Clopotul, octombrie-decembrie 1970 (Anul 26, nr. 2940-3018)
1970-10-27 / nr. 2962
í ii 99 LA FABRICA DE ZAHAR BUCECEA CHEIA DE BOLTĂIt A REZULTATELOR-totala angajare in muncă a colectivului ... Fabrica de zahăr Bucecea, unitate »născută“ în urmă cu 11 ani în așezarea cu același nume. Deși tînără sub aspect calendaristic ea a trecut repede de la „copilărie” și „adolescență“ la maturitate, înscriindu-se pe harta județului ca o unitate vor prilejul să ne convingem „pe viu”, aici, fiecare secție, brigadă și echipă, fiecare loc de muncă și chiar fiecare individ în parte constituie o celulă activă a organismului unic prin ale cărui vene pulsează viața întreprinderii. Căci să nu uităm , dincolo de cifre și procente, se află oamenii, care acordîndu-și eforturile și voința, priceperea și pasiunea la dimensiunile sarcinilor de mare însemnătate puse în față de planul de stat, au dobîndit succese cu rezonanță în sînul colectivelor ce-și desfășoară activitatea în unități economice cu profil similar. Evident, noutățile din ținerea pasului cu știința și tehnica țârii noastre și de peste hotare în domeniul fabricației zahărului, s-a impus ca o cerință obiectivă, dirii unor indispensabilă dori înrandamente înalte, concomitent cu reducerea cheltuielilor de producție. Tocmai în acest scop, aici au funcționat cursuri de ridicare a calificării și de specializare și chiar de policalificare. Astfel, muncitori ca : Alexandru Constantin Buterchi, Ioan Lupu, Tucă, Mihai Tocilă, Constantin Barbălată, Iulian Zvonaru, Enache Alecu, Cornel Grasu, Constantin Jescu, Dumitru Eftimie, Mihai Grigoraș, Dumitru Perju, Constantin Diaconu și mulți alții, în timpul campaniei de producție sunt tehnologi pe liniile de fabricație. Iar în perioada de remont, sunt lăcătuși, sudori, mecanici, electricieni. — In acest mod am reușit — sublinia în convorbirea avută, maistrul principal, Grigore Diaconu, secretarul comitetului de partid — să efectuăm întrețineri și reparații de bună calita-POMPILIU IANCULESCU (Continuare in pagina a lll-a) UN COLECTIV DE LA CARE AR PUTEA SI TREBUIE SA ÎNVEȚE TOATE ÎNTREPRINDERILE INDUSTRIALE ALE JUDEȚULUI de prestigiu. Fiindcă, așa după cum viața ne-o demonstrează, maturitatea unui colectiv nu ne-o dau numai anii, ci mai ales realizările. Or, aici, în anul trecut s-au dobîndit înfăptuiri mari care au situat întreprinderea în fruntea întrecerii socialiste, colectivului decernîndu-i-se diploma și steagul roșu de fruntaș pe ramură. Continuînd șirul succeselor, oamenii de aici, mobilizați de partid au consemnat realizări de prestigiu. Bilanțul activității economice pe 9 luni înserează o depășire la producția de zahăr cu 884 tone iar la producția globală și marfă de 5 088 000 lei și respectiv de 3 616 000 lei. De reținut că aceste plusuri au fost dobîndite îndeosebi pe seama creșterii productivității muncii care, în perioada la care ne referim, a depășit plafonul planificat cu peste 5 procente. Demarajul viguros luat în noua campanie ne îndreptățește să credem că vom fi martorii unor realizări și mai mari. Așa bunăoară, pentru harnicul colectiv de aici, capacitatea proiectată a fabricii este o mărime dinamică, care a fost substanțial depășită Acum, în loc de 2000 tone sfeclă prelucrată în 24 ore, s-au planificat 2600 tone și s-au obținut 2754 tone. Cifre simbol, cu largă sferă de expresivitate și vibrație omenească, izvorîte din eforturile conjugate ale muncitorilor, maiștrilor, inginerilor și economiștilor, ale tuturor salariaților, indiferent de postul pe care îl ocupă în schema de funcționare a întreprinderii. „Cheia de boltă" a succeselor dobîndite o constituie — așa după cum a ținut să remarce ing. GHEORGHE STOICA, directorul fabricii — racordarea muncitorilor, maiștrilor, inginerilor și tehnicienilor, întregii mase de salariați la cerințele severe ale planului de producție și contopirea tuturor energiilor creatoare, ridicarea pasiunii și competenței profesionale la cea mai înaltă tensiune — tensiunea energiilor colective. Intr-adevăr, după cum am a Seporterii noștri transmit de pe șantiere 1. CREȘA CU 96 DE LOCURI DIN DOROHOI. Trebuia terminată la 30 septembrie 1970. Stadiul actual din 1.236 mii lei plan s-a realizat 848 mii lei. Pe panoul mare din fața șantierului nr. 3 Dorohoi (șef de șantier Gh. Nineaca) stă scris cu litere de-o șchioapă : „Vom preda creșa cu 20 de zile înainte de termen". Scrisul rezistă. In schimb cuvîntul șantierului ... MUNCITORI DE PE ȘANTIERE! % O economie de numai 1 la sută la ciment înseamnă 180 de tone. • Reducerea numărului de cărămizi sparte cu 0,5 la sută echivalează cu 45 000 de cărămizi. • Un consum redus de agregate cu 1 la sută înseamnă 800 m.c. Luați atitudine fermă față de risipă, de proasta gospodărire și sustragerea materialelor de construcții de pe șantiere ! TIMPUL CHEAMA ȘI RECHEAMĂ! Obiectivul se află în răspunderea maistrului Petru Ungureanu. 2. CANALIZAREA DE LA I.A.S. LEORDA. Termen de dare în folosință : 15 noiembrie 1969. S-a întocmit însă un act adițional care strămută scadența la 30 noiembrie 1970. Dar și această scadență se apropie. Șantierul e complet abandonat. A răspuns de lucrare maistrul Chirilă Achimia. Acum nu mai răspunde , a fost dat afară. Pentru „merite“ deosebite. Cu obiectivul ce facem insă ? 3. TERMINAREA FABRICII DE BRINZETURI DIN DOROHOI. Figurează în planul întreprinderii de construcții-montaj cu 100 mii lei, afectat pentru castelul de apă care încă nu s-a dat în folosință prin „grija“ șefului de șantier Gh. Nineaca de la Dorohoi. 4. STAȚIA DE 20 KW. SĂVENI. Obiectivul trebuia terminat. Din 600 mii lei plan la lucrări de construcții-montaj s-a realizat 335 mii. „Felicitările" i se cuvin maistrului C. Ștefănescu. Nu-I mai putem însă felicita. A fost și el dat afară. 5. CENTRUL DE VINIFICAȚIE DIN HLIPICENI. Figurează la capitolul „dat în funcțiune". Dar numai acei ce au trecut pe acolo știu cam cum vine asta. Mai sunt încă de făcut lucrări care se puteau executa cu 6 luni în urmă. A răspuns de lucrare maistrul Nistor Savin. „A răspuns" e o formulare greșită. A lucrat fără... răspundere, e mai bine zis. Se execută verificarea întrerupătoarelor de 110 Kv la stația de transformare din Botoșani Fotografia : I. NEGREA Prognoza în zilele de 28, 29 și 30 octombrie a.c., vreme în curs de încălzire cu cerul variabil. Se vor semnala ploi slabe mai ales spre sfîrșitul intervalului. Vînt potrivit din sectorul vestic. Temperaturile minime ale aerului vor fi cuprinse între minus 2 și plus 3 grade, iar cele maxime între 8 și 13 grade. Ceață locală. Astăzi soarele a răsărit la ora 6,46 și va apune la ora 17,13. „Starea de conservare și evoluția calității florii - soarelui preluată este alarmantă, stop. Avem depozitate 9000 tone sub cerul liber. Incepînd cu 22 octombrie plouă continuu — stop. La 7000 tone cuiburile calde depășesc 50 grade Celsius, accentuîndu-se procesul de degradare Ritmul de livrare a produsului, stabilit de 400 tone pe zi este mic și C.F.R. nu asigură vagoane. Rugăm asigurați livrarea zilnică minimum a 1000 tone și vagoanele necesare". Telegrama de mai sus aparține I.V.C. Botoșani și a fost expediată, D.G.V.C. la 23 octombrie, către București, din cadrul M.A.I. Situația prezentă din bazele de recepție constituie, după cum se vede, un motiv de îngrijorare pentru întreaga rețea ce se ocupă cu preluarea și conservarea acestui produs. Mii de tone de floarea - soarelui, pentru realizarea cărora s-a cheltuit un volum mare de muncă, sînt în pericol de a se deprecia calitativ, intr-un procent destul de avansat. Cum s-a ajuns la această situație ? Condițiile din vara acestui an au întîrziat vegetația la floareasoarelui din care cauză recoltarea s-a făcut într-o perioadă scurtă. Consiliile de conducere și specialiștii din cooperativele agricole au mobilizat toate forțele pentru a strînge la timp acest produs și a-l transporta bazele de recepție. In aceast' situație, bazele de recepție au fost supraaglomerate, cu utilajele existente nu s-a putut condiționa și usca întreaga cantitate de floarea - soarelui preluată pentru a fi adusă la stas. Sigur că depozitarea în magazii a produsului cu un procent ridicat de corpuri străine și cu o umiditate mai mare decit cea admisă, a dus la încălzire și în ultima instanță, la creșterea procentului de boabe rîncede. Constatările noastre, în urma unei anchete întreprinse recent prin cîteva baze de recepție, scot în evidență că nici personalul acestor unități nu a făcut totul, în funcție de posibilitățile locale, pentru a evita deprecierea calitativă a unor cantități destul de mari de floarea - soarelui. BAZA DOROHOI. Plouă continuu. Printre „dunele" de floarea - soarelui depozitată între magazii, s-au format mici „lacuri de acumulare“. Se caută o ieșire din acest impas. — Sîntem neputincioși în această situație — ne explică Eugen Melinte, laborant șef. Cu un singur uscător, cu care realizăm în 24 de ore 60 — 80 tone, cu un procent de extracție de 10,5 la sută umiditate nu putem să salvăm prea mult. Avem greutăți și cu furnizarea energiei electrice : în septembrie, întreruperile au totalizat 25 ore, iar de la 1 — 22 octombrie, 59 ore. Utilajele staționează în plus un număr dublu de ore, pînă pot fi repuse în funcțiune. Am aflat că C. F. R. a pus la dispoziția acestei baze DOuĂ vagoane (!) pentru transportul a mii de tone de floarea - soarelui, dar și acestea staționau de aproape 20 ore în stația Dorohoi. BAZA VORNICENI. Ne aflăm în fața unei surprize. Două șoproane sînt nefolosite iar circa 150 tone de floarea - soarelui „sînt depozitate" sub cerul liber. Petru Cutur, șeful bazei, caută să ne convingă că mai bine se „conservă" produsul afară, decit în magazie (?). Vizităm una din magazii în care cîteva sute de tone au fost depozitate fără a fi condiționate. Circa 600 tone de floarea - soarelui, aflate în 10 șoproane, puse la dispoziția unor cooperative agricole, cu umiditate de 10 — 15 la sută și de calitate bună, n-au fost încă recepționate. E limpede , șeful bazei nu vrea să aibă bătaie de cap (I). Oricum considerăm că și acest caz va fi în atenția conducerii I.V.C. Botoșani. Merită să fie „apreciat“! BAZA SĂVENI. Cred că e bine să precizăm din capul locu- I. GAVRIL (Continuare în pagina a lll-a) LA BAZELE DE RECEPȚIE DIN JUDEȚ Mii de tone de floarea-soarelui se degradează à Vizita președintelui NICOLAE CEAUȘESCU la Washington Sosirea la Casa Albă WASHINGTON 26 (Agerpres). Trimișii speciali transmit: Vizita președintelui Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceaușescu, în Statele Unite ale Americii a cunoscut ieri un moment deosebit. Răspunzînd invitației președintelui Richard Nixon și a soției sale, Patricia Nixon, președintele Nicolae Ceaușescu și soția sa, Elena Ceaușescu, sînt, începînd de ieri, oaspeții Casei Albe. Șeful statului român este însoțit de Dumitru Popescu, membru al Comitetului Executiv, secretar al C.C. al P.C.R., deputat în Marea Adunare Națională, și Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor externe. Casa Albă a pregătit înalților oaspeți români o primire oficială, potrivit ceremonialului rezervat șefilor de stat. Pe străzile și bulevardele din jurul reședinței președintelui Statelor Unite ale Americii, in întreaga zonă ce cuprinde sediile instituțiilor Administrației federale erau arborate drapele de stat ale României și SUA. Interesul suscitat de sosirea la Casa Albă a șefului statului român și-a găsit o expresie elocventă în atmosfera solemnă, caracteristică marilor evenimente, marilor întîlniri la nivel înalt. In parcul Casei Albe, la locul prevăzut pentru ceremonia primirii, dominat de impunătorul obelisc închinat memoriei lui George Washington, au venit să întîmpine și să salute pe președintele Ceaușescu mii de cetățeni ai capitalei Statelor Unite, purtînd stegulețe românești și americane. Un număr neobișnuit de mare de ziariști, fotoreporteri, reprezentînd principalele cotidiene, agenții de presă internaționale, societăți de radio și televiziune, jurnale cinematografice de actualități căutau să-și asigure locurile cele mai bune pentru a surprinde fiecare secvență semnificativă a solemnității primirii. Garda de onoare era aliniată pe gazonul din fața podiumului, fanfara în ținută festivă și zeci de ofițeri cu drapelele celor două state încadrau aleile de acces la locul ceremonialului. In jurul orei 10:15 (ora locală), lîngă podium au sosit secretarul Departamentului de Stat, William Rogers, și soția, amiralul Thomas Moorer, președinte al Comitetului mixt al șefilor de stat major, cu soția, Walter Washington, primarul orașului, cu soția,sistent Martin Hillenbrand, al secretarului de stat pentru problemele europene, cu soția, Leonard Meeker, ambasadorul SUA la București, cu soția, Gilbert Hahn jr., președintele Consiliului districtului Columbia, cu soția, ambasadorul Guillermo Sevilla - Sacasa, decanul corpului diplomatic din Washington, cu soția. Erau de asemenea prezenți Dumitru Popescu, Corneliu Mănescu, Maria Groza, vicepreședintă a Marii Adunări Naționale, Corneliu Bogdan, ambasadorul României la Washington, membri ai ambasadei române. Ora 10,25. Pe cer apare elicopterul prezidențial, venind de la Williamsburg, la bordul căruia se afla președintele Nicolae Ceaușescu și soția sa, Elena Ceaușescu. In timp ce trompeții dau onorul, sosesc la locul ceremoniei președintele Richard Nixon și soția sa, Patricia Nixon. După ce au coborît din elicopter, înalții oaspeți români, însoțiți de șeful protocolului Statelor Unite, Emil Mosbacher, urcă într-o limuzină pe care sunt arborate fanioanele celor două țări. Sunt parcurse aleile parcului, flancate de ofițeri ce poartă în bandulieră drapelele de stat ale României și SUA și care dau onorul. Pe ambele părți ale traseului, sute și sute de oameni salută cu căldură pe distinșii oaspeți. Limuzina oficială se oprește în fața intrării de sud a Casei Albe, în apropierea podiumului special amenajat pentru această ceremonie. Președintele Richard Nixon și soția sa, Patricia Nixon, ies în întîmpinarea președintelui Nicolae Ceaușescu și a soției sale, Elena Ceaușescu. Cei doi președinți își string mîna cu cordialitate. Patricia Nixon oferă un buchet de trandafiri roșii soției șefului statului român, Elena Ceaușescu. La rugămintea fotoreporterilor, cei doi președinți se opresc cîteva clipe, fotografiindu-se împreună. Președintele Nixon îl conduce apoi pe președintele Ceaușescu spre podiumul de onoare. Intr-un cadru solemn, fanfara intonează imnurile de stat ale României și Statelor Unite. Garda de onoare înclină drapelul federal și steagurile celor 50 de state ale SUA, în timp ce răsună 21 de salve de artilerie in cinstea președintelui României. In continuare, șeful statului român, Nicolae Ceaușescu, însoțit de președintele Richard Nixon, trece în revistă garda de onoare alcătuită din detașamente ale principalelor arme. Cei doi președinți salută în momentul trecerii lor prin fața drapelelor. Este primită apoi defilarea detașamentului de toboșari și trompeți ai corpului infanteriei marine, îmbrăcați în vestoane roșii, pantaloni albaștri cu vipușcă roșie și caschete albe. Comandantul gărrzii ordonă prezentarea armelor și împreună cu aghiotanții săi salută pe președintele Ceaușescu. Luînd cuvîntul la microfoanele instalate pe podium, președintele Richard Nixon rostește un salut de bun venit. Domnule președinte, Doamnă Ceaușescu, Distinși oaspeți din România, Doamnelor și domnilor. Exact acum un an, domnule președinte, m-aț salutat la București ca primul președinte al Statelor Unite în vizită în România. Astăzi, la Washington, vă salut, pe dumneavoastră ca primul președinte al României care vizitează Statele Unite. Ne vom aminti întotdeauna primirea călduroasă făcută de poporul român. Știm că în timpul călătoriei dumneavoastră în Statele sentimentele de Unite au simțit prietenie ale poporului Statelor Unite față de poporul României. In ciuda deosebirilor dintre sistemele noastre, nutrim o mare prietenie pentru poporul român, respectăm independența țării dumneavoastră și dorim pace și prietenie pentru toate popoarele din lume. Cred că discuțiile dintre noi vor contribui la realizarea dezideratelor de pace și prietenie din întreaga lume. Sper ca în cursul discuțiilor pe care le vom avea astăzi să aducem o nouă contribuție la aceste idealuri. Răspunde președintele Nicolae Ceaușescu . Domnule președinte, Doamnă Nixon, Doamnelor și domnilor, Aș dori să vă adresez dv. cu acest prilej un salut cordial și să adresez, de asemenea, un salut prietenesc poporului Statelor Unite din partea poporului român. Imi amintesc cu plăcere de vizita pe care ați făcut-o în România, de convorbirile pe care le-am avut. Aș dori să vă mulțumesc pentru invitația ce ne-ați adresat-o de a mă întîlni cu dumneavoastră și a face o vizită în unele centre ale Statelor Unite cu prilejul prezenței la Organizația Națiunilor Unite. Este adevărat că între România și Statele Unite există deosebiri de orînduire socială, că asupra unor probleme există și deosebiri de păreri, dar, în ciuda acestora. (Continuare în pagina a IV-a) MASA OFERITA DE COMITETUL EXECUTIV AL C. C. AL P. C. R. CU PRILEJUL ÎMPLINIRII A 50 DE ANI DE CĂTRE TOVARĂȘUL PETRE LUPU Comitetul Executiv al C.C. al P.C.R. a oferit, luni la amiază, o masă tovărășească cu prilejul celei de-a 50-a aniversări a zilei de naștere a tovarășului Petre Lupu, membru al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., ministrul muncii. Au luat parte tovarășii Emil Bodnaraș, Paul Niculescu-Mizil, Gheorghe Pană, Gheorghe Rădulescu, Virgil Trofin, Sile Verdeț, Maxim Berghianu, Florian Dănălache, Constantin Dragan, Janos Fazekas, Manea Mănescu, Dumitru Popa, Leonte Răutu, Vasile Vîlcu, Ștefan Voitec, Iosif Banc, Petre Blajovici, Miron Constantinescu, Mihai Dalea, Miha Gere, Ion Iliescu, Ion Ioniță, Ion Stănescu, Mihai Marinescu, Ion Pățan, Chivu Stoica. In numele Comitetului Executiv al Comitetului Central al Partidului, al tovarășului Nicolae Ceaușescu, tovarășul Emil Bodnaraș a felicitat pe sărbătorit și i-a urat sănătate și putere de muncă. In răspunsul său, tovarășul Petre Lupu a mulțumit pentru înalta prețuire ce i se acordă și s-a angajat să slujească și în viitor politica internă și externă a partidului, să-și consacre întreaga capacitate și putere de muncă operei de edificare a socialismului in patria noastră. Masa s-a desfășurat într-o atmosferă caldă, tovărășească. i1