Clopotul, iulie-septembrie 1970 (Anul 26, nr. 2862-2939)
1970-09-17 / nr. 2928
V Anul XXV* nr_2928 4 pagini joi 17 septembrie 1970 30 bani LA ÎNTREBĂRILE ZIARULUI „CLOPOTUL“ RĂSPUND 5 conducători de întreprinderi Noul an economic bate la ușă. SÎNTEȚI PREGĂTIȚI PENTRU AS RĂSPUNDE: INTRĂ? Doar citeva luni ne despart de intrarea in anul 1971, primul an al viitorului cincinal, ai cărui parametri au fost elaborați și fundamentați științific la cel de al X-lea Congres al partidului nostru. Exigențele noului an economic — binecunoscute de altfel de masa largă de muncitori, ingineri, tehnicieni din unitățile industriale ale județului cu prilejul adunărilor generale salariaților care au avut loc ale in iulie a.c. — se anunță mult sporite : producția globală indusRectăm cîteva din răspunsurile primite : Ing. VASILE FILIPOAîA, director comercial la Combinatul Industriei Alimentare : 1. întreaga producție este nominalizată. Cunoașterea din timp a cifrelor de plan ne-a dat posibilitatea să acționăm mai din vreme pe linia asigurării fabricilor noastre cu materii prime agricole. Pînă acum au fost perfectate contractele cu unitățile agricole de stat (pentru lapte și carne). Cu cooperativele agricole acțiunea de contractare încă nu a început. Cu gospodăriile membrilor cooperatori contractările sunt în curs : la tineret bovin, din planul de 26.800 capete s-au încheiat contracte pentru 23.900 ; mai rău se stă la porcine (din 42.000 capete — contractat 4082) și la bovine adulte (15 capete din 5400 planificat). Bazele de contractări și preluări Botoșani (îndeosebi subcentrul Trușești) și Ungureni prezintă mari rămîneri în urmă. 2. La o valoare de producție marfă planificată de 486 milioane lei, am primit comenzi de peste 500 milioane pe care le-am confirmat urmînd a perfecta contractele. Avem îndeosebi cerințe mai mari la brînzeturi. 3. Producția industrială va crește în 1971 cu 43,9 milioane lei — adică cu 9,7 la sută față de 1970. Aproape 60 la sută din spor se va realiza pe seama creșterii productivității muncii , restul pe seama unor extinderi de capacități de producție realizate prin credite de mică mecanizare, valorificarea superioară a materiilor prime etc. Ing. NICOLAE PASĂRE, directorul Fabricii de confecții Botoșani : 1—2. Producția pentru trimestrul I 1971 a fost contractată în procent de 60 la sută , față de planul anual al producției marfă — 15,2 la sută. Pentru toată producția contractată avem asigurate — prin contracte — atît materia primă cît și materialele trială va crește în 1971 cu 12,5 la sută față de anul pe care il încheiem acum ; cheltuelile la 1000 lei producție marfă vor fi diminuate cu 17,5 lei ; beneficiile vor spori cu aproape 40 de milioane lei; înfăptuirea unor sarcini sporite presupune în primul rând o pregătire minuțioasă, din vreme,a producției anului viitor. Pentru a sonda stadiul acestor pregătiri, am adresat unor conducători de întreprinderi următoarele 3 întrebări auxiliare necesare. In prezent se desfășoară la Snagov, etapa lI-a a contractărilor, de unde uramează să ne acoperim integral capacitatea de producție pentru trimestrul I 1971 (piața internă). In noiembrie, se pare, va loc încă o operațiune de avea contractări pentru acoperirea necesarului din trimestrele II și III 1971. In vederea procurării de comenzi pentru export, secția de creație a întreprinderii noastre a pregătit o colecție de 75 de modele confecții pentru a fi prezentate la diferite tîrguri internaționale care au loc în prezent în diferite țări din Europa. Au fost create de asemenea 30 modele specifice țărilor calde, unde urmează a se deplasa un delegat al combinatului textil pentru ofertare și preluare a comenzilor. 3. Sporul de producție se va realiza exclusiv pe seama creșterii productivității muncii, ca urmare a perfecționării tehnologiei de fabricație, îmbunătățirii utilizării fondului de timp, a programării producției. Se fac pregătiri de pe acum pentru automatizarea unor operațiuni cum ar fi însăilatul buteliei la pantaloni, tighetare automată a buzunarelor etc. Sporul de producție se materializează în 74 mii cămăși și 39 mii pantaloni, cu o valoare a producției industriale de 5,2 milioane lei, Ing. LUDOVIC REGHENSTREIF, directorul Uzinei de reparații Botoșani : 1. Integral. In anul viitor trecem numai pe fabricație, întrucît ni s-a scos complet din plan activitatea de reparații. Vom executa 315 sortimente piese de schimb și 24 de utilaje. Am înaintat necesarele de materiale și în prezent perfectăm contractele, in sensul repartizării pe trimestre a acestora în funcție de planul de producție. 2. Pentru întreaga ami primit comenzi din producție partea beneficiarilor, pe baza cărora s-au întocmit contractele. 3. Din sporul de 7 milioane lei producție, 70 la sută se va V. MAFTEI (Continuare în pagina a lli-a) 1. UN CE PROPORȚIE AVEȚI NOMINALIZATĂ PRODUCȚIA ANULUI VIITOR? CARE ESTE STADIUL ÎNCHEIERII CONTRACTELOR PENTRU ASIGURAREA MATERIILOR PRIME, MATERIALELOR DE CARE AVEȚI NEVOIE ? 2. CIT DIN PRODUCȚIA ANULUI VIITOR A ÎNTREPRINDERII ESTE CONTRACTATĂ, DECI ARE, DE PE ACUM, DESFACEREA ASIGURATA ? 3. PRIN CE PROCEDEE VEȚI REUȘI SĂ OBȚINEȚI SPORUL DE PRODUCȚIE PREVĂZUT PENTRU NOUL AN ? NOI ÎNTREPRINDERI RAPORTEAZĂ ÎNDEPLINIREA PREVEDERILOR ACTUALULUI CINCINAL D In urmă cu două zile, industria locală a raportat îndeplinirea integrală a sarcinilor de producție ale actualului cincinal, cele mai bune rezultate localizîndu-se la 1.1.1. Dorohoi și întreprinderea de morărit și panificație. La sfîrșitul anului,industria locală își va încheia bilanțul cu producție suplimentară industrială de 54 de milioane lei (materializată în 23 milioane de cărămizi, mobilă în valoare de 4 milioane lei etc.) iar la livrările pentru fondul pieții un plus de 18 milioane lei. Concomitent cu eforturile pentru a încheia cu rezultate cît mai bune anul 1970, în unitățile industriei locale se depun eforturi intense pentru pregătirea temeinică a producției anului viitor. Problema este privită cu toată răspunderea cu atît mai multă cu cît sarcinile viitorului cincinal sunt caracterizate de exigențe deosebite : sporul de producție al perioadei viitoare (față de precedenta) prezintă o creștere î— în cifre absolute — de 340 milioane lei, cu un ritm mediu anual de 13 la sută. • Peste 110 milioane km convenționali, 160 milioane călători km și aproape 6 milioane călători transportați — sunt cifrele cu care Autobaza de transporturi din Botoșani a încheiat, recent, sarcinile de plan ce i-au revenit pentru actualul cincinal. Dacă la acestea adăugăm economiile suplimentare la prețul de cost de 2,6 milioane lei și beneficiile de 3 milioane lei peste nivelul planificat perioadei 1966— 1970,avem tabloul unor realizări remarcabile care oglindesc eforturile harnicului colectiv al acestei unități care, de cîțiva ani la rînd deține steagul de unitate fruntașă în cadrul întreprinderii interjudețene de transporturi auto. L PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNITI-VA ! ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN BOTOȘANI AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN C.A.P. Botoșani. Se lucrează intens la transportul borhotului care va completa rația animalelor în perioada de stabulație Pentru zilele de 18, 19 și 20 septembrie vremea va fi în general frumoasă și călduroasă cu cerul schimbător. Averse locale de ploaie însoțite de descărcări electrice, mai frecvente în nordul regiunii. Minimele vor fi cuprinse între 10 și 15 grade iar maximele între 23 și 28 grade. Astăzi soarele a răsărit la orele 5,56 și va apune la orele 18,23. Prognoza Un nou transport de mere, recoltate la ferma I. A. S. Șendriceni, ia drumul piețelor din județ ÎN PAGINA III a Cincinalul — în dezbaterea salariaților , Botoșanii și sportul de performanță Redacția -1 administrația Calea Națională nr. 261 Botoșani Telefoane Redactor șef - 11328 Redactor șef adjunct - 11725 Secretariatul de redacție - 12075 Secțiile economică și culturală - 12487 Secțiile viață de partid și construcții de stat - 11106 Secțiile informații și scrisori - 11217 Administrația “ 12372 Intîlnirea tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU cu cadre din învățămîntul economic superior și alți economiști Miercuri după - amiază, tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Comunist Român, s-a întîlnit la sediul C.C. al P.C.R., într-o consfătuire de lucru, cu cadre didactice și de conducere în învățămîntul superior economic și alți economiști din institute de cercetări, ministere și mari întreprinderi. Au participat tovarășii Manea Mănescu, Leonte Răutu, precum și Mircea Malița, ministrul învățămîntului. Cu acest prilej au fost analizate în lumina Directivelor celui de-al X-lea Congres al Partidului Comunist Român — propuneri privind prefecționarea învățămîntului economic. Participanții au înfățișat realizările obținute în ultimii ani în dezvoltarea economic din țara învățămîntului noastră, în pregătirea cadrelor de specialiști, precum și sarcinile tot mai importante ce revin economistului în actualul stadiu de dezvoltare a economiei naționale. Vorbitorii au relevat în același timp deficiențele care se manifestă în desfășurarea învățământului economic, au făcut propuneri pentru perfecționarea lui în continuare. S-a subliniat necesitatea ca pregătirea studenților să fie mai mult legată de practică, să fie pus un accent sporit pe disciplinele moderne privind știința și tehnica conducerii, organizarea producției și a muncii, calculul economic, analiza și prognoza economică, prospectarea piețelor etc. S-au făcut totodată propuneri pentru împrospătarea și îmbogățirea cunoștințelor de specialitate prin reciclarea economiștilor, pentru perfecționarea activității cadrelor didactice care lucrează în învățămîntul economic. Luînd lucrărilor cuvîntul la încheierea consfătuirii, tovarășul Nicolae Ceaușescu a subliniat rolul crescînd al cadrelor didactice în formarea viitorilor economiști și a dat indicații și recomandări privind ridicarea pe o treaptă superioară a întregului proces de pregătire a specialiștilor din economie. Secretarul general al partidului a subliniat necesitatea pregătirii unor cadre cu o înaltă calificare profesională, capabile să dea soluții optime problemelor complexe pe care le ridică producția, întreaga viață economică a țării, să lupte pentru înlăturarea a tot ceea ce frînează mersul înainte, să fie promotoare consecvente ale noului, ale creșterii eficienței economice în toate sectoarele, să se preocupe de punerea în valoare a tuturor rezervelor, să organizeze în bune condiții activitatea întreprinderilor, a unităților de producție în care lucrează. Vorbitorul a relevat, de asemenea, îndatoririle ce revin cadrelor didactice din învățămîntul economic și altor economiști în analizarea științifică a problemelor dezvoltării economiei noastre naționale, în promovarea continuă a cercetării științifice, economice, în concordanță cu cerințele mereu crescînde ale progresului societății românești. Tovarășul Nicolae Ceaușescu și-a exprimat convingerea că măsurile ce vor fi adoptate în continuare, pe baza dezbaterilor, vor contribui la perfecționarea învățămîntului economic, la creșterea rolului și aportului economiștilor în rezolvarea problemelor pe care le ridică construcția societății socialiste multilateral dezvoltate în patria noastră. A venit, ca și anul trecut, ca și în celelalte antetimpuri inaugurate de luna lui septembrie, dar după ce ne-am luptat eroic în primăvară și am biruit vitregia calamităților naturale abătute peste mai toată țara, — a sosit darnica și chiar bogata, a venit toamna să întîmpină cu ochi îmbucurați și cu ghiozdanele pline de castane culese de pe trotuare, copiii în drum spre grădinițe și școală. S-au ieșit înainte, harnice, coloanele de tractoare și semănători în drum spre lanuri. Iisurîd ospitaliere și vesele, piețele orașelor zi de zi tot mai înavuțite de dulcețurile, de fripturile și de bucatele pămînturilor. Și o vedem blîndă și mănoasă, cu toții, pretutindeni în țară. Lină, cu soare blajin și duios, cu apusuri pline de aur și de purpură, cu susul de vînt răscolind frunzișuri de aramă, cu parcuri calme ce se despletesc de podoabe, cu campestre lanuri coapte de porumb și cu gutui arătîndu-și obrazul bălan în pomături încărcate de daruri, pe plaiurile țării a prins să colinde, toamna cea culegătoare de nădăjduite roade. M-am întîlnit cu toamna în aceste zile încă strălucite și cu cel adine albastru, în codrul de la Gorovei și de la Floroi din părțile Dorohoiului și din cele ale Hudeștilor și de pe drumurile de țărină de la Vlăsinești și Sîrbi. Am salutat-o pe imașurile întinse de pe șesurile de la Podriga, în luncile Prutului de la Baranca, pe ogoare din preajma Darabanilor populate cu păduri ruginii de porumb, în care a început să se intre cu secera, și pe cîmpiile înecate în lumină și ceață de pe valea Jijiei și cea a Bașeului, în care rîdeau otăvuri de verde clișcă și de mătase. Pe miriști, privegheate de stolurile cenușii ale ciocîrlanilor cu moț, au început celor să caligrafieze, în urma tractoarelor, sămănători sprintene, iar pe la Todireni și pe la Havîrna, pe costișe jirăvite de pîcla dimineții, cîntau fluiere și sunau din clopote oile ieșite de la strungă și de la tide. Pe podișca de nuiele a comarnicelor de la Lișna și Vîrfu Cîmpului, se zvmntau, abia ridicați cu strecurătoarea de la hîrzoabe, ca și grei ca plumbul și untoși, galbeni cum e conopida. Am poposit, de asemeni, la moară la Hănești, și-am pipăit între degete șuvoiul alb ca laptele al făinii de mina întîia, plilă, care curge imaculat, izvorînd de sub voiturile rotitoare, pe uluc, cu La Cîndești am zăbovit, tractoriștii dintr-o brigadă, lingă un mușunoi de mămăligă nouă și am întins, cu ei indeolaltă, la prînz, într-un castron plin ochi cu brînză cu smîntînă. Intr-o seară albastră, am găzduit la un foc aprins ce pupîie roșu, nu departe de Nicșeni, și-am întemeiat sfat de trebuință cu câțiva țărani cooperatori despre străduințele pe care, încă de pe acum, le depun cu toată hărnicia și priceperea pentru recoltele (Continuare în pag. III) Toamnă moldavă de Ion ISTRATI 0 experiență ce se impune a fi generalizată imediat în toate unitățile agricole ÎNSILOZAREA FURAJELOR LA SUPRAFAȚA SOLULUI Fermele Cătămărăști și Zăicești ale întreprinderii noastre agricole de stat au însilozat în anul precedent 7 000 tone nutrețuri în silozuri de suprafață, cu rezultate excelente. Metoda prezintă avantaje economice incomparabile față de procedeele folosite anterior, de însilozare în gropi sau tenșee. Această nouă soluție se încadrează în eforturile consecvente ce se fac în ultimii ani pentru realizarea obiectivelor stabilite de conducerea partidului privind mărirea efectivelor ducției lor de animale și a proîn acest context atenție deosebită trebuie acordată în primul rînd hrănirii raționale a animalelor cu furaje ieftine și de calitate superioară. Noile tehnologii de preparare a furajelor caută să răspundă unor astfel de cerințe. Pe această linie sunt binecunoscute soluțiile adoptate privind prepararea fînurilor vitaminoase cu ajutorul ventilatoarelor, tocarea și înnobilarea paielor, cocenilor și vrejilor etc. La ordinea zilei fiind prepararea nutrețurilor suculente vom discuta în articolul de față despre însilozarea porumbului de siloz după ultima metodă folosită în practica înaintată. Pînă în ultimii ani însilozarea porumbului nu era o problemă căreia i se acorda importanță și nici nu se urmărea obținerea unui siloz ieftin. Instalațiile, construcțiile, gropile betonate costau sume mari de bani, care ridicau prețul de cost al silozului. Pe parcurs, specialiștii au experimentat diferite metode și în prezent au ajuns la concluzia însilozării porumbului în silozuri de suprafață, fără nici un fel de material ajutător. Cum trebuie procedat ? Pentru realizarea silozurilor la suprafață se alege un teren convenabil în apropierea grajdurilor, unde se face depozitarea silozului în formă dreptunghiulară. Masa verde tocată se aduce din cîmp, se basculează din remorcă și se așează într-o formă regulată, clădindu-se pereții laterali. Lățimea silozului trebuie să fie de cel puțin 8 m, iar lungimea — după cantitatea Ing. DUMITRU IFRIM tehnolog șef la I.A.S. Cătămărăști (Continuare in pagina a lll-a) M.I La volan, Ioan Pop, unul dintre conducătorii auto fruntași care deservește fabrica de cărămizi din Dorohoi \ %