pedagogic, se aud de la școala generală nr. 2, școala vecină, cum răsună aplauzele însuflețite ale colegilor mai mici. Se răspunde și aici la fel, mulțumindu-se pentru școala nouă, pentru ferestrele mari, pentru lumină, pentru tot. La școala nr. 4 din municipiu holul mare e plin de flori, cancelaria e plină de buchete, toți sunt în haine de sărbătoare. Festivitatea s-a încheiat, elevii trec cu rîndul în clase. Numai la clasa I se mai adaptă, se fac primele cunoștințe. „Cum ți se pare la școală", am întrebat o proaspătă școlăriță ? „Frumos“, a apăsat ea pe „r“ ca să mă convingăm că are șase ani. Fetița mi-era cunoscută. O văzusem de atîtea ori în dimineața aceasta mergînd cu mămica de mînă la școală. Și mi-am amintit de atîtea alte mame care ieșind pînă la poartă îndreaptă panglica de pe cap sau moțul de pe frunte zicînd „să fii cuminte și să înveți". Amintindu-mi, din nou mi-au răsunat în auz cuvîntul marelui părinte transmis prin vocea crainicului de la radio către toți fiii săi : „Dovediți, în toate împrejurările, — în școală, în familie, în viața socială — o comportare demnă, civilizată, răspundere pentru prezentul și viitorul națiunii noastre socialiste“ . Pe holuri e liniște, elevii sunt în clase, s-au așezați în bănci ... Bună ziua, școală dragă ! EUGEN HRUȘCA PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNIȚI VA I Redactia și administrația Botoșani Calea Națională nr. 261 Telefoane Redactar șef - 11328 Redactar țef adjunct - 11728 Secretariatul de redacție - 12078 Secțiile economică ți culturală - 12487 Secțiile viată de partid ți construcții de stat - 11106 Secțiile informații ți scrisori - 11217 Administrația - 12375 C.A.P. Ripiceni. La recoltatul sfeclei de zahăr Fotografia : I. HELICI Despre martori și mărturiile lor vine vorba destul de des, am spune în mod curent, în raporturile dintre oameni, în practica vieții sociale. Asemenea subiecte se discută mai ales în fața organelor de stat și, îndeosebi, a celor judiciare. Prin diferite organisme se perindă zilnic un însemnat număr de cetățeni, de afirmațiile cărora atîrnă, deseori, soarta unor oameni, libertatea, onoarea sau avutul lor ori al unităților socialiste, ca și alte însemnate interese și valori publice. Depoziția unui martor este, de aceea, de o deosebită însemnătate, privită mai ales prin prisma consecințelor ce le produce (sau le poate produce), deoarece ea devine suportul unor măsuri și acte administrative sau judiciare. Ce trebuie să înțelegem prin noțiunea de „martor" ? Răspunsul este dat nu numai de definiția din dicționarele de specialitate ci și de lege. Astfel, articolul 78 din Codul de procedură penală glăsuiește : „Persoana care are cunoștință despre vreo faptă sau despre vreo împrejurare de natură să servească la aflarea adevărului, poate fi ascultată în calitate de martor“. Trebuie să adăugăm că, printr-un alt text (articolul 83 din același cod), legea prevede obligația martorului de a spune adevărul. Nerespectarea acestei obligații constituie infracțiunea de mărturie mincinoasă și este sancționată de lege foarte sever (cu închisoare de la 1 la 5 ani). Dar această îndatorire a martorului, de a spune adevărul, nu este numai legală, ci și una cetățenească, morală. Ea face parte din aria mai cuprinzătoare a datoriei, categorie etică dintre cele mai importante a moralei socialiste, legată nemijlocit de ideea de progres, de echitate și justiție socială. Din activitatea zilnică a organelor de stat și în special a celor judiciare, rezultă că cea mai mare parte a cetățenilor chemați să depună mărturii dau curs acestui comandament moral, își înțeleg menirea de a contribui la stabilirea și dezlegarea faptelor, ajutînd în acest fel organele judiciare la opera de înfăptuire a justiției. Există însă, din păcate, și un număr — este drept din ce în ce mai mic — de cetățeni care încalcă această obligație, ocolind adevărul, atunci cînd sunt chemați să-l dezvăluie. Unii, îndemnați de interese personale egoiste, sau influențați de împricinați ori de rudele acestora, neagă existența anumitor fapte, uneori împotriva evidenței, punînd astfel piedici instanțelor sau altor organe, în stabilirea adevărului și luarea măsurilor legale. Din această categorie fac parte și cetățenii Dumitru Ghiorghițanu și Mihai Rusu, din Dîngeni, martori principali în procesul lui Gheorghe Hălăucă (din aceeași comună), trimis în judecată, în stare de arest, în dauna avutului pentru tîlhărie obștesc (a sustras cantitatea rumb de la baza de 20 kg pede recepție Dîngeni, iar atunci cînd a fost prins pămînt, de paznic, l-a trîntit la încercînd să înlăture urmele faptei și ridicarea corpului delict). Iată ce au declarat cei doi martori inițial că l-au văzut pe inculpat sustrăgînd porumbul, pe care l-a pus într-un sac, peste care a așezat apoi ciucălăi de porumb. Ei au mai relatat că paznicul Victor Volovăț, sesizat chiar de D. Ghiorghițanu, a descoperit imediat fapta și atunci inculpatul l-a trîntit la pămînt, smulgîndu-i sacul și deșertîndu-l jos pentru a împiedica ridicarea și conservarea bunului sustras, drept corp delict. Aceste relatări aveau loc în luna iunie, în fața organelor de urmărire penală. La numai cîteva săptămîni, respectiv la începutul lunii august, cei doi martori nu-și mai mențin declarațiile inițiale, susținînd în fața Tribunalului județean Botoșani că n-au văzut cînd făptuitorul a sustras porumbul și nici cînd acesta a lovit paznicul. Atunci tras atenția asupra cînd li s-a aconsecințelor, atît D. Ghiorghițanu, cît și M. Rusu au stăruit în afirmațiile lor mincinoase, dînd fel de fel de explicații pentru justificarea atitudinii lor. Culmea este că cel care s-a alăturat inculpatului într-un efort disperat de a-l scăpa de rigorile legii sau de a-i ușura situația este tocmai cel care îl sesizase pe paznic despre comiterea infracțiunii. Aceasta VLADIMIR MOGÎRZAN procuror (Continuare în pagina a lll-a) PREȚUL ADEVĂRULUI i» Despre martori și mărturiile lor De pe planșetele proiectanților . Recent, s-a terminat proiectarea lucrărilor de artă de pe traseul drumului județean Săveni — Coțușca 282. Soluțiile adoptate folosesc betonul precomprimat, prezentînd avantajele unui consum minim de materiale deficitare (oțel, beton, lemn) precum și scurtarea timpului de execuție a lucrărilor. • Este în curs de elaborare schița de sistematizare a municipiului Botoșani și a localităților subordonate (Răchiți, Curtești, Stăuceni). • Se vor întocmi, pînă la sfîrșitul anului, proiectele de execuție pentru sediile circumscripțiilor veterinare din comunele Ștefănești, Răuseni și Santa Mare. ASTĂZI, ÎN PAGINA A lll-A SPORT . SPORT FOTBAL Campionatul județean HANDBAL LA UZINA DE REPARAȚII Injector pentru mase plastice Ideea economisirii metalului continuă să preocupe intens colectivul de muncă al Uzinei de reparații din Botoșani. In urma propunerilor făcute în cadrul adunărilor generale ale salariaților a început, de curînd, construirea în cadrul secției de scule, dispozitive și verificatoare, a unui utilaj complex pentru injectarea maselor plastice, în vederea confecționării unui număr mare de repere (piese de schimb) din mase plastice care vor înlocui metalul, dar care vor păstra caracteristicile tehnice și funcționale ale acestuia. Colectivul care-l execută — lăcătușii Tudor și Constantin Ioan — cu ajutorul specialistului Pamfil Gabor, s-au angajat ca pînă la sfîrșitul lunii septembrie a.c utilvjul să fie terminat și dat în folosință.