Clopotul, iulie-septembrie 1970 (Anul 26, nr. 2862-2939)
1970-07-10 / nr. 2870
Anul XXVI nr. 2870 vineri 10 iulie 1970 4 pagini 30 bani BIUL JOT CENTRALA UNIV...SITARAIM. EMINESCU" IAȘI ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN BOTOȘANI AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN ÎNCHEIEREA LUCRĂRILOR PLENAREI COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN Cuvîntarea tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU la Plenara C.C. al P.C.R. din 8-9 iulie 1970 Stimați tovarăși, Plenara Comitetului Central are loc în împrejurări deosebite, cînd întregul partid și popor desfășoară o muncă intensă pentru lichidarea urmărilor inundațiilor catastrofale care au lovit atît de greu țara noastră în ultimele luni. Faptul că la ordinea de zi a plenarei figurează probleme ce privesc atît activitatea internă cit și externă a partidului și statului nostru demonstrează, o dată in plus, unitatea dialectică dintre sarcinile naționale și cele internaționale. Este un adevăr cunoscut că activitatea de făurire a societății socialiste multilateral dezvoltate, de ridicare a bunăstării întregului popor și preocuparea pentru întărirea coeziunii și unității țărilor socialiste, a mișcării comuniste și muncitorești, a tuturor forțelor antiimperialiste, pentru transpunerea în fapt a politicii de coexistență pașnică, de dezvoltare a colaborării cu toate statele lumii, fără deosebire de orînduire socială - constituie un tot unitar, se condiționează reciproc, sunt părți inseparabile ale procesului de înfăptuire a rolului conducător al partidului nostru în societate. Așa se explică, de altfel, de ce, în împrejurările grele prin care a trecut țara noastră, Comitetul Central al partidului și guvernul, acționând cu fermitate pentru rezolvarea gravelor probleme provocate de inundații, pentru asigurarea unui ritm normal al întregii vieți economice și sociale, au desfășurat in același timp o vastă activitate pe plan internațional, înainte de a mă referi la problemele aflate pe ordinea de zi a plenarei, consider necesar să informez Comitetul Central, partidul și întregul popor asupra felului cum se înfăptuiesc sarcinile planului de stat pe anul 1970. In primul semestru producția globală industrială s-a realizat în proporție de peste 101 la sută, obținîndu-se peste plan produse de 1 miliard 500 milioane lei. Față de semestrul I al anului 1969 volumul producției industriale a crescut cu 12,4 la sută, depășindu-se ritmul prevăzut pentru acest an. De asemenea, se înfăptuiesc in bune condiții sarcinile privind creșterea productivității muncii, ridicarea calității producției, sporirea eficienței întregii activități economice. In ce privește investițiile, din planul anual s-a realizat 44,6 la sută, ceea ce ne permite să apreciem că există condiții favorabile pentru îndeplinirea în întregime a programului stabilit. In domeniul comerțului exterior, planul de export pe primele șase luni a fost depășit, realizîndu-se o creștere de circa 23 la sută față de primul semestru al anului trecut. Rezultatele obținute in primele 6 luni în înfăptuirea planului în industrie se datoresc măsurilor luate la timp pentru asigurarea desfășurării in bune condițiuni a producției. Ele sunt rodul muncii intense depuse de muncitori, tehnicieni și ingineri, de conducerile întreprinderilor, al unei mai bune îndrumări și conduceri de către ministere și organele centrale a activității economice. In același timp, aceste rezultate demonstrează că organele și organizațiile de partid își îndeplinesc tot mai bine rolul organizator și conducător în economie. Cu atît mai mult merită să subliniem rezultatele dobîndite în industrie, în realizarea planului producției pe primul semestru, cu cât, după cum se știe, în această perioadă, datorită inundațiilor, sute de întreprinderi și-au întrerupt activitatea. In ce privește agricultura, pe baza hotărîrilor plenarei Comitetului Central din martie, s-a desfășurat o muncă intensă pentru realizarea unor recolte bogate. Lucrările agricole au fost executate în condiții bune, s-a asigurat o cantitate mai mare de îngrășăminte și, dacă nu ar fi intervenit inundațiile catastrofale care au afectat aproape 1 milion de hectare, se întrevedea posibilitatea obținerii unor recolte deosebit de mari. Cu toate greutățile ivite, datorită măsurilor luate pentru reînsămînțarea suprafețelor calamitate, pentru buna îngrijire a culturilor, putem aprecia că recolta la cerealele de vară va asigura în mod corespunzător aprovizionarea populației. De altfel, strînsul orzului și griului a și început și recoltele obținute sunt mulțumitoare și în județele unde nu a început încă recoltarea, se apreciază că producția de grîu și orz va fi bună. Sunt, de asemenea, perspective pentru a obține producții bune la culturile de toamnă. Porumbul, floarea-soarelui, celelalte culturi se prezintă, în general, bine , umiditatea este mai mult decit suficientă, și avînd în vedere că și vremea este călduroasă se poate aprecia că recoltele de toamnă vor fi satisfăcătoare. De aceea avem convingerea că vom putea asigura acoperirea nevoilor de produse agricole. Aș dori să menționez că în această perioadă conducerea de partid și de stat a acordat o deosebită atenție aprovizionării populației, ceea ce s-a reflectat in faptul că piața a fost mai bine aprovizionată cu produse agroalimentare, îndeosebi cu legume. Volumul mărfurilor cumpărate de populație a crescut cu aproape 10 la sută față de primul semestru al anului trecut. Putem afirma astfel că rezultatele generale obținute în economie în primele 6 luni ale anului sînt bune. Avem toate condițiile pentru a realiza și depăși planul de stat pe întregul an, asigurînd astfel îndeplinirea cu succes a planului cincinal 1966- 1970 și creînd o puternică bază de plecare pentru viitorul plan cincinal. Cu toate acestea, trebuie să menționez că și în această pe(Continuare in pagina a ll-a) CU PRIVIRE LA INUNDAȚIILE DIN PRIMAVARA ACESTUI AN, IA MASURUL PENTRU ÎNLĂTURAREA EFECTELOR ACESTOR CALAMITATI Comitetul Central al Partidului Comunist Român a examinat problemele legate de calamitățile naturale din primăvara acestui an, cauzate de inundațiile fără precedent care au afectat o mare parte a teritoriului țării, au lovit grav numeroase orașe și sate, întreprinderi industriale, șantiere de construcții, unități socialiste din agricultură, întinse suprafețe agricole cultivate, locuințele a zeci de mii de cetățeni, provocînd mari daune economiei naționale, precum și victime în rîndul populației. Plenara aprobă in întregime activitatea depusă de Comitetul Executiv al Comitetului Central al Partidului Comunist Român în această perioadă de grele încecări pentru poporul nostru, măsurile luate pentru salvarea avutului obștesc și al cetățenilor, a vieților omenești, pentru sprijinirea populației sinistrate, înlăturarea urmărilor calamităților normalizarea activității economiice și social - culturale. Plenara apreciază că acțiunile energice inițiate și desfășurate sub directa îndrumare a conducerii de partid și de stat, prezența tovarășului Nicolae Ceaușescu, secretarul general al partidului, președintele Consiliului de Stat. In mijlocul populației din zonele sinistrate și amenințate de ape, măsurile concrete stabilite cu acest prilej, vasta activitate organizatorică și politică desfășurată de organele de partid, de stat și obștești pe plan local au asigurat mobilizarea unor uriașe mijloace materiale și forțe umane pentru apărarea împotriva inundațiilor și înlăturarea consecințelor acestora. Comitetul Central al Partidului Comunist Român dă o înaltă apreciere dîrzeniei, abnegației și eroismului cu care clasa muncitoare, țărănimea, intelectualitatea, întregul nostru popor - români, maghiari, germani și de alte naționalități - au răspuns chemării partidului, infruntînd forțele dezlănțuite ale naturii, și-au unit eforturile pentru a învinge greutățile și a asigura salvarea avutului națiunii noastre socialiste. Se bucură de prețuirea unanimă a poporului activitatea neobosită, pătrunsă de spiritul unei înalte conștiințe și responsabilități politice, desfășurată de comitetele de partid județene, municipale, orășenești și comunale, de organizațiile de bază și întregul activ al partidului care s-au situat în fruntea luptei pentru apărarea împotriva revărsărilor de ape și înlăturarea distrugerilor provocate de acest cataclism. Se cuvin evidențiate eforturile neprecupețite ale minunatului nostru tineret - vlăstar viguros al poporului, ale maselor largi ale femeilor din întreaga țară, care au adus o uriașă contribuție la înfrîngerea stihiilor naturii și la intrarea în normal a vieții sociale. Armata patriei noastre, făcînd dovada unui fierbinte patriotism, a fermității, dăruirii și spiritului de sacrificiu în acțiune, și-a făcut pe deplin și in mod exemplar datoria în salvarea bunurilor și a vieților omenești, cîștigîndu-și recunoștința și prețuirea întregii țări , alături de armată, au dat pilde de curaj și eroism gărzile patriotice și unitățile de pregătire militară a tineretului. Datorită eforturilor unite ale întregului popor, muncii sale neobosite, desfășurate sub conducerea partidului, a fost posibil să fie preîntîmpinate distrugeri materiale și pierderi de vieți omenești încă și mai mari, să fie zăgăzuite apele pe întinderi imense ale cursului Dunării și nurilor interioare, să se asigure desfășurarea normală a vieții economice și sociale. S-a demonstrat astfel încă o dată, și cu o deosebită forță, indestructibila unitate dintre partid și popor, faptul că poporul nostru răspunde ca un singur om la chemările Partidului Comunist Român, că el urmează și înfăptuiește cu fermitate și nețărmurită încredere linia partidului. Intr-o atmosferă de înaltă solidaritate socialistă, populația întregii țări s-a aflat alături de oamenii muncii din județele calamitate, sprijinul său constituind un ajutor de preț la refacerea gospodăriilor sinistrate. (Continuare in pagina a lll-a in zilele de 8 și 9 iulie a.c., au avut loc lucrările Plenarei Comitetului Central al Partidului Comunist Român. Plenara a dezbătut proiectul Legii organizării producției și a muncii în agricultură și proiectul Legii privind răspunderea conducerilor organizațiilor socialiste pentru gospodărirea mijloacelor materiale și bănești, organizarea și funcționarea controlului financiar. Comitetul Central a decis ca aceste proiecte de lege să fie supuse spre adoptare Marii Adunări Naționale a Republicii Socialiste România, cu îmbunătățirile rezultate din discuția publică și din dezbaterile ce au avut loc în Comisia pentru agricultură silvicultură și Comisia penitru problemele economice ale C.C. al P.C.R. Plenara a dezbătut informarea Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R. cu privire la inundațiile din primăvara acestui an, la măsurile pentru înlăturarea efectelor acestor calamități și a adoptat un document care este dat publicității. Plenara a adoptat Hotărîrea cu privire la aniversarea semicentenarului Partidului Comunist Român. (Hotărîrea va fi dată publicității). Plenara a fost informată despre activitatea pe internațional desfășurată plan în ultima perioadă de conducerea partidului și statului, despre vizitele delegațiilor de partid și de stat ale țării noastre in alte țări și ale delegațiilor străine în Republica Socialistă România. Comitetul Central dă înaltă prețuire activității internaționale desfășurate de Comitetul Executiv al C.C. al P.C.R., de guvernul Republicii Socialiste România, de secretarul general al partidului, președintele Consiliului de Stat, tovarășul Nicolae Ceaușescu, apreciind că aceasta se înscrie pe linia înfăptuirii politicii externe definite de Congresul al X-lea al partidului. Plenara consideră deosebit de pozitive schimburile de delegații și convorbirile pe care Partidul Comunist Român le-a avut în această perioadă cu partidele comuniste din țările socialiste, precum și cu numeroase partide comuniste, muncitorești și organizații democratice din alte țări. Aceste întîlniri constituie o contribuție de seamă la înfăptuirea politicii partidului și statului nostru, îndreptată spre dezvoltarea prieteniei, alianței și cooperării cu toate statele socialiste, a solidarității internaționaliste cu partidele comuniste și muncitorești, cu forțele democratice și progresiste, cu mișcările de eliberare națională, sporirea contribuției la întărirea unității sistemului mondial, a mișcării socialist comuniste internaționale, a tuturor forțelor antiimperialiste. Plenara dă o înaltă apreciere semnării Tratatului de prietenie, colaborare și asistență mutuală între Republica Socialistă România și Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste cu prilejul vizitei în țara noastră a delegației de partid și guvernamentale a Uniunii Sovietice, document de o deosebită importanță pentru dezvoltarea relațiilor, pe multiple planuri, dintre cele două state socialiste, spre binele popoarelor român și sovietic, al cauzei întăririi sistemului socialist mondial și unității sale, al păcii și progresului in lume. Plenara apreciază utilitatea și rodnicia contactelor care au avut loc în acest timp cu șefii de stat și de guverne, precum și cu alți reprezentanți ai numeroase țări - expresie a politicii de dezvoltare a relațiilor României cu toate state (Continuare in pagina a lll-a) PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNIȚI-VA I Redacția și administrația Botoșani Calea națională nr. 261 Telefoane Redactor șef - 11328 Redactor șef adjunct - 11725 Secretariatul de redacție - 12075 Secțiile economică și culturală - 12487 Secțiile viață de partid și construcții de stat - 11106 Secțiile informații și scrisori - 11217 Administrația - 12372 Revizorul de vagoane Victor Olaru în timp ce execută verificarea tehnică a vagoanelor PERIMETRUL ÎNGUST AL EXPERIENȚEI POZITIVE MIȘCAREA DE INOVAȚII * 1 _ După zile și nopți de frămîntări, de calcule, un muncitor, un maistru sau inginer a găsit o soluție ingenioasă care sporește productivitatea mașinii sau utilajului. Totul e făcut, în primul rînd, din dorința de a perfecționa continuu procesul de producție, de a ușura munca oamenilor. CIT TIMP TRECE PIIN PROPUNEREA RESPECTIVĂ ESTE APLICATA IN PRODUCȚIA ÎNTREPRINDERII ? SI APOI ’CINE SE OCUPĂ DE GENERALIZAREA EI IN UNITĂȚI CU PROFIL SIMILAR ? Ne răspunde la aceste întrebări Gheorghe Moldovanu de la consiliul județean sindical care se ocupă de problemele economice. Așezarea pe baze științifice a organizării producției și a muncii creează condiții deosebit de favorabile și asigură un cadru propice pentru atragerea largă a maselor la introducerea progresului tehnic și perfecționarea tehnicii existente în scopul creșterii potențialului economic al întreprinderilor. Avem, la ora actuală, în principalele unități economice ale județului 4 cercuri ale inovatorilor și raționalizatorilor (uzinele textile „Moldova", fabrica de confecții din Botoșani, uzina de reparații și fabrica de zahăr Bucecea). In anul trecut au fost înregistrate 65 de propuneri de inovații din care au fost acceptate pentru aplicare 59 și aplicate, practic, 40. Economiile postcalculate — peste 1,2 milioane lei. Pentru stimularea mișcării de inovații a fost inițiat un concurs între cercurile inovatorilor pe baza unor obiective și criterii concrete iar în urma punctajului realizat au fost acordate diplome de cercuri fruntașe, in acest an, deocamdată, au fost în regis-Motivul regresului este unul singur: în ultimii ani, în parte din întreprinderi, a scăzut impulsul pentru munca de inovație atît din partea conducerilor de întreprinderi, cit și din partea organizațiilor sindicale. Se așteaptă fonduri de investiții. Desigur, e mult mai comod (comod, într-un anume sens) să se achiziționeze utilaje moderne, cu caracteristici tehnice superioare decit să se caute soluții pentru îmbunătățirea și perfecționarea celor existente. Exemple sunt, din nefericire, destule. La I.I.L. „Flamura roșie“ de pildă, nici pînă acum, deși e jumătatea anului nu este aprobat planul tematic de către Direcția de industrie locală, nu este afișat, pentru a fi cunoscut de masa largă de muncitori. Mai rău decit aici stau lucrurile în autobazele de transporturi ale județului, întreprinderea de construcții - montaj, Industria cărnii, întreprinderea de morărit și panificație, I.M.A., I.A.S., unde în acest an nu s-a înregistrat încă nici o inovație. — Am solicitat recent părerile câtorva inovatori. Mulți dintre ei iși manifestă nemulțumirea pen GREU Convorbirea noastră cu GHEORGHE MOLDOVANU, membru în biroul executiv al Consiliului județean al sindicatelor Botoșani trate 25 de inovații și raționalizări a căror eficiență economică antecalculată e de circa 125 mii lei. Cele mai multe, și cele mai bune, bineînțeles — și cînd spun bine am în vedere, negreșit, eficiența pe care se scontează — sînt cele de la uzinele textile. Cîteva din ele sînt chiar foarte interesante, bunăoară cea privitoare la recuperarea sodei caustice de la fundul bazinului de desodificare a mașinilor de mercerizat (autor Gh. Radovei) ; cea referitoare la utilizarea noului procedeu de finisare a articolului finet polinozic colorat (autori: M. Dominte și I. Segal) sau recuperarea sodei caustice colorate de la mașinile de mercerizat. Organizațiile sindicale au sarcini precise pe linia organizării muncii de masă pentru dezvoltarea mișcării inovatorilor raționalizatorilor, executării const trolului obștesc asupra modului cum se respectă legislația privind inovațiile și raționalizările îndeosebi asupra aplicării, extinderii și generalizării lor. O sumară retrospectivă — din ultimii 3 ani evidențiază o descreștere îngrijorătoare a numărului de inovatori și inovații. Cum se explică acest fenomen ? Intr-adevăr așa stau lucrurile și ele sunt confirmate de următoarea situație din cîteva întreprinderi principale : tra felul cum sînt tratate eforturile lor creatoare de către conducerile intreprinderilor. Mihai Lupu, de pildă, de la Autobaza de transporturi Botoșani, ne relata că deși el personal a conceput un banc fix pentru verificarea și probarea mecanismelor servofrină valabil pentru 5 ansamble, s-a numai pentru acceptat un altul verificarea unui ansamblu. Printr-un compromis i s-au acordat totuși drepturile bănești de autor. In schimb de 2 ani solicită la întreprinderea de transporturi Suceava un atestat de inovator pe care însă nu l-a primit nici pînă acum. — Cazul Lupu nu e singular. La autobazele de transporturi din județ, pendinte de I.T.A. Suceava, preocuparea pentru stimularea inovațiilor este la cota zero. Nu demult, Ion Baltaru de la autobaza din Dorohoi, autor a 5 inovații, ne sesiza că deși i s-au trimis de multă vreme la forul tutelar propunerile sale nu știe nimic de soarta lor, cu toate că unele se aplică cu bune rezultate în unitate. La uzinele textile, propunerile ■ ■ [UNK]SEMIȘCA care sunt date serviciilor de specialitate pentru verificarea calculului eficienței economice zac în sertare luni de zile. La fel durează mult rezolvarea propunerilor de inovații la uzina de reparații. I.I.L. „Flamura roșie“, întreprinderile de mecanizare și întreprinderile agricole de stat. — Adolf Highel, unul dintre inovatorii de la uzina de reparații, arăta de pildă, că multe din inovațiile făcute la această întreprindere se consideră pînă la urmă sarcini de serviciu și autorii lor nu mai sunt retribuiți. Un alt caz, și mai interesant, de la I. G. C. L. Botoșani, inginerului Gheorghe Dănilă i se acceptă la 26 martie a.c. inovația „îmbunătățirea calității aburului și reducerea consumului de combustibil la baia centrală". Economii antecalculate : 23.200 lei. S-a întocmit și un proces verbal semnat de directorul I.G.C.L. Emil Pricop și ing. A. Vasiliu in care i se stabilește recompensa : 2 490 lei. Nu i s-a plătit însă nimic pînă acum. Șeful contabil de la întreprindere susține că inovația respectivă nu ar fi... inovație, ci îndeplinirea unor obligații de serviciu. Atunci de ce i s-a înmînat un exemplar din procesul verbal în care e recunoscut autorul acestei inovații ? Inginerul Dănilă umblă pe drumuri și... speră. Nimeni nu se învrednicește să rezolve definitiv cazul său. Ni s-a mai sugerat ideea că întreprinderile ezită să suporte cheltuielile cu executarea prototipurilor pe motiv că-și încarcă costurile de producție. — Există într-adevăr rețineri și din asemenea cauze. Deși art. 88 din Decretul 884/1967 reglementează acest lucru. Pe de altă parte însă, cele mai multe rezerve din partea organelor financiare din întreprinderile industriale I.M.A. și I.A.S., au loc ca urmare a necunoașterii metodologiei de formare și folosire a acestor fonduri. Și ca să nu se complice, mai bine lasă lucrurile baltă, căutînd fel de fel de motive care să-i scutească de o eventuală răspundere. Dolce falmente ! Neajunsuri sînt destule. Atît pe linia încurajării „căutătorilor de nou“ cît și în direcția popularizării, a generalizării operative a tot ce apare nou, atît în cadrul întreprinderilor noastre cît și a altora din țară și de peste hotare. De aceea consiliul sindical județean a organizat în ultimul timp o gamă largă de acțiuni care vizează promovarea noului, a progresului tehnic, extinderea experienței bune. Amintesc doar schimburile de experiență organizate la I.A.S. Săveni și I.A.S. Dîngeni, la I.M.A. Botoșani, la fabricile de confecții, concursul între cercurile inovatorilor, îmbogățirea bibliotecilor tehnice cu noi volume etc. Recent s-a deschis acțiunea de amploare mai largă „Progresul tehnic și producția — Botoșani 1970“ care va cuprinde simpozioane, expuneri, consfătuiri, schimburi de experiență ș.a. după specificul de muncă al întreprinderilor. Organizațiile sindicale vor trebui să-și facă simțită prezența la toate aceste acțiuni cu mai multă vigoare, ca organizații de masă ce răspund de generalizarea a tot ce apare nou și valoros în activitatea de producție a întreprinderilor. Convorbire consemnată de VICTOR MAFTEI Numărul inovatorilor eșalonat întreprinderea pe ani 1967 1968 1969 Uzinele textile 35 33 20 Fabrica de zahăr Bucecea 24 11 3 Industria cărnii — 6 5 Fabrica de confecții? Botoșani 22 15 12 întreprinderea de morărit și panificație 9 6 2