Clopotul, iulie-septembrie 1970 (Anul 26, nr. 2862-2939)

1970-07-10 / nr. 2870

Anul XXVI nr. 2870 vineri 10 iulie 1970 4 pagini 30 bani B­I­U­L J­OT CENTRALA UNI­V...SITAR­AI­­M. EMINESCU" IAȘI ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN BOTOȘANI AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN ÎNCHEIEREA LUCRĂRILOR PLENAREI COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN Cuvîntarea tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU la Plenara C.C. al P.C.R. din 8-9 iulie 1970 Stimați tovarăși, Plenara Comitetului Central are loc în împrejurări deosebite, cînd întregul partid și popor des­fășoară o muncă intensă pentru lichidarea urmărilor inundațiilor catastrofale care au lovit atît de greu țara noastră în ultimele luni. Faptul că la ordinea de zi a plenarei figurează probleme ce privesc atît activitatea inter­nă cit și externă a partidului și statului nostru demonstrează, o dată in plus, unitatea dialectică dintre sarcinile naționale și cele internaționale. Este un adevăr cunoscut că ac­tivitatea de făurire a societății socialiste multilateral dezvoltate, de ridicare a bunăstării întregu­lui popor și preocuparea pentru întărirea coeziunii și unității ță­rilor socialiste, a mișcării comu­niste și muncitorești, a tuturor forțelor antiimperialiste, pentru transpunerea în fapt a politicii de coexistență pașnică, de dez­voltare a colaborării cu toate statele lumii, fără deosebire de orînduire socială - constituie un tot unitar, se condiționează reci­proc, sunt părți inseparabile ale procesului de înfăptuire a rolului conducător al partidului nostru în societate. Așa se explică, de altfel, de ce, în împrejurările grele prin care a trecut țara noastră, Comi­tetul Central al partidului și gu­vernul, acționând cu fermitate pentru rezolvarea gravelor pro­bleme provocate de inundații, pentru asigurarea unui ritm nor­mal al întregii vieți economice și sociale, au desfășurat in același timp o vastă activitate pe plan internațional, înainte de a mă referi la pro­blemele aflate pe ordinea de zi a plenarei, consider necesar să informez Comitetul Central, parti­dul și întregul popor asupra fe­lului cum se înfăptuiesc sarcini­le planului de stat pe anul 1970. In primul semestru producția glo­bală industrială s-a realizat în proporție de peste 101 la sută, obținîndu-se peste plan produ­se de 1 miliard 500 milioane lei. Față de semestrul I al anului 1969 volumul producției indus­triale a crescut cu 12,4 la sută, depășindu-se ritmul prevăzut pentru acest an. De asemenea, se înfăptuiesc in bune condiții sarcinile privind creșterea pro­ductivității muncii, ridicarea ca­lității producției, sporirea efici­enței întregii activități economi­ce. In ce privește investițiile, din planul anual s-a realizat 44,6 la sută, ceea ce ne permite să a­­preciem că există condiții favo­­rabile pentru îndeplinirea în în­tregime a programului stabilit. In domeniul comerțului exterior, planul de export pe primele șase luni a fost depășit, realizîndu-se o creștere de circa 23 la sută față de primul semestru al anu­lui trecut. Rezultatele obținute in prime­le 6 luni în înfăptuirea planului în industrie se datoresc măsuri­lor luate la timp pentru asigu­rarea desfășurării in bune con­­dițiuni a producției. Ele sunt ro­dul muncii intense depuse de muncitori, tehnicieni și ingineri, de conducerile întreprinderilor, al unei mai bune îndrumări și con­duceri de către ministere și or­ganele centrale a activității e­­conomice. In același timp, aceste rezul­tate demonstrează că organele și organizațiile de partid își în­deplinesc tot mai bine rolul or­ganizator și conducător în eco­nomie. Cu atît mai mult merită să subliniem rezultatele dobîn­­dite în industrie, în realizarea planului producției pe primul se­mestru, cu cât, după cum se știe, în această perioadă, datorită inundațiilor, sute de întreprinderi și-au întrerupt activitatea. In ce privește agricultura, pe baza hotărîrilor plenarei Comite­tului Central din martie, s-a desfășurat o muncă intensă pen­tru realizarea unor recolte bogate. Lucrările agricole au fost execu­tate în condiții bune, s-a asi­gurat o cantitate mai mare de îngrășăminte și, dacă nu ar fi intervenit inundațiile catas­trofale care au afectat aproape 1 milion de hectare, se întreve­dea posibilitatea obținerii unor recolte deosebit de mari. Cu toate greutățile ivite, datorită măsurilor luate pentru reînsă­­mînțarea suprafețelor calamitate, pentru buna îngrijire a culturi­lor, putem aprecia că recolta la cerealele de vară va asigura în mod corespunzător aproviziona­rea populației. De altfel, strîn­­sul orzului și griului a și început și recoltele obținute sunt mulțu­mitoare­­ și în județele unde nu a început încă recoltarea, se a­preciază că producția de grîu și orz va fi bună. Sunt, de asemenea, perspec­tive pentru a obține producții bune la culturile de toamnă. Po­rumbul, floarea-soarelui, cele­lalte culturi se prezintă, în ge­neral, bine , umiditatea este mai mult decit suficientă, și­ avînd în vedere că și vremea este căl­duroasă se poate aprecia că re­coltele de toamnă vor fi satis­făcătoare. De aceea avem con­vingerea că vom putea asigura acoperirea nevoilor de produse­ agricole. Aș dori să menționez că în această perioadă conducerea de partid și de stat a acordat o deosebită atenție aprovizionării populației, ceea ce s-a reflectat in faptul că piața a fost mai bine aprovizionată cu produse agroalimentare, îndeosebi cu le­gume. Volumul mărfurilor cum­părate de populație a crescut cu aproape 10 la sută față de primul semestru al anului trecut. Putem afirma astfel că rezul­tatele generale obținute în eco­nomie în primele 6 luni ale a­­nului sînt bune. Avem toate con­dițiile pentru a realiza și depăși planul de stat pe întregul an, asigurînd astfel îndeplinirea cu succes a planului cincinal 1966- 1970 și creînd o puternică bază de plecare pentru viitorul plan cincinal. Cu toate acestea, trebuie să menționez că și în această pe­(Continuare in pagina a ll-a) CU PRIVIRE LA INUNDAȚIILE DIN PRIMAVARA ACESTUI AN, IA MASURUL PENTRU ÎNLĂTURAREA EFECTELOR ACESTOR CALAMITATI Comitetul Central al Parti­dului Comunist Român a e­­xaminat problemele legate de calamitățile naturale din primă­vara acestui an, cauzate de inundațiile fără precedent care au afectat o mare parte a teri­toriului țării, au lovit grav nu­meroase orașe și sate, întreprin­deri industriale, șantiere de con­strucții, unități socialiste din a­­gricultură, întinse suprafețe a­­gricole cultivate, locuințele a zeci de mii de cetățeni, provo­­cînd mari daune economiei na­ționale, precum și victime în rîndul populației. Plenara aprobă in întregime activitatea depusă de Comitetul Executiv al Comitetului Central al Partidului Comunist Român în această perioadă de grele înce­cări pentru poporul nostru, mă­surile luate pentru salvarea avu­tului obștesc și al cetățenilor, a vieților omenești, pentru sprijini­rea populației sinistrate, înlătu­rarea urmărilor calamităților normalizarea activității economi­­i­ce și social - culturale. Plenara apreciază că acțiunile energice inițiate și desfășurate sub direc­ta îndrumare a conducerii de partid și de stat, prezența tova­rășului Nicolae­­ Ceaușescu, se­cretarul general al partidului, președintele Consiliului de Stat. In mijlocul populați­ei din zone­le sinistrate și amenințate de a­­pe, măsurile concrete stabilite cu acest prilej, vasta activitate organizatorică și politică desfă­șurată de organele de partid, de stat și obștești pe plan local au asigurat mobilizarea unor uriașe mijloace materiale și forțe uma­ne pentru apărarea împotriva inundațiilor și înlăturarea conse­cințelor acestora. Comitetul Central al Partidu­lui Comunist Român dă o înaltă apreciere dîrzeniei, abnegației și eroismului cu care clasa munci­toare, țărănimea, intelectualita­tea, întregul nostru popor - ro­mâni, maghiari, germani și de alte naționalități - au răspuns chemării partidului, infruntînd forțele dezlănțuite ale naturii, și-au unit eforturile pentru a în­vinge greutățile și a asigura sal­varea avutului națiunii noastre socialiste. Se bucură de prețuirea unani­mă a poporului activitatea neo­bosită, pătrunsă de spiritul unei înalte conștiințe și responsabili­tăți politice, desfășurată de co­mitetele de partid județene, mu­nicipale, orășenești și comunale, de organizațiile de bază și în­tregul activ al partidului care s-au situat în fruntea luptei pen­tru apărarea împotriva revărsă­rilor de ape și înlăturarea dis­trugerilor provocate de acest ca­taclism. Se cuvin evidențiate eforturile neprecupețite ale minunatului nostru tineret - vlăstar viguros al poporului­­, ale maselor largi ale femeilor din întreaga țară, care au adus­ o uriașă contri­buție la înfrîngerea stihiilor na­turii și la intrarea în normal a vieții sociale. Armata patriei noastre, făcînd dovada unui fierbinte patriotism, a fermității, dăruirii și spiritului de sacrificiu în acțiune, și-a fă­cut pe deplin și in mod exemplar datoria în salvarea bunurilor și a vieților omenești, cîștigîndu-și recunoștința și prețuirea între­gii țări , alături de armată, au dat pilde de curaj și eroism gărzile patriotice și unitățile de pregătire militară a tineretului. Datorită eforturilor unite ale întregului popor, muncii sale neobosite, desfășurate sub conducerea partidului, a fost po­sibil să fie preîntîmpinate distru­geri materiale și pierderi de vieți omenești încă și mai mari, să fie zăgăzuite apele pe întin­deri imense ale cursului Dună­rii și nurilor interioare, să se asigure desfășurarea normală a vieții economice și sociale. S-a demonstrat astfel încă o dată, și cu o deosebită forță, indestructi­bila unitate dintre partid și po­por, faptul că poporul nostru răspunde ca un singur om la chemările Partidului Comunist Român, că el urmează și înfăp­tuiește cu fermitate și nețărmu­rită încredere linia partidului. Intr-o atmosferă de înaltă so­lidaritate socialistă, populația întregii țări s-a aflat alături de oamenii muncii din județele ca­lamitate, sprijinul său constitu­ind un ajutor de preț la reface­rea gospodăriilor sinistrate. (Continuare in pagina a lll-a in zilele de 8 și 9 iulie a.c., au avut loc lucrările Plena­rei Comitetului Central al Partidului Comunist Român. Plenara a dezbătut proiec­tul Legii organizării produc­ției și a muncii în agricultu­ră și proiectul Legii privind răspunderea conducerilor or­ganizațiilor socialiste pentru gospodărirea mijloacelor ma­teriale și bănești, organiza­rea și funcționarea controlu­lui financiar. Comitetul Cen­tral a decis ca aceste pro­iecte de lege să fie supuse spre adoptare Marii Adunări Naționale a Republicii So­cialiste România, cu îmbu­nătățirile rezultate din dis­cuția publică și din dezba­terile ce au avut loc în Co­misia pentru agricultură silvicultură și Comisia pen­­i­tru problemele economice ale C.C. al P.C.R. Plenara a dezbătut infor­marea Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R. cu privire la inundațiile din primăva­ra acestui an, la măsurile pentru înlăturarea efectelor acestor calamități și a adop­tat un document care este dat­­ publicității. Plenara a adoptat Hotă­­rîrea cu privire la aniversa­rea semicentenarului Parti­dului Comunist Român. (Ho­­tărîrea va fi dată publicită­ții). Plenara a fost informată despre activitatea pe internațional desfășurată plan în ultima perioadă de condu­cerea partidului și statului, despre vizitele delegațiilor de partid și de stat ale ță­rii noastre in alte țări și ale delegațiilor străine în Repu­blica Socialistă România. Comitetul Central dă înaltă prețuire activității in­­­ternaționale desfășurate de Comitetul Executiv al­ C.C. al P.C.R., de guvernul Republi­cii Socialiste România, de se­cretarul general al partidu­lui, președintele Consiliului de Stat, tovarășul Nicolae Ceaușescu, apreciind că a­­ceasta se înscrie pe linia în­făptuirii politicii externe de­finite de Congresul al X-lea al partidului. Plenara consideră deose­bit de pozitive schimburile de delegații și convorbirile pe care Partidul Comunist Român le-a avut în această perioadă cu partidele comu­niste din țările socialiste, precum și cu numeroase par­tide comuniste, muncitorești și organizații democratice din alte țări. Aceste întîlniri constituie o contribuție de seamă la înfăptuirea politicii partidului și statului nostru, îndreptată spre dezvoltarea prieteniei, alianței și coope­rării cu toate statele socia­liste, a solidarității inter­naționaliste cu partidele comuniste și muncitorești, cu forțele democratice și progresiste, cu mișcările de eliberare națională, sporirea contribuției la întărirea u­­nității sistemului mondial, a mișcării socialist comu­niste internaționale, a tutu­ror forțelor antiimperialiste. Plenara dă o înaltă apre­ciere semnării Tratatului de prietenie, colaborare și a­­sistență mutuală între Repu­blica Socialistă România și Uniunea Republicilor Sovie­tice Socialiste­­ cu prilejul vizitei în țara noastră a de­legației de partid și guver­namentale a Uniunii Sovie­tice, document de o deose­bită importanță pentru dez­voltarea relațiilor, pe multi­ple planuri, dintre cele două state socialiste, spre binele popoarelor român și sovietic, al cauzei întăririi sistemului socialist mondial și unității sale, al păcii și progresului in lume. Plenara apreciază uti­litatea și rodnicia con­tactelor care au avut loc în acest timp cu șefii de stat și de guverne, precum și cu alți reprezentanți ai numeroa­se țări - expresie a politi­cii de dezvoltare a relații­lor României cu toate state­ (Continuare in pagina a lll-a) PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNIȚI-VA I Redacția și administrația Botoșani Calea n­ațională nr. 261 Telefoane Redactor șef - 11328 Redactor șef adjunct - 11725 Secretariatul de redacție - 12075 Secțiile economică și culturală - 12487 Secțiile viață de partid și construcții de stat - 11106 Secțiile informații și scrisori - 11217 Administrația - 12372 Revizorul de vagoane Victor Olaru în timp ce execută verifica­rea tehnică a vagoanelor PERIMETRUL ÎNGUST AL EXPERIENȚEI POZITIVE MIȘCAREA DE INOVAȚII * 1 _ După zile și nopți de frămîn­­tări, de calcule, un muncitor, un maistru sau inginer a găsit o so­luție ingenioasă care sporește productivitatea mașinii sau uti­lajului. Totul e făcut, în primul rînd, din dorința de a perfecțio­na continuu procesul de produc­ție, de a ușura munca oameni­lor. CIT TIMP TRECE PIIN PRO­PUNEREA RESPECTIVĂ ESTE A­­PLICATA IN PRODUCȚIA ÎNTRE­PRINDERII ? SI APOI ’CINE SE OCUPĂ DE GENERALIZAREA EI IN UNITĂȚI CU PROFIL SIMI­LAR ? Ne răspunde la aceste între­bări Gheorghe Moldovanu de la consiliul județean sindical care se ocupă de problemele econo­mice.­­ Așezarea pe baze științifi­ce a organizării producției și a muncii creează condiții deosebit de favorabile și asigură un ca­dru propice pentru atragerea lar­gă a maselor la introducerea progresului tehnic și perfecționa­rea tehnicii existente în scopul creșterii potențialului economic al întreprinderilor. Avem, la ora ac­tuală, în principalele unități eco­nomice ale județului 4 cercuri ale inovatorilor și raționalizatori­­lor (uzinele textile „Moldova", fabrica de confecții din Botoșani, uzina de reparații și fabrica de zahăr Bucecea). In anul trecut au fost înregistrate 65 de propu­neri de inovații din care au fost acceptate pentru aplicare 59 și aplicate, practic, 40. Economiile postcalculate — peste 1,2 milioa­ne lei. Pentru stimularea mișcării de inovații a fost inițiat un con­curs între cercurile inovatorilor pe baza unor obiective și criterii concrete iar în urma punctajului realizat au fost acordate diplo­me de cercuri fruntașe, in acest an, deocamdată, au fost în reg­is-Motivul regresului este­ unul singur: în ultimii ani, în parte din întreprinderi, a scăzut im­pulsul pentru munca de inovație atît din partea conducerilor de întreprinderi, cit și din partea or­ganizațiilor sindicale. Se așteap­tă fonduri de investiții. Desigur, e mult mai comod (comod, în­­tr-un anume sens) să se achizi­ționeze utilaje moderne, cu ca­racteristici tehnice superioare de­cit să se caute soluții pentru îm­bunătățirea și perfecționarea ce­lor existente. Exemple sunt, din nefericire, destule. La I.I.L. „Fla­mura roșie“ de pildă, nici pînă acum, deși e jumătatea anului nu este aprobat planul tematic de către Direcția de industrie lo­cală, nu este afișat, pentru a fi cunoscut de masa largă de mun­citori. Mai rău decit aici stau lu­crurile în autobazele de transpor­turi ale județului, întreprinderea de construcții - montaj, Industria cărnii, întreprinderea de morărit și panificație, I.M.A., I.A.S., unde în acest an nu s-a înregistrat în­că nici o inovație. — Am solicitat recent părerile câtorva inovatori. Mulți dintre ei iși manifestă nemulțumirea pen­ GREU Convorbirea noastră cu GHEORGHE MOLDOVANU, membru în biroul executiv al Consiliului județean al sindicate­lor Botoșani trate 25 de inovații și raționali­zări a căror eficiență economică antecalculată e de circa 125 mii lei. Cele mai multe, și cele mai bune, bineînțeles — și cînd spun bine am în vedere, negreșit, e­­ficiența pe care se scontează — sînt cele de la uzinele textile. Cîteva din ele sînt chiar foarte interesante, bunăoară cea privi­toare la recuperarea sodei caus­tice de la fundul bazinului de desodificare a mașinilor de mer­­cerizat (autor Gh. Radovei) ; cea referitoare la utilizarea noului procedeu de finisare a articolu­lui finet polinozic colorat (autori: M. Dominte și I. Segal) sau re­cuperarea sodei caustice colora­te de la mașinile de mercerizat.­­ Organizațiile sindicale au sarcini precise pe linia organiză­rii muncii de masă pentru dez­voltarea mișcării inovatorilor raționalizatorilor, executării con­st trolului obștesc asupra modului cum se respectă legislația pri­vind inovațiile și raționalizările îndeosebi asupra aplicării, extin­derii și generalizării lor. O suma­ră retrospectivă — din ultimii 3 ani evidențiază o descreștere în­grijorătoare a numărului de ino­vatori și inovații. Cum se explică acest fenomen ? Intr-adevăr așa stau lucrurile și ele sunt confirmate de urmă­toarea situație din cîteva între­prinderi principale : tra felul cum sînt tratate efortu­rile lor creatoare de către con­ducerile intreprinderilor. Mihai Lupu, de pildă, de la Autobaza de transporturi Botoșani, ne re­lata că deși el personal a con­ceput un banc fix pentru verifi­carea și probarea mecanismelor servofrină valabil pentru 5 an­­samble, s-a numai pentru acceptat un altul verificarea unui ansamblu. Printr-un compromis i s-au acordat totuși drepturile bă­nești de autor. In schimb de 2 ani solicită la întreprinderea de tran­sporturi Suceava un atestat de inovator pe care însă nu l-a pri­mit nici pînă acum. — Cazul Lupu nu e singular. La autobazele de transporturi din județ, pendinte de I.T.A. Sucea­va, preocuparea pentru stimula­rea inovațiilor este la cota zero. Nu demult, Ion Baltaru de la autobaza din Dorohoi, autor a 5 inovații, ne sesiza că deși i s-au trimis de multă vreme la forul tutelar propunerile sale nu știe nimic de soarta lor, cu toate că unele se aplică cu bune rezulta­te în unitate. La uzinele textile, propunerile ■ ■ [UNK]SE­MIȘCA care sunt date serviciilor de spe­cialitate pentru verificarea calcu­lului eficienței economice zac în sertare luni de zile. La fel du­rează mult rezolvarea propuneri­lor de inovații la uzina de repa­rații. I.I.L. „Flamura roșie“, între­prinderile de mecanizare și între­prinderile agricole de stat. — Adolf Highel, unul dintre inovatorii de la uzina de repara­ții, arăta de pildă, că multe din inovațiile făcute la această în­treprindere se consideră pînă la urmă sarcini de serviciu și auto­rii lor nu mai sunt retribuiți. Un alt caz, și mai interesant, de la I. G. C. L. Botoșani, inginerului Gheorghe Dănilă i se acceptă la 26 martie a.c. inovația „îmbună­tățirea calității aburului și redu­cerea consumului de combustibil la baia centrală". Economii ante­­calculate : 23.200 lei. S-a întoc­mit și un proces verbal semnat de directorul I.G.C.L. Emil Pricop și ing. A. Vasiliu in care i se sta­bilește recompensa : 2 490 lei. Nu i s-a plătit însă nimic pînă acum. Șeful contabil de la între­prindere susține că inovația res­pectivă nu ar fi... inovație, ci în­deplinirea unor obligații de ser­viciu. Atunci de ce i s-a înmînat un exemplar din procesul verbal în care e recunoscut autorul a­­cestei inovații ? Inginerul Dănilă umblă pe drumuri și... speră. Ni­meni nu se învrednicește să re­zolve definitiv cazul său. Ni s-a mai sugerat ideea că întreprinde­rile ezită să suporte cheltuielile cu executarea prototipurilor pe motiv că-și încarcă costurile de producție. — Există într-adevăr rețineri și din asemenea cauze. Deși art. 88 din Decretul 884/1967 regle­mentează acest lucru. Pe de al­tă parte însă, cele mai multe re­zerve din partea organelor finan­ciare din întreprinderile indus­triale I.M.A. și I.A.S., au loc ca urmare a necunoașterii metodo­logiei de formare și folosire a a­­cestor fonduri. Și ca să nu se complice, mai bine lasă lucrurile baltă, căutînd fel de fel de moti­ve care să-i scutească de o e­­ventuală răspundere. Dolce fal­­m­ente ! Neajunsuri sînt destule. Atît pe linia încurajării „căutătorilor de nou“ cît și în direcția populariză­rii, a generalizării operative a tot ce apare nou, atît în cadrul întreprinderilor noastre cît și a altora din țară și de peste hota­re. De aceea consiliul sindical județean a organizat în ultimul timp o gamă largă de acțiuni care vizează promovarea noului, a progresului tehnic, extinderea experienței bune. Amintesc doar schimburile de experiență­ orga­nizate la I.A.S. Săveni și I.A.S. Dîngeni, la I.M.A. Botoșani, la fabricile de confecții, concursul între cercurile inovatorilor, îmbo­gățirea bibliotecilor tehnice cu noi volume etc. Recent s-a des­chis acțiunea de amploare mai largă „Progresul tehnic și pro­ducția — Botoșani 1970“ care va cuprinde simpozioane, expuneri, consfătuiri, schimburi de expe­riență ș.a. după specificul de muncă al întreprinderilor. Orga­nizațiile sindicale vor trebui să-și facă simțită prezența la toate a­­ceste acțiuni cu mai multă vi­goare, ca organizații de masă ce răspund de generalizarea a tot ce apare nou și valoros în activitatea de producție a între­prinderilor. Convorbire consemnată de VICTOR MAFTEI Numărul inovatorilor eșalonat întreprinderea pe ani 1967 1968 1969 Uzinele textile 35 33 20 Fabrica de zahăr Bucecea 24 11 3 Industria cărnii — 6 5 Fabrica de confecții? Botoșani 22 15 12 întreprinderea de morărit și panificație 9 6 2

Next