Clopotul, aprilie-iunie 1971 (Anul 27, nr. 3094-3171)
1971-06-25 / nr. 3167
i CLOPOTUL • PAGINA 2 DE VEGHE LA FRONTIERĂ Arma grănicerilor este una dintre cele mai vechi apărute în istoria armatei noastre, ca o necesitate obiectivă de apărare și pază a gliei strămoșești, la hotarele patriei. Drept recunoștință pentru spiritul de înalt patriotism al acestor apărători, oamenii muncii sărbătoresc, în fiecare an, la 25 iunie, Ziua grănicerilor. In cinstea aniversării lor, grănicerii de pe teritoriul județului nostru au obținut rezultate dintre cele mai meritorii la toate categoriile de pregătire militară. Despre acești oameni în uniforme de culoarea pașnică a codrului și cîmpiei, ne-am propus să vă istorisim. Astfel, am poposit în subunitatea de frunte comandată de maiorul Vasile Șerban. 1 O intensă activitate politică a caracterizat subunitățile grănicerești de pe meleagurile noastre, în preajma sărbătorii de astăzi. La indicația conducerii superioare de partid și de stat, recent, în toate localitățile din zona de frontieră au avut loc adunări ale activelor de grăniceri, constituite din activiști ai comitetului județean de partid, ofițeri de grăniceri și M.A.I., reprezentanți ai organelor locale de partid și stat, ai instituțiilor și organizațiilor obștești. In acest cadru au fost dezbătute sarcinile ce revin populației din zona de frontieră, în conformitate cu prevederile Decretului 678/ 1969 și ale altor acte normative cu privire la contribuția cetățenilor la paza frontierei de stat. Cu prilejul acestei ample acțiuni a fost evidențiat sprijinul prețios, deosebit, dat trupelor de grăniceri pentru îndeplinirea misiunii lor de pază de către populație. In acest spațiu, unde apele se îngemănează cu cerul, la marginea patriei, animației de zi de sentimente profunde, nobile, și angajați pe deplin în programul de dezvoltare al întregii noastre societăți, grănicerii obțin rezultate remarcabile în îndeplinirea misiunii lor. Străbătînd cu abnegație, prin furtună și ploi, indiferent de condițiile vitrege în care își execută serviciul de pază, ei dau imagine concretă patriotismului. 2 Fîșia trupelor de grăniceri — expresie oarecum pretențioasă pentru un neavizat — înseamnă, de fapt, un ținut în care oamenii și natura se supun deopotrivă legilor firii și regimului sacru al disciplinei de frontieră. Pe malul firului de apă domnește pacea, grîul crește la fel de mlădiu, și copiii se nasc sub același soare neîntinat. Dacă e vorba de pază, trebuie spus că se au în vedere fărădelegile, răufăcătorii, indivizii însingurați care încearcă să ocolească judecata dreptății. Din acest unghi, al neșansei totale în care unii se aventurează, tot ce se întîmplă aici nu reprezintă doar simpla asimilare a literei de regulament, ci devine condiție existențială, însăși rațiunea de a fi, cum sublinia secretarul organizației de partid, căpitanul Gheorghe Laiu — de două decenii neobosit călăuz al grănicerilor pe potecile tăinuite de la hotar : ,,Munca noastră nu are un program fix; grănicerul își trăiește serviciul din zori pînă-n zori și numai permanenta stare de veghe îi dă sentimentul utilității plenare“. Idee asimilată și trăită (cum spunea căpitanul) de toți militarii acestei subunități. — Eu sunt originar din acest județ, istorisea sublocotenentul Vasile Catrinescu. Frumusețea vieții pe care o trăiesc aici mi-o dă conștiința utilității : în orice clipă știu că îmi slujesc patria și o apăr. Nu pot să nu mărturisesc că sunt mîndru de acest fapt. — Am citit Chemarea Frontului Unității Socialiste adresată, depotrivă și nouă, militarilor forțelor armate ale republicii. Vreau să vă spun că acele rînduri — „STIND DE STRAJA CUCERIRILOR REVOLUȚIONARE ALE POPORULUI“ — îmi sunt mereu vii în memorie. Cînd le-am înțeles, eu și toți tovarășii mei, am simțit că ele ni se adresează în special nouă, caporalului Dumitru Pena, soldatului Ioan Ciobanu, și mie — caporalului Dumitru Ciobanu. De parcă secretarul general al partidului, Comandantul nostru Suprem, ni s-ar fi adresat personal nouă știindu-ne prezenți la datorie. 3 Veghea aceasta care niciodată nu are început sau sfîrșit înmănunchează aici, în umbra copacilor și în foșnetele cîmpiei, un buchet de autentice și frumoase metafore, peste care ochiul reporterului nu poate aluneca nepăsător : osmoza dintre grăniceri și localnici, întrajutorarea în toate treburile, e dovedită și de incendiul stins recent de fruntașul Virgil Penișoară, soldații Gheorghe Poraicu, Ioan Deliu și alții — după cum, la pescuit sau la seceriș, fiecare sătean își înzecește atenția ochiului și a urechilor pentru a veghea cu aceeași hotărîre respectarea regimului de frontieră. Tradiția subunității de frunte e dovedită de diplomele de onoare și de merit așezate în sala clubului, de rezultatele (95 la sută foarte bine și bine) obținute an de an la pregătirea militară. 4 Și mai este purtătorul atîtor semne de trecere viguroasă prin timp, cîinele instruit Romică, excelent reprezentant al rasei, după cum atestă adevăratul său „certificat de naștere", în care sînt consemnate rezultatele meritorii în pregătirea de specialitate. Este tovarășul și prietenul de nădejde al militarilor, gata în orice clipă să execute ordinele cele mai dificile. Poate singura tristețe din acest loc e mîhnirea vizibilă în ochii inteligentului animal, o dată pe an, cînd se desparte de prietenul său grănicer, așteptîndu-și un nou tovarăș. ALEXEI RUDEANU CINEMA VINERI 25 IUNIE lIV BOTOȘANI • Luceafărul orele : 14 , 17 . 20 : Bătălia de pe Neretva, seriile I și II • Melodia orele : 15, 17,10; 19.30 : Băieți buni, băieți răi DOROHOI • Tineretului orele : 15 , 17 . 19 : Ceaicovschi, I, II • Cultural orele: 15,30, 17.30 ; 19,30 : îngerii negri, I, II TRUȘEȘTI • Victoria orele 18 : Dragoste și viteză SAVENI O Patria orele 18 : Două loturi DARABANI • Făclia orele 18 : Hibernatus BUCECEA • Bucecea orele 17 : 19 : Omul din Sierra ȘTEFANEȘTI • Prutul orele 18 : King - Kong evadează Redacția nu răspunde de eventualele modificări din program. 1 Și totuși, chipul acesta nițel alungit, plinuț, aproape roșcovan, cu linii molcome de moldovean get — beget, mi se pare cunoscut de undeva. Dar, oare, de unde ?... De unde ?... N-am observat cînd s-a urcat tînărul în tren, poate că e numai de adineaori aici, în dreapta, pe coridor, lîngă o fereastră deschisă. Privesc ca într-o visare culorile nopții și ale munților și, pe acest fundal învăpăiat de raza lunii, mi se năzare că văd, supraimpresionată, ca pe un ecran al amintirilor, silueta tînărului pasager. El își fumează impasibil țigara, o fumează parcă în ritmul roților de tren și scrutează cu privirea adîncul nopții, ca și cum ar vrea să deslușească dincolo de firul argintat al Bistriței și de creștetul violet al codrului culmile nu prea depărtate ale Ceahlăului. Unde, oare l-am mai întîlnit ?... Printre marinarii dragoni ?... Printre ostașii vreunui aerodrom ? Nu, precis nu ! Cumva printre tanchiști, sau... ? Ei, dar ia stai, fir-ar să fie, parcă... Da, da, pun ramășag, el trebuie să fie, îi recunosc limpede trăsăturile, chir că au trecut de atunci cîțiva ani, iar în civil flăcăul arată altfel, schimbat. Și numele, numele, Pădureanu ? Nu... altfel, ceva cu vița de vie... A, da... Mă apropii de el, îi pun o mînă pe umăr și zic : — Bună, tovarășe Butuc ! El rămîne o clipă surprins, mă privește mirat, apoi, cu fața radiind de bucurie, își întinde mîna către a mea și, cîtva timp, palmele noastre se strîng călduros. — Ce plăcere , exclamă el pe un ton afectuos. Să stăm mai bine de jumătate de ceas unul lîngă altul și să nu ne recunoaștem ! Ceva tot simțeam eu, ca un neastîmpăr. Voiam să cutez o întrebare, însă nu eram sigur. Coborîți prin apropiere 7 — Pe traseu. — In misiune 7 — In misiune. — Păcat, eu trebuie să cobor la prima, mai sînt doar cîteva minute. Apropo, însă, știți, am citit reportajul acela. .. — Și? — Ei, desigur, mi-a plăcut, nu o spun din politețe, ăsta-i adevărul. S-a scris frumos în acel reportaj despre noi, grănicerii. A rostit cu o asemenea mîndrie cuvintele „despre noi, grănicerii“, încît nu m-am putut reține să remarc : — Așadar, n-ai uitat grăniceria, viața de frontieră a lăsat, precum se vede, urme adin ei în sufletul dumitale. Cred că nu mă înșel ! — Nu, nu vă înșelați. Adevărat, sunt cam patru ani de cînd am trecut în rezervă, dar inima mea simte tot grănicerește. Ce vreți, sunt strănepot de plăieș. Ba mai mult, vă amintiți : O familie de grăniceri. De multe ori îmi amintesc cu nostalgie de zilele și nopțile petrecute pe frontieră, păstrez de acolo amintiri de neuitat, a fost frumos. — Ai mai trecut pe la pichet . — Aș fi vrut, aveam de gînd, nu mi-a permis timpul. Dar știu eu, cîndva, poate... Mi-e dor de subunitate, de aerul pe care îl sorbi de la înălțimea foișorului, de comandant. Poate însă aveți dumneavoastră noutăți de pe acolo . Ii povestesc ceea ce am văzut, mai deunăzi la pichet. — Dacă țin bine minte, te afli pe meleagul natal, așa e 7 — Da. — Tot în învățămînt 7 — Firește ! Ar fi greu să mă despart de aceste locuri și de vechea mea meserie. Sînt lucruri la care țin ca la ochii din cap. Și, în timp ce roțile trenului scrîșnesc vestind frînarea, ne strîngem din nou mîinile, ca vechi prieteni, iar apoi, de la fereastra vagonului, îl urmăresc pe tînărul pasager pînă cînd silueta lui zveltă, tot întorcîndu-se cu fața spre tren cu o mînă ce flutură în aer, în semn de salut, se pierde în mulțime. Privindu-i cum se depărtează, gîndul mă duce cu repeziciune către pichetul acela de la un capăt de țară, unde l-am cunoscut pe inimosul și vrednicul sergent Constantin Butuc, actualmente sublocotenent în rezervă. Il întîlnisem pe cînd era în serviciu de pază la foișor. Pentru reporter nu era greu să înțeleagă că avea în față un grănicer dintre cei mai destoinici. Lucru confirmat mai apoi și de comandantul pichetului. Aflasem atunci multe despre rîvna, dăruirea și iscusința acestui ostaș al fruntariilor. Modest din fire, el trecea sub tăcere faptele cu care, de altfel, s-ar fi putut mîndri, nu vroia cîtuși de puțin să se scoată în evidență, schimbînd pe cît era posibil subiectul discuției sau elogiindu-și tovarășii, comandanții. Un singur episod despre el însuși mi l-a relatat cu vădită mîndrie. Cică, la încorporare, pe cînd să-și ia bun - rămas de la părinți, taică-su i-a grăit astfel : „Te duci băiete, ți-a venit sorocul, soarta bărbatului. Eu la timpul meu, după cum știi, am fost grănicer, fratele tău la fel. Tare bucuros aș fi să știu că ne calci pe urmă. E grea, tare grea e grăniceria, dar cred că nu-i pentru un soldat mîndrie mai mare decit aceea de a fi oștean la bornă, acolo unde începe țara. Mîndria asta ne curge prin vine din moși - strămoși, nouă, care sîntem urmași ai plăieșilor, ca și tuturor românilor. Aș fi deci, foarte fericit, băiete, să nimerești la grăniceri !“. Și destinul a făcut ca mezinul familiei să ajungă tot ostaș la fruntarii , ca străbunii și bunii, ca tatăl și fratele. O adevărată familie de grăniceri. Dragostei de țară i se mai adăuga una , să duci mai departe această tradiție a familiei. Era o dorință și, totodată, un legămînt. Un legămînt pe care flăcăul de lîngă unda sprintenă a Bistriței și de sub semețele steiuri ale Ceahlăului și l-a respectat cu demnitate, cu sfințenie. Iar la chemarea țării, sublocotenentul în rezervă Constantin Butuc va răspunde oricînd prezent îmbrăcînd cu mîndrie tunica de ostaș sub care va bate viu inima lui de grănicer, întocmai cum ar face-o fără preget, peste ani și ani, și flăcăii ce azi stau neclintiți de strajă la fruntariile țării. Locotenent - colonel N. POP ZIUA GRĂNICERILOR L-AM CUNOSCUT LA FOIȘOR reportaj • reportaj • reportaj Se aduce la cunoștința tuturor celor interesați că EXPLOATAREA MINIERĂ Vatra Dornei ANGAJEAZĂ MUNCITORI pentru minele Arșița, Dealul Rusului, Călimani și Crucea, plus sectorul de construcții, bărbați între 18-55 ani. Se asigură cazare și masă la cantina contracost. De asemenea se asigură echipament de protecție și de uzură conform normativelor in vigoare. Plata muncii se face in acord. RADI SIMBATA 26 IUNIE 1971 6.00 Muzică și actualități. 6.20 Jurnal agrar. Buletin agro-meteorologic. 6.30 Gimnastică. 7.00 Radiojurnal. Buletin meteo rutier. Sport. 7.25 Bună dimineața, copii. 7.45 Sfatul medicului. Reguli de igienă in ștranduri. 8.00 Sumarul presei. 8.08 Matineu muzical. Piese de mare popularitate din muzica de estradă. 8.25 Moment poetic. Versuri de Ilie Constantin. 8.30 La microfon, melodia preferata. 9.00 Buletin de știri. 9.03 La microfon, melodia preferată (continuare). 9.30 Miorița. 10.00 Buletin de știri. 10.05 Selecțiuni din opereta Rose Marie de Friml. 10.20 Piese instrumentale. 10.36 Emisiune muzicală de la Mosco-11.00 Buletin de știri. 11.05 Formația Horia Moculescu. 11.15 Atențiune șoferi, atențiune pietoni . 11.30 Patru balade galbene de Tudor Ciortea, pe versuri de Federico Garcia Lorca și Doină și Joc de Ludovic Feldman. Cîntă corul Filarmonicii „George Enescu“, dirijat de Vasile Pintea. 11.50 Cotele apelor Dunării. 12.00 Orchestra Ray Cornifs. 12.10 Un interpret și rolurile sale : Elisabeth Schwarzkopf în rolul contesei din opera Nunta lui Figaro de Mozart 12.30 Inlnire cu melodia populară și interpretul preferat. 13.00 Radiojurnal. 13.15 Avanpremieră cotidiană. 13.30 Radiodivertisment muzical 15.00 Buletin de știri 16.00 Radiojurnal. Buletin meteo-rutier. 17.00 Știință, tehnică, fantezie. 17.30 Concert de muzică populară. 18.00 Orele serii. 20.00 Tableta de seară. 20.05 Zece melodii preferate. 20.40 Știința la zi. 21.30 Revista șlagărelor. ^llllllllilIlllllllllllllllllilllIllllllllIlllllllIlIIIÎIilItlIIM î TELEVIZIUNE VINERI 25 IUNIE 1971 17.00 Deschiderea emisiunii. Teleșcoală. 18.00 Căminul. 18.50 Lumea copiilor . Casa cu trei fetițe. Emisiune muzical-distractivă de Erica Petrușca și Tatiana Sireteanu. 19.10 Tragerea loto 19.20 1001 de seri. 19.30 Telejurnalul de seară. 20.00 Reflector. 20.15 Univers XX, Dialog cu galaxiile: 21.00 Film artistic : Les années foles (Anii nebuni). 22.15 Studio dans Cu Cristina Hamei, Rodica Simion, Ruxandra Racoviță, Sonia Dumitrescu, Ion Tugearu, Gheorghe Căciuleanu, Pavel Botam. Emisiune de Margă Huss și Mariana Banu. 22.40 Telejurnalul de noapte 22.50 închiderea emisiunii LA ȘCOALA POPULARĂ DE ARTĂ. SECȚIA JELĂTURI Examenul de absolvire al clasei de făsături din Data- ji bani, secția externă a Școliii populare de artă, a fost o revelație. Am asistat zileler trecute la acest examen și am avut bucuria de a măntâlni cu arta populară, cu folclorul și în esență pură. Văzusem pe la sediul școlii din Botoșani niște mostre de ceea ce sunt în stare să realizeze mintea, ji mîna și sufletul acestor fete ji și parcă aveam o undă de îndoială și de neîncredere, g Eram suspicios pentru că nu ii văzusem încă încăperea a gi ceea de la școală, nu prea mare, cu două războaie la care se lucra și în ziua exame gnelor, și cu pereții acoperiți și de carpete ori de proiecte , pentru covoare, întrecîndu-se și în frumusețe. Nu o cunoșteam , nici pe Florica, nici pe Elena, nici pe Viorica, nici pe Magdia, fiecare din ele, dar și celelalte, în stare să demonstreze teoretic valoarea procedeului de a juxtapune cu falori complementare, ori să vorbească despre un cîmp decorativ, ori despre alternanță sau repetiție într-o bandă, într-un chenar decorativ. Mai este surprinzător faptul că această școală a plecat de la zero, adică de la nici un fel de dotare materială, dar PRIMA PROMOȚIE cu multă dorință și cu multă pasiune pentru a face treabă. Rezultatele sînt spectaculoase, pentru că spectaculoasă e și dăruirea acestor fete. Mi-am notat la întîmplare numai cîteva nume ale celor mai sîrguincioase fete: Fiorica Cimpoi, Elena Ailoaie, Viorica Ciivei, Maria Hapliuc, Maria Nichifor, desigur s-ar putea continua. Nu putem să nu amintim numele profesoarei Elena Chirițescu, care a sădit în sufletul acestor fete priceperea de a țese și dragalostea pentru frumos. Școala populară de artă si din Botoșani începe să-și ii finiseze prestigiul de care a început să se bucure. In acest an și în anii ce urmează, scoala scoate promoții de instructori artistici pentru sate, pre §si gătește posibili candidați la si examenele de admitere in fa jcultățile cu profil artistic, g După pilda școlilor populare de artă cu activitate îndelungată, absolvenții vor putea fi repartizați ca decoratori, se si vor putea angaja în diferite si orchestre de muzică ușoară , etc. ji Folosim acest prilej și su ji gerăm conducerii I.I.L. Doroji hoi că ar trebui să-și recruteze din aceste absolvente mîna de lucru pentru secția de covoare din Darabani. Nu jj e cazul să mai demonstrăm de ce aceste fete trebuie să se bucure de întîietate la angajare. COMBINATUL SIDERURGIC HUNEDOARA cu sediul în str. Dr. Petru Groza nr. 8 angajează urgent muncitori calificați în meseriile: strungari, manevranți vagoane, lăcătuși, oțelari, laminatori, zidarișamotori, precum și muncitori necalificați. Pentru toate categoriile se cere ca vîrstă minimum 18 ani împliniți. Salarizarea se va face în condițiile H.C.M. 914/1968. Se asigură cazare pentru nefamiliști și masă la cantină contra cost. Informații suplimentare se pot primi de la serviciul personal, telefon 1450, interior 114. Se vorbește frecvent de că tre tovarăși ce organizează comerțul în municipiu: „avem mereu nevoie de spațiu“. Și, trebuie spus, tovarășii au dreptate. Cum se La începutul rămîii a intrat acestei săpîn inventar unitatea Café-bar. Intrucît „cifra de afaceri" a acestei unități nu e prea mare, e foarte probabil ca acolo să se fi deplasat un singur revizor. Dar o constatare de-a noastră, sîntem siguri nu . Intr-una din zile, aflându-mă la poarta unei întreprinderi am avut ocazia să văd o scenă care m-a pus pe ginduri. Eroii erau portarul și un salariat care luase, cum se spune, „luleaua lui Fritz“, adică se îmbătase și ținea cu orice preț să se ducă în starea ln care se afla la lucru. Iată o victimă a „țuicii de la ora 6“, mi-am zis: In adevăr, cine se află între orele 6 și 8, în preajma bufetelor, poate vedea cum diverși salariați, privind pe furiș nu explică, totuși, că două spații comerciale proprietatea întreprinderii agricole de stat Botoșani stau de multe luni nefolosite ? E vorba, în concret, de chioșcul din piața de păsări și cel montat încăun revizor fost luată în considerație de cei ce au trimis un singur revizor : în caietul de reclamații sunt peste 20 de sesizări — nerezolvate — cuprinzînd aceeași problemă, condiționată a berei: vînzarea „vrei bere, trebuie să vrei și pîndreapta și-n stiigă, o zbughesc înăuntru și-și iau aperitivul înainte de a se duce la treburile lor. Unii îl iau din fugă, și pleacă, alții insă își mai găsesc amici cu care zăbovesc pînă ce ajunge în starea salariatului despre care v-am vorbit mai sus. Imaginați-vă ce s-ar fi întîmplat dacă s-ar fi dus să lucreze așa beat cum era. Obiceiul „țuicii de la ora 6“!... Nu-i o noutate cînd spun că alcoolul e în fața spitalului T.B.C., de pe bulevard. Dacă I.A.S.-ul nu are marfă suficientă de vînzare, de ce nu se închiriază cuiva care are (și marfă și bunăvoință) ? joală !“. Opinăm spre mărirea efectivului de revizori dacă nu pentru a vedea de caiet, cel puțin pentru a se constata neregula de fond , da ce se vinde marfă condiționată dăunător sănătății și scade simțitor puterea de muncă. Totuși unii oameni ignorează aceasta. Ei glumesc și și-au creat chiar o expresie pe care o veți afla din dialogul a doi țulcari (în bufet): — Ce faci Costică ? — Ce să faci Semnez și eu condica. N-ar fi bine să semneze condica la întreprinderea sau instituția unde lucrează, și nu la bufet ? NOTE A NOTE Nu numai marfa lipsește! Țuica de la ora 6... OFERTE CERTE PENTRU VINATORI SI PESCARI ! De cîteva zile s-a deschis oficial în județul nostru sezonul de pescuit sportiv, deci o parte din membrii asociației noastre, după o așteptare lungă și după febrile pregătiri, și-au început activitatea. Dacă ținem seama că și vînătorii se pregătesc să inaugureze sezonul, prezintă interes, credem, să înfățișăm opiniei publice o parte din problemele specifice asociației județene a vînătorilor și pescarilor sportivi. Asociația județeană înglobează peste 600 vînători și peste 500 pescari sportivi, unii avind la dispoziție 28 fonduri de vînătoare, în suprafață totală de 309.400 hectare, iar alții 718 km ape curgătoare, 87 ha bălți naturale și 8,4 ha iazuri amenajate. E drept, mai puțină lume știe ce oferă județul nostru in materie de vînat, cam ce efective au speciile ce populează fondurile de vînătoare. Iată, de aceea, cîteva date informative : recenta evaluare dovedește că efectivele de iepuri sunt în jurul cotei optime aproape în toate fondurile de vînătoare, exceptînd pe cele de la Unțeni, Darabani, Borzești și Trușești, unde ele oscilează între 64 și 90 la sută față de cele stabilite. Cauza : prezența excesivă a unor cîini hoinari și actele de braconaj comise de unii cetățeni. Cu unele excepții (Blîndești, Zahoreni, Ștefănești, Zlătunoaia) efectivele de căpriori sunt satisfăcătoare, iar mistreții au fost „inventariați“ intr-un număr simțitor superior cotelor optime prevăzute, mai ales în fondurile de vînătoare de la Cucorăni, Văcurești și Lozna. Mai există un județ și numeroase stoluri de potîrnichi, iar începînd de anul trecut, cînd s-au lansat în două fonduri de vînătoare un număr de peste 2 500 fazani, și această specie își așteaptă vînătorii. Trebuie spus, in plus, că unele cauze, cunoscute de noi, au determinat fazanii să treacă și dincolo de trupurile de pădure în care au fost colonizați, din care cauză ei se găsesc azi în șase ronduri de vînătoare. In atenția vînătorilor din județul nostru este și bizamul, specie care a fost captu IN SEZONUL ESTIVAL iată anul trecut intr-un număr mare, numai valorificîndu-se prin I.C.A.I.U., peste 1400 piei, alături de multe alte sute reținute de vînători ori valorificate în sectorul particular. Spuneam mai înainte că mult vînat este distrus de cîinii vagabonzi și de alte răpitoare. Pagube mari sunt produse, de asemenea, datorită braconajului, nu in întregime extirpat. Un singur caz, elocvent : cetățeanul Gheorghe Mechiș, din Suharău, a împușcat ilegal un mistreț și 12 iepuri, fapt pentru care i s-a întocmit dosar penal, aflat acum la Judecătoria Dorohoi. Evident, mai sunt astfel de cazuri, și multe altele au rămas nedescoperite, cu toate că fiecare vînător sportiv, fiece cetățean poate și trebuie să se preocupe mai serios de apărarea vinatului, o avuție deosebit de prețioasă. Dintre realizările noastre din ultimul timp, mai puțin cunoscute de publicul larg, merită a fi menționată casa de vînătoare de la Cucorăni, care a adăpostit, pînă acum, în condiții bune de petrecere a timpului liber, zeci de vinători. In ceea ce privește pescuitul sportiv, preocupările asociației noastre au fost orientate spre crearea de condiții materiale optime pescuitului cu undița, atragerii de noi membri și educării lor în spiritul practicării corecte a acestui sport. De pildă, numai în anul trecut am reușit a amenaja două iazuri, Jalba și Luizoaia, ca și cele două lacuri de la Cervicești și Cucorăni, populîndu-le pe toate acestea cu peste 3 400 kg crap. Și în privința pescuitului avem cîteva greutăți în eliminarea cărora un sprijin mai intens de la populație e necesar. De pildă, pe Siret se pescuiește intens de către braconieri, cu unelte nepermise de lege. Așa se explică faptul că din localitățile limitrofe Siretului, de-a lungul celor 60 km de apă, avem doar 20 pescari cu autorizație. E drept, am descoperit pînă acum circa 80 cazuri de braconaj în bazinele aflate în folosința asociației, dar în multe locuri braconajul este încurajat de conducerile unor unități proprietare sau beneficiare de bunuri piscicole, care învoiesc la pescuit diverse persoane ce nu posedă permisul legal pentru practicarea acestui sport. Astfel de cazuri au fost sesizate la fermele Trestiana, Zăicești etc. In sfîrșit, e cazul de spus că asociația noastră, ca și celelalte unități ale A.G.V.P.S. se autogestionează, ea trebuind să se gospodărească pe baza veniturilor proprii. In acest an, pînă în prezent, avem o situație bună , am realizat venituri de peste 301 mii lei, cifra cheltuielilor fiind mai mică, ceea ce ne permite să anticipăm încheierea cu bune rezultate a anului financiar. NUMITORE ORHEI președintele Asociației județene a vînătorilor și pescarilor sportivi Botoșani ) * X r •*