Clopotul, octombrie-decembrie 1970 (Anul 26, nr. 2940-3018)
1970-10-20 / nr. 2956
CLOPOTUL • PAGINA 2 Controversata problemă a repertoriului teatrului „M. Eminescu“ poate fi adusă în cele din urmă la cunoștință spectatorilor în coloanele ziarului nostru. întocmirea repertoriului fiecărei stagiuni constituie în fapt o problemă de mare importanță pentru activitatea teatrului și este necesar ca această planificare de perspectivă să urmărească mai multe aspecte printre care — evenimentele cele mai importante care se suprapun calendaristic cu stagiunea respectivă ; — sondarea preferințelor unui public ci mai larg ; — munca de pionierat (in teatru există permanent o asemenea muncă) in a exercite o educație complexă publicului căruia i se adresează. Urmărind să dăm un răspuns spectatorilor, din partea unor oameni de teatru și oamenilor de teatru din partea spectatorilor, am formulat următoarea întrebare : CE ȘTITI IN LEGĂTURA CU REPERTORIUL STAGIUNII CARE A ÎNCEPUT SI CE CONSIDERAȚI CA AR TREBUI SA ȘTIȚI ? Eugen Traian Bordușanu, regizor . — Elementul de bază în teatru îl constituie repertoriul, de el depinzînd, în ultimă instanță, succesul unei stagiuni. De aceea, întocmirea acestei planificări trebuie făcută din timp cu o gîndire matură, cu multă responsabilitate. Un repertoriu bine gîndit trebuie să păstreze un echilibru de genuri, să urmărească ca pe spațiul unei stagiuni să se prezinte spectacole pentru toate categoriile de o vîrstă, în așa fel incit să existe alternanță a spectacolelor. Repertoriul, trebuie să reflecte psihologia unui județ și să răspundă cerințelor spectatorilor și cerințelor de cultură ale județului respectiv. Teatrul județean (cum este al nostru) are datoria să acorde o mare atenție pentru calitatea spectacolelor — un repertoriu bun se concretizează atunci cînd spectacolul este de calitate. In această stagiune repertoriul a fost definitivat foarte tirziu și asta constituie o gravă greșeală (unii actori necunoscînd repertoriul nu știu în ce piesă vor juca — n.n.). — Cine este vinovat ? întrebăm noi. — Totdeauna se găsește un vinovat. Mai important mi se pare să învățăm ceva din aceste greșeli, nu să căutăm vinovați. Anul acesta (ianuarie, februarie 1971) vom începe din timp lucrul pentru pregătirea stagiunii, a repertoriului viitor. La a doua parte a întrebării aș putea să vă spun că în calitate de regizor principal al teatrului, sunt obligat să cunosc repertoriul prin participarea mea la întocmirea și realizarea lui. Dumitru Sandu, tehnician topometru : — Nu cunosc repertoriul acestei stagiuni, după cum nu cunosc nici criteriile după care se stabilește în general repertoriul. Dar îmi închipui că este consultat într-un fel sau altul publicul. Nu cunosc procedeele de investigație folosite, deși personal nu am avut prilejul de a opta pentru ceva, de a-mi expune părerea. Aș putea să spun că în stagiunile trecute au fost destule montări palide. Și spun asta deoarece cunosc speculația teoretică cu privire la relația creator - consumator (actorpublic) și sunt sigur că artiștii cu adevărat buni își găsesc ecou în publicul căruia i se adresează și am credința că în Botoșani există un asemenea public. Părerea mea nu este decât o unitate statistică, dar pentru că am prilejul vreau să spun că s-ar putea juca la noi Cehov, Giraudoux, Adamov, Ionescu. Nu știu de ce, dar am senzația că la teatrul nostru nu există o atmosferă entuziastă, de emulație. Fără să aibă vreo legătură cu întrebarea la care răspund, aș vrea să întreb de ce se schimbă în fiecare an capetele de afiș ? Cînd spectatorul nu este mulțumit de un spectacol nu acceptă motivări neîntemeiate de tipul „La noi nu se poate... pentru că... Nu avem...". Și Piatra Neamț e un oraș de provincie și despre succesele acestui colectiv știe toată țara. Există în jurul teatrului (pînă în prezent) o atmosferă călduță care ar trebui să dispară. Aș propune să se găsească o modalitate ca la sfîrșitul fiecărei stagiuni, publicul să desemneze pe cel mai bun actor. Cred că această propunere ar prezenta interes și pentru spectator și pentru actor. Ce am spus pînă acum este o bună parte din ce știu și am dorit să comunic în legătură cu teatrul și cu repertoriul. Ion Aniței, profesor , reprezintă teatrul în viața orașului nostru. Eugen Aron, președintele comitetului județean pentru cultură și artă . Pînă în luna iulie, ca urmare a consultării publicului înainte și după spectacole (?), în lunile mai și iunie în orașele Săveni, Dorohoi, Darabani și în cîteva comune, teatrul a avut definitivat un repertoriu și aprobat de comitetul județean pentru cultură și artă. Dar, elaborat pripit, omițîndu-se niște evenimente și neținîndu-se seama de cerințele spectatorilor (? !), de puterea colectivului actoricesc, am dat indicații să se schimbe repertoriul. Consiliul de direcție al teatrului a analizat din nou evenimentele cele mai importante ale anului : 50 de ani de la crearea partidului, a doua ediție a zilelor Eminescu, centenarul Iorga, stabilind cu întîrziere, dar cu folos pentru teatru, un repertoriu care răspunde din plin importantelor evenimente, ca și cerințelor spectatorilor. Caracteristica acestui repertoriu pe care îl socotesc corespunzător, util și funcțional, de o apreciabilă varietate tematică și de gen, este ancorarea în realitate, abordînd dramaturgia originală. La sala mică (socotită pînă în prezent o anexă a sălii mari, mutîndu-se nepermis spectacole de la o sală la alta), în actuala stagiune, consiliul de direcție a fixat un profil propriu. Ea va avea două secțiuni : 1. piese de debut ale dramaturgilor noștri contemporani ; 2. teatrul și școala — spectacole - lecție pentru elevi, medalioane, recitaluri de poezie. Vom urmări educarea și formarea tinerilor spectatori, spectatorii de mîine la a căror formare nu rămînem indiferenți. Teatrul va avea o zi a porților deschise cînd va putea intra oricine și va avea posibilitatea să urmărească procesul de lucru al actorilor, rului. Avem scenografului, regizaambiția ca în această stagiune să afirmăm pe plan național teatrul din Botoșani care dispune de un colectiv bun și de condiții optime. Nădăjduiesc că repertoriul stabilit nu va suporta modificări de esență și că teatrul, colectivul actoricesc, va adăuga interpretări de calitate la acest repertoriu de calitate. In zilele ce urmează se va afișa în municipiu și județ repertoriul actualei stagiuni. ★ Sîntem intermediarii difuzori ai unor păreri de larg interes și ne îngăduim să nu comentăm aceste opinii, întrucît am acordat mare atenție în reținerea ideilor interlocutorilor noștri, pe care le prezentăm cititorilor ca pe o discuție vie, la care pot și ei participa. A. M. AGRIPA ,NU NU CĂUTĂM VINOVAȚI IN ALCĂTUIREA REPERTORIULUI...“ (?) LA TEATRUL DE STAT „M. EMINESCU“ BOTOȘANI — Cred că nu există o investigație largă în rîndul spectatorilor. Nu se realizează o colaborare (teatru - spectator) în stabilirea repertoriului. Mă gîndesc că ar fi util să se înmîneze spectatorilor (cu mult înainte de stabilirea repertoriului) niște buletine în care să fie incluse mai multe piese pe care le are în vedere teatrul pentru repertoriu, iar spectatorul să-și manifeste opțiunea. Ca profesor de limba română, îmi este dragă ideea de a se organiza la sala mică (atelier 107 — n.n.) spectacole , lecție, un fel de medalioane în care să se prezinte decupaje semnificative din piesele pe care le au de studiat elevii. Imi închipui că ar fi deosebit de interesant ca la sfîrșitul spectacolului - lecție să se discute (elevi și actori) pe seama personajului, a piesei. Teatrul din Botoșani nu atît pentru mine, cit mai ales pentru elevii mei, mi se pare închis într-o lume proprie și distantă. Repertoriul de pînă acum a omis montarea unor piese pentru tineret. S-au montat piese pentru tineret îmbătrinite care nu satisfac nici problematic, nici estetic cerințele actuale ale tinerilor. Și ca să închid cercul discuției, consider că ar fi bine ca teatrul să urmărească reacția publicului la spectacol și să cunoască exact părerea spectatorului despre spectacol, despre regie, scenografie, actori. Steliar Cirstean, profesor . — Repertoriul se stabilește (cred) și în funcție de valoarea trupei. Or, plecarea unor actori, nu este suplinită de noile achiziții, așa incit s-a ajuns la situația de a nu avea încheiat pînă acum repertoriul. Ridicarea valorii trupei este un factor subiectiv care stă la îndemîna comitetului județean pentru cultură și artă, care nu ne poate răspunde de ce au plecat unii actori, de ce spectacolele au fost nu de puține ori anemice, de ce s-au jucat la Botoșani piese încercate mai întîi de alte teatre și atunci cînd se optează pentru un mare autor nu se montează ce are el mai important, colaboratorii caracteristic, de ce (regizorii) pun in scenă la Botoșani piese pe care le-au mai montat și în altă parte, cîteodată cu ani în urmă, aceste ciubucuri numindu-se „colaborări“, și suntem puși în situația de a suspecta aceste colaborări ? Trebuie să se sfîrșească capitolul montărilor de serviciu, de tipul Nota zero la purtare sau Comedie cu olteni, text ilar, care nu are nimic comun cu psihologia complexă a țăranului zilelor noastre. Este adevărat că nu avem piese scrise bine, care să oglindească viața satului, dar tot adevărat este că nu ne obligă nimeni să facem compromisuri. Se uită prea adesea că faptul artistic neelevat va fi lipsit, implicit, și de funcția sa educativă. Se știe bunăoară că marii clasici sînt mai contemporani și mai educativi decît unele încercări dramatice ca cele numite mai sus. Complexul unei modestii penibile care învăluie, pînă acum, activitatea teatrului din Botoșani, face ca nimeni să nu vorbească despre noi. Or, dacă vorbesc, știm cum vorbesc. Farsele medievale singura piesă bine montată în stagiunea trecută, nu a fost popularizată suficient. Spunem toate acestea pentru că, botoșănenii — intelectuali sau de alte profesii — sîntem profund interesați de ceea ce * Portret pentru o studentă anul I... numărătoare Fotografia : I. NEGREA Raliu rural MINISTIRENI. In 9 octombrie, cei mai mulți dintre cooperatorii din așezare se aflau sîrguincioși pe tarlale. Iar în timp ce soldații acestei bătălii a recoltei munceau, generalii, adică președintele Dumitru Bișcă, brigadierul zootehnic Petru Vrabie și chiar medicul veterinar Constantin Ciobanu alcătuiau, în biroul celui dinții, strategii victorioase. Dar stratagemele aveau altă țintă : golirea in cel mai scurt timp a unui litru de țuică autohtonă. A doua zi, președintele a zis că întîlnirea din ajun avusese drept motiv sărbătorirea unui eveniment. Dacă evenimentul a fost un succes de campanie — aplauzele noastre. Dar dacă nu ?UNTENI. Mai întîi, cei de la C.A.P. local au contrazis dispoziția ca întreaga cantitate de ceapă recoltată să fie livrată întreprinderii de legume și fructe. Au trimis 187 kg, cu factură, chioșcului din centrul localității, cu destinația expresă să fie vîndută salariaților din comună. Ceapa a ajuns la chioșc, apoi... Apoi nu mai știm ce s-a îmtîmplat. Cine ne ajută să continuăm această detectivă operațiune ? COPĂLĂU. Miner și elev, Mihai Băbuțanu din Cerbu lipsește de la școală și vine pe tarlaua C.A.P. unde maică-sa îl face mijloc de transport pentru 7 kg de ceapă, cu direcția acasă. Ce să-i mai reproșăm băiatului care, în definitiv, n-a fost decît ascultători! cînd am avea atîtea de zis celei ce l-a chemat... BĂLUȘENI. In timp ce aici un întreg grup de elevi, plecat să facă practică agricolă pe tarlale, și supravegheați de cadrele didactice s-au întors de acolo cu morcovi și altele. Elevii nu sunt foarte vinovați, pentru că trebuia să aibă grijă cineva de ei, iar cadrele didactice nu sunt nici ele foarte vinovate pentru că... n-au fost supravegheate de nimeni !... PRĂJENI. Sunt în comună 6 particulari posesori de căruțe cu cai, dar pe lângă aceștia nu mai puțin de 18 cooperatori și-au cumpărat atelaje. Nu cumva asta contravine statutului C.A.P. ? Iar dacă mai menționăm că doi dintre cooperatorii proprietari de atelaje le-au folosit pentru a sustrage iarbă de pe teritoriul cooperativei, nu trebuie mare finețe de observație ca să se vadă utilitatea unor anumite măsuri. Rubrică realizată de DUMITRU IGNAT ARCA LUI NOE In atelierul electromecanic al Casei de copii scolari nr. 2 din Botoșani Fotografia : I. NOUR Zilele trecute ne aflam, printre alți cumpărători, la librăria din orașul Săveni, in fața sectorului de difuzare a discurilor. Notăm din solicitările celor prezenți rămase neonorate , muzică populară interpretată de Ion Duca, Sofia Vicoveanca, Maria Bararu (în general muzică moldovenească), muzică ușoară cu formația „Mondial", laureații concursului „Cerbul de aur“ ediția 1970, diferite arii din operete etc. Rafturile sînt intr-adevăr pline, dar toate discurile sînt înregistrări vechi și foarte vechi. — De cînd nu vi s-a adus marfă ? — o întrebăm pe Rodica Apogeovoi. — Ultima comandă DISCOFOBIE LA SAVENI ne-a fost onorată in luna iunie, dar toate discurile aduse atunci s-au epuizat. Ceea ce avem acum sînt discuri nevindute din perioade anterioare. Am mai făcut și alte comenzi dar, desființîndu-se depozitul din orașul nostru, ne vine foarte greu să ne deplasăm la Suceava. A doua zi, după ce am expus constatările noastre tovarășului S. Gropper, șeful serviciului difuzării cărții de la U.J.C.C., am primit următorul răspuns : „De lipsa discurilor noi în librăria din Săveni se face vinovată numai gestionara de acolo, care nu la Suceava ci la Botoșani trebuia să se prezinte pentru a ridica titlurile solicitate de cetățeni. De altfel, ponsabilității datorită iresmanifestate față de obligațiile serviciului ce-l ocupă, respectiva gestionară a fost zilele trecute sancționată. Poate că vom interveni și mai aspru". Dar iubitorii discului din Săveni nu știu și nici nu vor să știe aceste scuze. Ei doresc să cumpere discurile noi apărute. Altfel vor crede că cei ce se ocupă cu difuzarea discurilor au devenit ... discofobi. Expoziție de artă populară Fotografia : I. HELICI 20 OCTOMBRIE BOTOȘANI • Luceafărul, orele : 14, 16.10 ; 18,20 ; 20,30, Dragoste și viteză • Melodia, orele : 15 ; 17.10 ; 19,30, Legenda din tren DOROHOI • Cultural, orele : 15,30; 17,30 ; 19,30, Iconostas • Tineretului, orele : 15 , 17 , 19, Răzbunătorul SAVENI • Patria, orele : 17 , 19, Cu mine nu madame TRUȘEȘTI • Victoria, orele : 18, O zi nu tocmai norocoasă DARABANI • Făclia, orele : 18. Nu fi trist BUCECEA • Bucecea, orele : 17 . 19, Splendoare în iarbă UNIVERSITATEA POPULARA DOM In ziua de 21 octombrie se vor deschide cursurile Universității populare din Dorohoi. In cadrul Universității funcționează următoarele cursuri : Mică enciclopedie, Literatura română dintre cele două războaie mondiale, Inventatori și invenții românești, Probleme noi în medicină. Pentru lucrătorii din comerț se organizează un curs de Etică profesională, iar pentru muncitorii de la fabrica de confecții, un curs de Probleme economice. Directorii cursurilor enumerate au fost aleși dintre intelectualii dorohoieni, a căror bogată activitate cultural - educativă este cunoscută din anii anteriori. De asemeni, vor fi invitați, pentru a susține lecții, prelegeri, consultații personalități culturale și științifice din centrele universitare ale țării. Una dintre problemele principale care stau în fața organizatorilor Universității populare din Dorohoi este cea a atragerii oamenilor muncii din instituții și întreprinderi, și mai ales a tinerilor muncitori și, funcționari, la cursurile Universității. C. Guțk, metodist al casei de cultură orășenești, ne-a spus că se întîmpina oarecari greutăți în înscrierea oamenilor la cursuri. Sperăm însă că atractivitatea conținutului cursurilor, predarea lor cu pricepere pedagogică de către lectori, precum și sprijinul acordat de conducerile instituțiilor și întreprinderilor, ale organizațiilor de partid, U.T.C. și sindicale vor contribui hotărîtor la mărirea numărului de cursanți, la atingerea tiv - educativ scopului instrucal Universității populare. RADI MIERCURI 21 5.05— 6.00 Muzica dimineții. 6.05— 9.30 Muzică și actualități. 7.00 Radiojurnal. Buletin meteo-rutier. Sport. 9.30 Viața cărților. 10.10 Curs de limba germană. 10.30 Vreau să știu. 11.05 Lucrări celebre in transcripții corale. Prezintă Adriana Iacob. 11.30 Muzică ușoară. 11.45 Sfatul medicului. Automedicația. 11.50 Cotele apelor Dunării. 12.00 Melodiile 12.25 Știința la zi anotimpurilor. 12.30 Intîlnire cu melodia populară și interpretul preferat. 13.00 Radiojurnal. 13.10 Avanpremieră cotidiană. 13.22 Melodii de Ionel Fernic și Petre Andreescu. 13.45 Sub flamura partidului — cîntece. 14.00 Compozitorul săptămînii : Cesar Franck. 14.40 Publicitate radio. 14.50 Uverturi la opere. 15.00 Serial radiofonic pentru tinerii ascultători. 15.30 Soliști de muzică popu OCTOMBRIE Iară : Mișu Rusu și Gică Chirea -16.00 Radiojurnal. Buletin meteo-rutier. 16.20 Orchestra Raymond Lefévre. 16.30 Consultație juridică. 17.05 Antena tineretului. Gaudeamus (emisiune pentru studenți). 17.30 Muzică populari. 18.03 Știință, tehnică, fantezie. 18.30 Cîntecul e pretutindeni. 19.00 Gazeta radio. 19.30 Așa cîntă pe la noi — muzică populară. 20.05 Tableta de seară, de George Ivașcu. 20.10 Microrecital Gică Petrescu. 20.20 Argheziană. Frunzele tale. Recită Ludovic Antal. 20.25 Zece melodii preferate. 21.00 Vocile artei moderne. Dunoyer de Segonzac. Emisiune de Dan Hăulică. 21.20 Tangouri celebre. 21.30 Moment poetic. Versuri de H. Heine. 21.35 Solistul serii : Dean Martin. AVEȚI PROGRAMUL DE RADIO?... Și dumneavoastră puneți această întrebare în fiecare joi, colindînd chioșcurile de reviste - ziare, și dumneavoastră ați avut (și nu odată) surpriza să auziți la ora 11 (de exemplu) că „n-aui venit încă“ și la 11,30 că „deja s-au terminat", nu-i așa ? Și pentru că fenomenul — ilogic — a devenit periculos de frecvent (am auzit că și„Sportul" dispare tot așa, pe... neapărute), am încercat să dezlegăm misterul săptămînalelor dispariții. „Programele” se aduc la difuzori cam pe la ora prînzului. Vineri (16 octombrie) pe la ora 9,30 am colindat cîteva chioșcuri din municipiu cu întrebarea „Aveți programul de radio ?“. Și, bineînțeles mi s-a răspuns „nu avem". Cu toate acestea, la trei din patru unități controlate, am găsit mult solicitatele programe de radio sub... tejghea. La unitatea nr. 200 (gestionară Axinte Niculina) — 5 programe, la unitatea nr. 32 — (Chiriac Valentina) — 5 programe, la unitatea 337 (Avram Toni) — 18 (din 26 primite). Deci, cu programele de radio sub tejghea și totuși au putut să spună candidul și nevinovatul „nu avem" ! Penibil, jenant, condamnabil. Situația este aproape generală la chioșcurile din municipiu și se petrece săptămînal fără ca „protagoniștii“ să se teamă de ceva verificări, amenzi, sancțiuni. Rugăm, pe cei obligați s-o facă , spulberați-le, grabnic, ideea preconcepută . In ce ne privește, promitem să le verificăm, conștiincioși, obiceiul. MARIA DANILA f TELEVIZIUNE MARTI 20 OCTOMBRIE 18.00 Deschiderea emisiunii. 18.05 Copiii cîntă. Selecțiuni din valul de cîntece Festidansuri desfășurat reșident la Belgrad, la care au ansambluri participat artistice ale copiilor din mai multe țări, printre care și România. 18.45 Actualitatea in economie. — Obiectivele economice ale lunii noiembrie — Reveniri la semnale critice — Cadre și răspunderi. Economistul din serviciile Protecția funcționalei muncii. Instructaje reale sau colecție de fișe ? 19.15 Anunțuri publicitate. 19.20 1001 de seri. Emisiune pentru cei mici. 19.30 Telejurnalul de seară. 20.00 Reflector. 20 15 Seară „Iertarea“de teatru. de Ion Bâieșu Interpretează un colectiv de la Teatrul Mic. In distribuție : Eugenia Boldina Popovici, LeoBălănuță, Dumitru Furdui, Mihai Dogaru, Constantin Dinescu, Elena Pop. Scenografia Adriana Leonescu. Regia Ion Cojar. 21.50 Prim plan. 22.20 Divertisment muzical pe teme folclorice cu Orchestra Electrecord. Dirijor Alexandru Imre, 22.40 Teleujurnalul de noapte. 23.00 Schiderea emisiunii. * Í