Clopotul, octombrie-decembrie 1970 (Anul 26, nr. 2940-3018)

1970-10-20 / nr. 2956

CLOPOTUL • PAGINA 2 Controversata problemă a re­pertoriului teatrului „M. Emines­­cu­“ poate fi adusă în cele din urmă la cunoștință spectatorilor în coloanele ziarului nostru. în­tocmirea repertoriului fiecărei stagiuni constituie în fapt o pro­blemă de mare importanță pen­tru activitatea teatrului și este necesar ca această planificare de perspectivă să urmărească mai multe aspecte printre care­­ — evenimentele cele mai im­portante care se suprapun ca­lendaristic cu stagiunea respec­tivă ; — sondarea preferințelor unui public ci­ mai larg ; — munca de pionierat (in tea­tru există permanent o aseme­nea muncă) in a exercite o edu­cație complexă publicului că­ruia i se adresează. Urmărind să dăm un răspuns spectatorilor, din partea unor oameni de teatru și oameni­lor de teatru din partea spectatori­­lor, am formulat următoarea în­trebare : CE ȘTITI IN LEGĂTURA CU REPERTORIUL STAGIUNII CARE A ÎNCEPUT SI CE CONSIDERAȚI CA AR TREBUI SA ȘTIȚI ? Eugen Traian Bordușanu, regi­zor . — Elementul de bază în tea­tru îl constituie repertoriul, de el depinzînd, în ultimă instan­ță, succesul unei stagiuni. De aceea, întocmirea acestei pla­­nificări trebuie făcută din timp cu o gîndire matură, cu multă responsabilitate. Un repertoriu bine gîndit trebuie să păstreze un echilibru de genuri, să urmă­rească ca pe spațiul unei sta­giuni să se prezinte spectacole pentru toate categoriile de o vîrstă, în așa fel incit să existe alternanță a spectacolelor. Repertoriul, trebuie să reflecte psihologia unui județ și să răs­pundă cerințelor spectatorilor și cerințelor de cultură ale ju­dețului respectiv. Teatrul jude­țean (cum este al nostru) are datoria să acorde o mare aten­ție pentru calitatea spectacole­lor — un repertoriu bun se con­cretizează atunci cînd spectaco­lul este de calitate. In această stagiune repertoriul a fost de­finitivat foarte tirziu și asta con­stituie o gravă greșeală (unii ac­tori necunoscînd repertoriul nu știu în ce piesă vor juca — n.n.). — Cine este vinovat ? între­băm noi. — Totdeauna se găsește un vinovat. Mai important mi se pare să învățăm ceva din a­­ceste greșeli, nu să căutăm vi­novați. Anul acesta (ianuarie, februarie 1971) vom începe din timp lucrul pentru pregătirea sta­giunii, a repertoriului viitor. La a doua parte a întrebării aș putea să vă spun că în calitate de regizor principal al teatrului, sunt obligat să cunosc reperto­riul prin participarea mea la în­tocmirea și realizarea lui. Dumitru Sandu, tehnician to­pometru : — Nu cunosc repertoriul aces­tei stagiuni, după cum nu cu­nosc nici criteriile după care se stabilește în general repertoriul. Dar îmi închipui că este consul­tat într-un fel sau altul pub­li­­cul. Nu cunosc procedeele de investigație folosite, deși perso­nal nu am avut prilejul de a opta pentru ceva, de a-mi expu­ne părerea. Aș putea să spun că în stagiunile trecute au fost destule montări palide. Și spun asta deoarece cunosc specula­ția teoretică cu privire la rela­ția creator - consumator (actor­­public) și sunt sigur că artiștii cu adevărat buni își găsesc ecou în publicul căruia i se adresea­ză și am credința că în Botoșani există un asemenea public. Pă­rerea mea nu este decât o uni­tate statistică, dar pentru că am prilejul vreau să spun că s-ar putea juca la noi Cehov, Girau­­doux, Adamov, Ionescu. Nu știu de ce, dar am senzația că la teatrul nostru nu există o atmos­feră entuziastă, de emulație. Fără să aibă vreo legătură cu întrebarea la care răspund, aș vrea să întreb de ce se schim­bă în fiecare an capetele de a­­fiș ? Cînd spectatorul nu este mul­țumit de un spectacol nu ac­ceptă motivări neîntemeiate de tipul „La noi nu se poate... pen­tru că... Nu avem...". Și Piatra Neamț e un oraș de provincie și despre succesele acestui co­lectiv știe toată țara. Există în jurul teatrului (pînă în prezent) o atmosferă călduță care ar tre­bui să dispară. Aș propune să se găsească o modalitate ca la sfîrșitul fiecărei stagiuni, publicul să desemneze pe cel mai bun actor. Cred că această propunere ar prezenta interes și pentru spectator și pentru actor. Ce am spus pînă acum este o bună parte din ce știu și am dorit să comunic în legătură cu teatrul și cu reper­toriul. Ion Aniței, profesor , reprezintă teatrul în viața orașu­lui nostru. Eugen Aron, președintele co­mitetului județean pentru cultură și artă .­­ Pînă în luna iulie, ca urma­re a consultării publicului înain­te și după spectacole (?), în lu­nile mai și iunie în orașele Să­­veni, Dorohoi, Darabani și în cî­­teva comune, teatrul a avut de­finitivat un repertoriu și aprobat de comitetul județean pentru cultură și artă. Dar, elaborat pri­pit, omițîndu-se niște evenimente și neținîndu-se seama de cerin­țele spectatorilor (? !), de pute­rea colectivului actoricesc, am dat indicații să se schimbe re­pertoriul. Consiliul de direcție al teatrului a analizat din nou e­­venimentele cele mai importante ale anului : 50 de ani de la cre­area partidului, a doua ediție a zilelor Eminescu, centenarul Ior­­ga, stabilind cu întîrziere, dar cu folos pentru teatru, un reper­toriu care răspunde din plin im­portantelor evenimente, ca și ce­rințelor spectatorilor. Caracteris­tica acestui repertoriu pe care îl socotesc corespunzător, util și funcțional, de o apreciabilă va­rietate tematică și de gen, este ancorarea în realitate, abordînd dramaturgia originală. La sala mică (socotită pînă în prezent o anexă a sălii mari, mutîndu-se nepermis spectacole de la o sală la alta), în actua­la stagiune, consiliul de direcție a fixat un profil propriu. Ea va avea două secțiuni : 1. piese de debut ale dramaturgilor noștri contemporani ; 2. teatrul și școa­la — spectacole - lecție pentru elevi, medalioane, recitaluri de poezie. Vom urmări educarea și formarea tinerilor spectatori, spectatorii de mîine la a căror formare nu rămînem indiferenți. Teatrul va avea o zi a porților deschise cînd va putea intra ori­cine și va avea posibilitatea să urmărească procesul de lucru al actorilor, rului. Avem scenografului, regiza­ambiția ca în a­­ceastă stagiune să afirmăm pe plan național teatrul din Boto­șani care dispune de un colectiv bun și de condiții optime. Nă­dăjduiesc că repertoriul stabilit nu va suporta modificări de e­­sență și că teatrul, colectivul ac­toricesc, va adăuga interpretări de calitate la acest repertoriu de calitate. In zilele ce urmează se va afișa în municipiu și județ repertoriul actualei stagiuni. ★ Sîntem intermediarii difuzori ai unor păreri de larg interes și ne îngăduim să nu comentăm a­­ceste opinii, întrucît am acordat mare atenție în reținerea idei­lor interlocutorilor noștri, pe care le prezentăm cititorilor ca pe o discuție vie, la care pot și ei par­ticipa. A. M. AGRIPA ,NU NU CĂUTĂM VINOVAȚI IN ALCĂTUIREA REPERTORIULUI...“ (?) LA TEATRUL DE STAT „M. EMINESCU“ BOTOȘANI — Cred că nu există o inves­tigație largă în rîndul spectatori­lor. Nu se realizează o cola­borare (teatru - spectator) în stabilirea repertoriului. Mă gîn­­desc că ar fi util să se înmîneze spectatorilor (cu mult înainte de stabilirea repertoriului) niște buletine în care să fie incluse mai multe piese pe care le are în vedere teatrul pentru reper­toriu, iar spectatorul să-și mani­feste opțiunea. Ca profesor de limba română, îmi este dra­gă ideea de a se organiza la sala mică (atelier 107 — n.n.) spectacole , lecție, un fel de medalioane în care să se pre­zinte decupaje semnificative din piesele pe care le au de studiat elevii. Imi închipui că ar fi deo­sebit de interesant ca la sfîrși­tul spectacolului - lecție să se discute (elevi și actori) pe seama personajului, a piesei. Teatrul din Botoșani nu atît pentru mi­ne, cit mai ales pentru elevii mei, mi se pare închis într-o lu­me proprie și distantă. Reperto­riul de pînă acum a omis mon­tarea unor piese pentru tineret. S-au montat piese pentru tineret îmbătrinite care nu satisfac nici problematic, nici estetic cerințele actuale ale tinerilor. Și ca să în­chid cercul discuției, consider că ar fi bine ca teatrul să urmă­rească reacția publicului la spec­tacol și să cunoască exact păre­rea spectatorului despre specta­col, despre regie, scenografie, actori. Steliar­ Cirstean, profesor . — Repertoriul se stabilește (cred) și în funcție de valoarea trupei. Or, plecarea unor actori, nu este suplinită de noile achi­ziții, așa incit s-a ajuns la situa­ția de a nu avea încheiat pînă acum repertoriul. Ridicarea valo­rii trupei este un factor subiec­tiv care stă la îndemîna comitetului județean pentru cultură și artă, care nu ne poate răspunde de ce au ple­cat unii actori, de ce spectaco­lele au fost nu de puține ori a­­nemice, de ce s-au jucat la Bo­toșani piese încercate mai întîi de alte teatre și atunci cînd se optează pentru un mare autor nu se montează ce are el mai important, colaboratorii caracteristic, de ce (regizorii) pun in scenă la Botoșani piese pe care le-au mai montat și în altă par­te, cîteodată cu ani în urmă, aceste ciubucuri numindu-se „co­laborări“, și suntem­ puși în situa­ția de a suspecta aceste cola­borări ? Trebuie să se sfîrșească capi­tolul montărilor de serviciu, de tipul Nota zero la purtare sau Comedie cu olteni, text ilar, ca­re nu are nimic comun cu psiho­logia complexă a țăranului zile­lor noastre. Este adevărat că nu avem piese scrise bine, care să oglindească viața satului, dar tot adevărat este că nu ne obligă nimeni să facem compromisuri. Se uită prea adesea că faptul artistic neelevat va fi lipsit, im­plicit, și de funcția sa educativă. Se știe bunăoară că marii clasici sînt mai contemporani și mai e­­ducativi decît unele încercări dramatice ca cele numite mai sus. Complexul unei modestii penibile care învăluie, pînă a­­cum, activitatea teatrului din Bo­toșani, face ca nimeni să nu vor­bească despre noi. Or, dacă vorbesc, știm cum vorbesc. Far­sele medievale singura piesă bi­ne montată în stagiunea trecu­tă, nu a fost popularizată sufi­cient. Spunem toate acestea pen­tru că, botoșănenii — intelectuali sau de alte profesii — sîntem profund interesați de ceea ce * Portret pentru o studentă anul I... numărătoare Fotografia : I. NEGREA Raliu rural MINISTIRENI. In 9 octombrie, cei mai mulți dintre cooperatorii din așezare se aflau sîrguincioși pe tarlale. Iar în timp ce solda­ții acestei bătălii a recoltei mun­ceau, generalii, adică președin­tele Dumitru Bișcă, brigadierul zootehnic Petru Vrabie și chiar medicul veterinar Constantin Cio­­banu alcătuiau, în biroul celui dinții, strategii victorioase. Dar stratagemele aveau altă țintă : golirea in cel mai scurt timp a unui litru de țuică autohtonă. A doua zi, președintele a zis că întîlnirea din ajun avusese drept motiv sărbătorirea unui e­­veniment. Dacă evenimentul a fost un succes de campanie — aplauzele noastre. Dar dacă nu ?­UNTENI. Mai întîi, cei de la C.A.P. local au contrazis dis­poziția ca întreaga cantitate de ceapă recoltată să fie livrată în­treprinderii de legume și fructe. Au trimis 187 kg, cu factură, chioșcului din centrul localității, cu destinația expresă să fie vîn­­dută salariaților din comună. Ceapa a ajuns la chioșc, apoi... Apoi nu mai știm ce s-a îm­tîm­­plat. Cine ne ajută să continuăm această detectivă operațiune ? COPĂLĂU. Miner și elev, Mi­­hai Băbuțanu din Cerbu lipsește de la școală și vine pe tarlaua C.A.P. unde maică-sa îl face mij­loc de transport pentru 7 kg de ceapă, cu direcția acasă. Ce să-i mai reproșăm băiatului care, în definitiv, n-a fost decît ascultă­tori!­ cînd am avea atîtea de zis celei ce l-a chemat... BĂLUȘENI. In timp ce aici un întreg grup de elevi, plecat să facă practică agricolă pe tarla­le, și supravegheați de cadrele didactice s-au întors de acolo cu morcovi și altele. Elevii nu sunt foarte vinovați, pentru că trebuia să aibă grijă cineva de ei, iar cadrele didactice nu sunt nici ele foarte vinovate pentru că... n-au fost supravegheate de nimeni !... PRĂJENI. Sunt în comună 6 particulari posesori de căruțe cu cai, dar pe lângă aceștia nu mai puțin de 18 cooperatori și-au cumpărat atelaje. Nu cum­va asta contravine statutului C.A.P. ? Iar dacă mai menționăm că doi dintre cooperatorii pro­prietari de atelaje le-au folosit pentru a sustrage iarbă de pe teritoriul cooperativei, nu trebuie mare finețe de observație ca să se vadă utilitatea unor anumite măsuri. Rubrică realizată de DUMITRU IGNAT­ ARCA LUI NOE In atelierul electromecanic al Casei de copii scolari nr. 2 din Bo­toșani Fotografia : I. NOUR Zilele trecute ne aflam, printre alți cumpărători, la librăria din orașul Să­­veni, in fața sectorului de difuzare a discurilor. No­tăm din solicitările celor­­ prezenți rămase neono­­­­rate , muzică populară interpretată de Ion Du­ca, Sofia Vicoveanca, Maria Bararu (în gene­ral muzică moldoveneas­că), muzică ușoară cu formația „Mondial", lau­reații concursului „Cer­bul de aur“ ediția 1970, diferite arii din operete etc. Rafturile sînt intr-a­devăr pline, dar toate discurile sînt înregistrări vechi și foarte vechi. — De cînd nu vi s-a adus marfă ? — o între­băm pe Rodica Apo­­geovoi. — Ultima comandă DISCOFOBIE LA SAVENI ne-a fost onorată in lu­na iunie, dar toate discu­rile aduse atunci s-au e­­puizat. Ceea ce avem a­­cum sînt discuri nevindu­­te din perioade anterioa­re. Am mai făcut și alte comenzi dar, desființîn­­du-se depozitul din orașul nostru, ne vine foarte greu să ne deplasăm la Suceava. A doua zi, după ce am expus constatările noas­tre tovarășului S. Grop­­per, șeful serviciului di­fuzării cărții de la U.J.C.C., am primit urmă­torul răspuns : „De lip­sa discurilor noi în libră­ria din Săveni se face vinovată numai gestio­nara de acolo, care nu la Suceava ci la Boto­șani trebuia să se prezin­te pentru a ridica titluri­le solicitate de cetățeni. De altfel, ponsabilității datorită ires­manifesta­te față de obligațiile ser­­viciului ce-l ocupă, res­pectiva gestionară a fost zilele trecute sancționată. Poate că vom interveni și mai aspru". Dar iubitorii discului din Săveni nu știu și nici nu vor să știe aceste scu­ze. Ei doresc să cumpere discurile noi apărute. Alt­fel vor crede că cei ce se ocupă cu difuzarea discu­rilor au devenit ... dis­­cofobi. Expoziție de artă populară Fotografia : I. HELICI 20 OCTOMBRIE BOTOȘANI • Luceafărul, orele : 14, 16.10 ; 18,20 ; 20,30, Dra­goste și viteză • Melodia, orele : 15 ; 17.10 ; 19,30, Legenda din tren DOROHOI • Cultural, orele : 15,30; 17,30 ; 19,30, Iconostas • Tineretului, orele : 15 , 17 , 19, Răzbunătorul SAVENI • Patria, orele : 17 , 19, Cu mine nu madame TRUȘEȘTI • Victoria, orele : 18, O zi nu tocmai norocoasă DARABANI • Făclia, orele : 18. Nu fi trist BUCECEA • Bucecea, orele : 17 . 19, Splendoare în iarbă UNIVERSITATEA POPULARA DOM In ziua de 21 octombrie se vor deschide cursurile Universi­tății populare din Dorohoi. In cadrul Universității funcțio­nează următoarele cursuri : Mi­că enciclopedie, Literatura ro­mână dintre cele două războaie mondiale, Inventatori și invenții românești, Probleme noi în me­dicină. Pentru lucrătorii din co­merț se organizează un curs de Etică profesională, iar pentru muncitorii de la fabrica de con­fecții, un curs de Probleme eco­nomice. Directorii cursurilor enumerate au fost aleși dintre intelectualii dorohoieni, a căror bogată acti­vitate cultural - educativă este cunoscută din anii anteriori. De asemeni, vor fi invitați, pentru a susține lecții, prelegeri, con­sultații personalități culturale și științifice din centrele universi­tare ale țării. Una dintre problemele princi­pale care stau în fața organiza­torilor Universității populare din Dorohoi este cea a atragerii oa­menilor muncii din instituții și întreprinderi, și mai ales a tine­rilor muncitori și, funcționari, la cursurile Universității. C. Guțk­, metodist al casei de cultură orășenești, ne-a spus că se întîmpina oarecari greutăți în înscrierea oamenilor la cursuri. Sperăm însă că atractivitatea conținutului cursurilor, predarea lor cu pricepere pedagogică de către lectori, precum și sprijinul acordat de conducerile instituți­ilor și întreprinderilor, ale orga­nizațiilor de partid, U.T.C. și sin­dicale vor contribui hotărîtor la mărirea numărului de cursanți, la atingerea tiv - educativ scopului instruc­al Universității populare. RADI MIERCURI 21­ 5.05— 6.00 Muzica dimineții. 6.05— 9.30 Muzică și actualități. 7.00 Radiojurnal. Buletin meteo-rutier. Sport. 9.30 Viața cărților. 10.10 Curs de limba germană. 10.30 Vreau să știu. 11.05 Lucrări celebre in trans­cripții corale. Prezintă A­­driana Iacob. 11.30 Muzică ușoară. 11.45 Sfatul medicului. Automedicația. 11.50 Cotele apelor Dunării. 12.00 Melodiile 12.25 Știința la zi­ anotimpurilor. 12.30 Intîlnire cu melodia popu­lară și interpretul preferat. 13.00 Radiojurnal. 13.10 Avanpremieră cotidiană. 13.22 Melodii de Ionel Fernic și Petre Andreescu. 13.45 Sub flamura partidului — cîntece. 14.00 Compozitorul săptămînii : Cesar Franck. 14.40 Publicitate radio. 14.50 Uverturi la opere. 15.00 Serial radiofonic pentru tinerii ascultători. 15.30 Soliști de muzică popu­ OCTOMBRIE Iară : Mișu Rusu și Gică Chirea -16.00 Radiojurnal. Buletin meteo-rutier. 16.20 Orchestra Raymond Le­févre. 16.30 Consultație juridică. 17.05 Antena tineretului. Gaudeamus (emisiune pen­tru studenți). 17.30 Muzică populari. 18.03 Știință, tehnică, fantezie. 18.30 Cîntecul e pretutindeni. 19.00 Gazeta radio. 19.30 Așa cîntă pe la noi — mu­zică populară. 20.05 Tableta de seară, de George Ivașcu. 20.10 Microrecital Gică Petres­­cu. 20.20 Argheziană. Frunzele tale. Recită Ludovic Antal. 20.25 Zece melodii preferate. 21.00 Vocile artei moderne. Dunoyer de Segonzac. E­­misiune de Dan Hăulică. 21.20 Tangouri celebre. 21.30 Moment poetic. Versuri de H. Heine. 21.35 Solistul serii : Dean Martin. AVEȚI PROGRAMUL DE RADIO?... Și dumneavoastră puneți această întrebare în fiecare joi, co­­lindînd chioșcurile de reviste - ziare, și dumneavoastră ați avut (și nu odată) surpriza să auziți la ora 11 (de exemplu) că „n-aui venit încă“ și la 11,30 că „deja s-au terminat", nu-i așa ? Și pentru că fenomenul — ilogic — a devenit periculos de frecvent (am auzit că și„Sportul" dispare tot așa, pe... neapă­rute), am încercat să dezlegăm misterul săptămînalelor dispari­ții. „Programele” se aduc la difuzori cam pe la ora prînzului. Vineri (16 octombrie) pe la ora 9,30 am colindat cîteva chioșcuri din municipiu cu întrebarea „Aveți programul de radio ?“. Și, bineînțeles mi s-a răspuns „nu avem". Cu toate acestea, la trei din patru unități controlate, am găsit mult solicitatele programe de radio sub... tejghea. La unitatea nr. 200 (gestionară Axinte Niculina) —­ 5 programe, la unitatea nr. 32 — (Chiriac Valen­tina) — 5 programe, la unitatea­­ 337 (Avram Toni) — 18 (din 26 primite). Deci, cu programele de radio sub tejghea și totuși au putut să spună candidul și nevinovatul „nu avem" ! Penibil, je­nant, condamnabil. Situația este aproape generală la chioșcurile din municipiu și se petrece săptămînal fără ca „protagoniștii“ să se teamă de ceva verificări, amenzi, sancțiuni. Rugăm, pe cei o­­bligați s-o facă , spulberați-le, grabnic, ideea preconcepută . In ce ne privește, promitem să le verificăm, conștiincioși, obiceiul. MARIA DANILA f TELEVIZIUNE MARTI 20 OCTOMBRIE 18.00 Deschiderea emi­siunii. 18.05 Copiii cîntă. Selecțiuni din valul de cîntece Festi­dansuri desfășurat re­și­dent la Belgrad, la care au ansambluri participat artistice ale copiilor din mai multe țări, printre ca­re și România. 18.45 Actualitatea in e­­conomie. — Obiectivele eco­nomice ale lunii no­iembrie — Reveniri la semnale critice — Cadre și răspunderi. Economistul din ser­­viciile Protecția funcționale­i muncii. In­structaje reale sau colecție de fișe ? 19.15 Anunțuri­­ publici­tate. 19.20 1001 de seri. Emisiune pentru cei mici. 19.30 Telejurnalul de seară. 20.00 Reflector. 20­ 15 Seară „Iertarea“de teatru. de Ion Bâieșu Interpretează un co­lectiv de la Teatrul Mic. In distribuție : Eu­genia Boldina Popovici, Leo­Bălănuță, Dumitru Furdui, Mi­­hai Dogaru, Con­stantin Dinescu, E­­lena Pop. Scenografia Adriana Leonescu. Regia Ion Cojar. 21.50 Prim plan. 22.20 Divertisment mu­zical pe teme fol­clorice cu Orches­tra Electrecord. Dirijor Alexandru Imre, 22.40 Teleujurnalul de noapte. 23.00 Schiderea emisiu­nii. * Í

Next