Clopotul, aprilie-iunie 1973 (Anul 29, nr. 3715-3792)
1973-06-08 / nr. 3773
Cronica de BOTOȘANI „Satul" Azi a apărut foaia volantă „Satul", editată de U. J. C. A. P. D.G.A.I.A.A. în colaboșirare cu redacția ziarului „Clopotul“. Conținutul ei susține desfășurarea în bune condițiuni a campaniei agricole, in consiliile intercooperatiste Albești și Todireni. if. ^Extinderea zării canali . Cu o investiție de 19 milioane lei, au început lucrările de extindere a rețelei de canalizare a municipiului (dublarea capacității stației de epurare), planificată a se încheia în 1975. Dialog cu cetățenii Comitetul executiv al Consiliului popular municipal desfășoară, în aceste zile, un larg dialog cu cetățenii, pe teme de autoritate tutelară și prevenirea incendiilor. Este pregătită astfel cea de-a XXX-a sesiune. Nutrețuri pentru vînat Prin recoltarea a 140 tone de frunze de arbori din pădurile județului, s-a asigurat în bună parte cantitatea de nutrețuri pentru vînat, economisindu-se astfel aceeași cantitate de plante furajere. Activitate artistică La clubul „23 August“ din Botoșani, în organizarea consiliului municipal al sindicatelor, a avut loc trecerea în revistă a brigăzilor artistice de agitație. Au fost prezente brigăzile artistice de agitație ale I.J.G.C.L., sectoarelor finisaj și țesătorie de la Uzinele textile „Moldova“, Fabricii de confecții Botoșani, U.M.A.I.A. și brigada reprezentativă a Uzinelor textile „Moldova". Mai lungă-i calea la întors acasă ? „Din centrul orașului și pînă la I.U.P.S., autobuzul costă 0,50 lei. De la I.U.P.S. pînă în centru — 1 leu. De ce ?“ — ne întreabă un cititor. Pînă vom primi răspunsul mai marilor transportului în comun, ne punem și noi aceeași întrebare : de ce ? Inspectoratul de interne comunică . • La 3 iunie a.c., Melania Pintilie, Ana Hrițcu, Rodica și Maria Luchian, eleve la Școala generală din Răuseni, au transmis postului de miliție un portmoneu în care se aflau 1438 lei și un buletin de identitate pe numele lui Ion Șt. Aelenei. Păgubașul nu are nimic de transmis acestor eleve ? • Nicolae Hudișteanu gestionar la magazinul universal din Păltiniș, servea preferențial pe unii cumpărători cu ciment și carton gudronat, luînd bani înainte de a aduce marfa. Fiind depistat, conform a fost amendat Legii nr. 3/ 1972. • In cadrul unei acțiuni efectuate de lucrătorii postului de miliție Răchiți, la 6 iunie, au fost depistați pe malul rîului „Morișca“ Jenică Motriuc, Constantin T. Holoșpin și Gheorghe I. Șuster din Răchiți pescuind clandestin. Li s-au întocmit procese verbale și li s-au confiscat uneltele de pescuit. • In temeiul Decretului 153/ 1970, a fost amendat, cu 1000 lei, Gheorghe Gh. Ilaș din Leorda — fost condamnat la un an închisoare pentru abandon familial — care și-a alungat soția și copiii din locuința comună. CLOPOTUL • PAGINA 2 „Numai muncind poți să-ți afli împlinirea in viață“ Discutăm cu cîteva muncitoare fruntașe de la Fabrica de confecții Botoșani : — Am început să lucrez în 1954, la 15 ani, își amintește Angela Cărbune, muncitoare fruntașă la produl de lenjerie al fabricii. Prea multe nu știam despre fabrică sau felul cum trebuie să muncești. „Dascălii“ mei Vasile Galan, Maria Lebădă, Ecaterina Amariei, erau mereu în frunte, constituiau un exemplu viu pentru noi. Imbărbătîndu-ne în clipele grele, dar necruțători cu lipsurile, mi-au transmis propria lor experiență, m-au făcut să îndrăgesc meseria, să-mi formez o disciplină a muncii, un mod realist de a gîndi. — Am îndrăgit colectivul în care am urcat treptele măiestriei și datorită căruia am ajuns ceea ce sînt — afirmă Ana Artimon, muncitoare în același prod. Au fost și greutăți, dar cu atît mai mult mă mândresc, azi cu faptul că am reușit, împreună cu celelalte tovarășe depuncă, să le înving, să mă autodepășesc. A. Cărbune: „Pentru mine munca e totul : o pasiune, o plăcere. Numai muncind poți să te formezi, să-ți afli împlinirea în viață“. — Sunt fericită de rezultatele pe care le obțin în prezent, ne spune Elena Carvalchi, de la produs Be lenjerie. Dacă sunt ceea ce sunt, aceasta se datorește colectivului din care fac parte, muncii. Cînd am intrat în fabrică, nu eram obișnuită cu programul de lucru. M-a impresionat disciplina, seriozitatea cu care lucrau ceilalți, grija pentru prestigiul fabricii. Exemplul comuniștilor: munca de zi cu zi în colectiv m-a făcut să îndrăgesc meseria. N-aș mai putea lipsi o singură zi de la fabrică. Un exemplu care demonstrează înalta conștiință muncitorească a colectivului fabricii , la începutul anului sosise o comandă urgentă de cămăși pentru R.D.G. Se cerea rapiditate dar și lucru de calitate. Cu comuniștii în frunte, s-a lucrat neobosit și comanda s-a livrat la timp, iar calitatea a fost la nivelul exigențelor exportului. — In fabrica noastră — spunea și tovarășa C. Popa, secretara de partid — activitatea productivă a modelat trăsături noi, un spirit revoluționar. S-a creat un climat sănătos de muncă responsabilă, exigent și necruțător față de orice abatere. Nu de mult, la sala de croit s-a constatat un fenomen îngrijorător : anumite piese veneau tăiate nesimetric. Se perturba întregul flux de producție, se făceau cheltuieli suplimentare cu retușarea, se pierdea timp prețios. Vinovați erau muncitorii Margareta Coșuleanu și Augustin Boicu. Au fost chemate ambele schimburi. Cu cămășile defecte pe masă, s-a discutat de la om la om. Secretarul de partid Vasile Bălăucă, șablonerul Gheorghe Nica, ceilalți muncitori s-au ridicat ca unul combătînd cu fermitate această situație. S-a făcut propunerea ca vinovații să suporte material cheltuielile cu retușarea. S-a inițiat apoi un autocontrol al semifabricatelor. De atunci n-au mai apărut asemenea deficiențe. Școala muncii, cu exigențele ei mereu crescinde, constituie cea mai înaltă formă de perfecționare, de autodepășire și care, prin rezultatele pe care le dă, oferă cele mai depline satisfacții. Această școală acționează zi de zi. Proiectul de norme definește clar că „munca este o datorie fundamentală, de onoare a fiecărui membru al Partidului Comunist, a tineretului comunist“ și conduce la realizarea cea mai deplină a personalității umane. N. ROTARIU Normele eticii ți echității socialiste in acțiune „Nu mi-e rușine să pun mina pe sapă“ NE-A DECLARAT UN PROFESOR N așteptam în curtea școlii. A venit de la cîmp, fusese cu elevii la o oră de practică agricolă, și și-a cerut scuze pentru că era murdar pe încălțăminte și pe pantaloni de pămînt. „A plouat zilele acestea și pămîntul e ud“ — ne-a spus cu un zîmbet de scuză. Profesorul Ion Melniciuc predă, printre altele, și ore de agricultură la școala din satul Aurel Vlaicu. Nu sînt simple ore de teorie agricolă, după cîte ne-am dat seama. In frunte cu profesorul lor, elevii lucrează pe un slot agricol al cooperativei agricole. Că profesorul pune și el mina pe sapă, ne-a declarat-o el însuși, dar mai ales ne-a convins următorul fapt. Profesorul Melniciuc a luat în primire o parcelă de la cooperativa agricolă, pe care o lucrează împreună cu familia. — Da, nu,mi-e ,rușine să pun , mina pe sapă — , ne-a spus dînsul cu adîncă convingere. Părinții mei au fost țărani și au muncit o viață la pămînt. Eu îi învăț pe copii cum se muncește pămîntul. Ori asta nu se poate face numai vorbind. Intr-adevăr, profesiunea de agricultor este una dintre cele mai grele, reclamînd multe cunoștințe teoretice și practice, mai ales astăzi în condițiile practicării unei agriculturi moderne, intensive. Viitorii agricultori ai pămînturilor noastre au nevoie de aceste cunoștințe, pe care le predau profesorii în școală, au nevoie însă și de exemplul educativ al unor profesori cărora nu le este rușine să muncească cot la cot cu ei. Prețuirea muncii, ca izvor fundamental al tuturor bunurilor materiale și spirituale ale societății, se învăță cel mai bine tot în procesul muncii. Exemplul profesorului Melniciuc ne amintește de cuvintele unui învățător din altă localitate a județului : — Ieșim, deseori, noi, cadrele didactice, cu elevii la cîmp. Mă uit la unii profesori tineri cum stau pe marginea tarlalei și-i îndeamnă pe elevi să lucreze. Oare la atît, cred ei, se rezumă rolul luide educatori ? Nu zic ca profesorii să lucreze de dimineața pînă seara,la cîmp. Nici nu este aceasta îndatorirea lor principală. Dar atunci cînd mergi cu elevii la muncă patriotică, sau în timpul orelor de practică, nu e deloc frumos să stai cu mîinile în buzunare și să-i îndemni pe elevi să muncească. Ar fi o pedagogie demagogică. Aveți dreptate, i-am răspuns. Din fericire, unor asemenea cadre cazurile didactice sunt din ce în ce mai puține. Marea lor majoritate au crescut în cultul muncii și îi cresc pe elevii lor în spiritul prețuirii muncii. Așa cum se vede ,în exemplul profesorului de agricultură și demnitate cetățenească,. Melniciuc. DORIN BACIU cinema , cinema VINERI 8 IUNIE BOTOȘANI — Luceafărul, orele 9,30 ; 11,30 ; 14 ; 16,10 ; 18,20 ; 20,30 : Alfred cel Mare. DOROHOI — Cultural, orele 15 , 17 , 19 : Cowboy , Tineretului, Orele 15,30 ; 17,30; 19,30 : Piciul va avea un frățior. BUCECEA — Bucecea, orele 17 , 19 : Frații Karamazov. DARABANI — Făclia, orele 18 : Gentlemenii norocului. LA VENI — Patria, orele 17 . 19 : Zestrea. ȘTEFANEȘTI — Prutul, orele 18 : Săgeata căpitanului Ion. TRUȘEȘTI — Victoria, orele 18 : Aventurile unei prințese germane la curtea regelui Soare. Cadru din filmul românesc „Ultimul cartuș" VINERI 8 IUNIE 9.00 Curs de limba rusă 9.30 O viață pentru o idee 10.00 Telex 10.10 Biblioteca pentru toți 10.50 Istoria filmului sonor 12.25 Gintă Maria Pietraru 12.40 Municipalitatea răspunde bucureșteanului 13.00 Telejurnal 10.00—17.00 Teleșcoală 17.30 Curs de limba engleză 18.00 Telex 18.05 Tragerea Loto 18.15 Atenție la... neatenție ! 18.45 Arta plastică : Reportaj de la Conferința Uniunii artiștilor Plastici. 19.20 1001 de seri 19.30 Telejurnal 20.00 Cîntecul săptămînii 20.05 Prim-plan. 20.35 Film artistic : „împărăția femeilor“. 22.10 24 de ore 22.40 Teleglob „SE POATE!..." Cu SANDU POPA, actor la Teatrul „M. Eminescu" Botoșani, despre el, despre teatru, dar mai ales, despre îndatoririle tinărului actor Cu siguranță că spectatorii care au urmărit cele două serii ale coproducției românogermane — Lupul mărilor, Răzbunarea — și care au reținut evoluția personajului Johnson își amintesc și de interpretul acestuia , Sandu Popa, în prezent actor al Teatrului de stat „Mihai Eminescu”” din Botoșani. Actorul a absolvit I.A.T.C. în 1968, după care a jucat la Pitești, București, Baia Mare sub conducerea unor cunoscuți regizori — Liviu Ciulei, Petre Sava Băleanu, Sorana Coroamă, Magda Bordeianu. La Botoșani a început repetițiile în rolul principal din piesa lui Davila Vlaicu Vodă. — In ce condiții ați venit la teatrul din Botoșani ? — La Baia Mare am jucat foarte mult —, din opt premiere eram în șapte — și mă așteptau prea multe reluări de roluri. Am considerat că o asemenea situație nu mă poate ajuta foarte mult în perfecționarea artei actoricești. Dacă am venit la Botoșani și nu m-am oprit la Brașov, faptul se datorește Mariettei Sadova, prim - regizor al teatrului botoșănean, care știe cum să-și aleagă oamenii, cum să-i atragă. — Care sunt, după opinia dv., căile prin care un teatru ca cel din Botoșani se poate afirma cu succes pe plan național ? — Teatrul botoșănean are toate posibilitățile să realizeze spectacole de prestigiu. Pentru aceasta nu trebuie însă să ocolească piesele grele, care pun probleme deosebite, atît de ordin artistic cit și tehnic, piese a căror montare să unească elanul unor oameni de felul Mariettei Sadova cu larga înțelegere a colectivului actoricesc. — Cum priviți munca actorului tînăr ? — Actorii, în general, suferă atunci cînd nu sînt recunoscuți pe un plan altul, dar uită că pentru sau aceasta trebuie foarte mult. Ca să muncească alții să te audă, să te vadă trebuie să-i obligi la aceasta, dar nu o poți face decit luptînd cu greutățile și obținînd, în final, succesul. La Botoșani, liniștea orașului nu trebuie să-și pună amprenta și pe munca actorului , cînd actorul s-a liniștit atunci el nu mai e actor. Iar atunci cînd e nemulțumit trebuie să-și proiecteze această stare spre viitor, pentru a face ceva mai bun decit în trecut, chiar dacă și în trecut a avut succes. Mulți din actorii tineri, nefiind pregătiți pentru viața adevărată încă din institut, se simt dezarmați, devin mult prea repede cinici sau ironici, orgolioși — deși nu dețin decât alocul artei teatrului. Pe de altă parte, venind în provincie, tinerii actori ar trebui să știe că-i așteaptă o luptă teribilă — luptă dusă însă în scenă și nu în culise, că nu vin la „pomul lăudat“. — Ceva despre rolul pe care-l pregătiți... — Mă apropii cu toată ființa de rolurile care presupun trăiri sufletești Deși pe coordonate autentice, diferite, frămîntările mele ca om al acestui secol mă apropie de frămîntările omului care fost Vlaicu. M-am apropiat de aioi cu teamă, mă chinuie dar îmi și place și cred că va ieși ceva bun. — ... și despre orașul care acum este și al dv. — Am fost mai mult decît încîntat de acest oraș atît de propice creației. Este un oraș de inspirație, de liniște și calm. Un oraș în care abundă pomii și florile nu poate avea decît oameni cu o întinsă paletă de trăiri sufletești. Așa îi văd eu pe botoșăneni. V. LAVRIC ARCA LUI NOE Bani cu noroc La dus, pe distanța Iași — Dorohoi, Miron Constantin din comuna Todireni, și-a pierdut in trenul de persoane nr.>031 un portofel in care avea 1300 lei. După coborirea sa, cînd trenul se afla între stațiile Todireni — Trușești, portofelul a fost găsit de conductorul de bilete Dumitru Condurache. La așa noroc se adaugă norocul că acesta e un om cinstit și înapoindu-se (in misiune) cu trenul pe ruta Dorohoi — Iași, a predat portofelul organelor C.F.R. din Todireni, de unde păgubașul și-a primit banii integral. Firesc, pentru că D. C. e un om integru. Alți bani, altă distracție Ne scrie Coșman Șt. Dumitru din comuna Dersca despre o „distracție“ a consăteanului său Gherasim Iosif Mihai, care venind beat în casa lui, a cerut cu scandal băutură, stricat mai multe obiecte din acasă și a constrîns copiii (care erau singuri) să-i dea bani. O fetiță de 7 ani, speriată de moarte, i-a dat toți banii pe care i-a găsit, adică vreo 1200 lei, numai ca turbulentul intrus să plece. Și s-a făcut intr-adevăr nevăzut Gherasim Iosif Mihai, iar banii așijderea. Cel furat zice că încă n-ar vrea să-l dea în judecată, sperînd că, venindu-i mințile înapoi lui Gherasim, i-ar veni înapoi lui banii. Dar, parcă, oricum, urmează altă distracție... Și o distracție minus bani In luna octombrie 1972, niște rude din Sibiu i-au expediat femeii Maria Asaftei din Botoșani, str. Mihai Viteazu nr. 13, un mandat poștal de 400 lei. Dintr-o condamnabilă neatenție a factorului, acesta a predat banii — contrasemnătură — nu destinatarei de drept, ci unui vecin cu numele de Alexa, care stă tot la acea adresă. Alexa a luat frumușel banii fără să-și facă probleme. Abia acum, in iunie,banii fiind expediați ca împrumut, rudele sibiene au solicitat restituirea) a ieșit la iveală tărășenia. Cu care ocazie, familia Alexa abia își pune întrebarea: de ce o fi expediat banii Ion Asaftei din Sibiu pentru ei, și nu pentru sora sa ? Și, probabil, alte întrebări... Rubrică realizată de CONSTANTIN MIROIU „Rolul și funcționalitatea cabinetelor de științe sociale“ j . (Urmare din pagina I) nizare cel mai adecvat funcționalității lor, constituie probleme ce vor fi dezbătute în cadrul consfătuirii. Cabinetele trebuie să fie nu un simplu inventar de materiale documentare, nu o sală de expoziție statică, ci instrumente vii, utile, practice de lucru ale propagandiștilor, agitatorilor, ale tuturor activiștilor politici. In cadrul cabinetului, fiecare om al muncii trebuie să găsească răspuns la întrebările sale de natură politică, la nevoia sa de a-și clarifica chestiuni științifice. Consultații, expuneri, întîlniri cu brigăzi științifice, jurnale vorbite, calcule economice, informări operative etc., iată ce gamă variată de acțiuni pot fi organizate în cadrul notelor, transformîndu-le ca șiîn centre ale activității politicoideologice din întreprindere, instituție, comună sau oraș. O varietate de forme orientate spre focarul unui scop unitar: formarea conștiinței socialiste și comuniste a oamenilor muncii. Avem toată încrederea că această consfătuire va substanțial viabilitatea întări cabinetelor de științe sociale, împărtășirea experiențelor diferitelor cabinete, exprimarea unor soluții noi, originale, liberul și viul schimb de păreri, vor da și o mai mare vigoare activității viitoare a cabinetelor de științe sociale și răspîndirea cunoștințelor științifice din județul nostru. Urăm tuturor participanților să plece de la consfătuire cu o zestre de experiență îmbogățită, cu gînduri de activitate viitoare mai mari, mai pline de entuziasm revoluționar. PROGRAMUL ZILEI Sala Teatrului „M. Eminescu", orele 9,00 — 14,00 ; • Deschiderea lucrărilor consfătuirii; • Lucrări în plenară , referate și discuții Orele 16,00 — 19,00 ; • Schimb de experiență la Cabinetul județean de partid și la cabinetele de științe sociale de la Uzinele textile „Moldova“, Casa corpului didactic, Liceul „A.T. Laurian“, Școala generală nr. 11 Botoșani și în comunele : Bucecea, Vf. Cîmpului, Ungureni, Știubieni. Secția de semipreparate de pește Botoșani. Aici lucrează un mare număr de femei în sala fonică a Cabinetului județean de partid Fotografia: TAPETREI Cuvinte din public . POATE că veți afla dr. numele șoferului care a venit în ziua de 3 iunie din cursă, la orele 8,15, cu autobuzul 31 — BT — 167. Aparent ar fi fost mai simplu s-o aflu direct, dar, sincer, n-am avut curajul să-l întrerup. Ajuns la cap de linie în centrul Botoșanilor, își descărca, în termeni dintre cei mai colorați, indignarea că îndrăznise cineva să-l facă atent pentru o întîrziere Reproductibilă, de zece minute, din alocuțiunea intens condimentată șoferului, ținută în fața unui public numeros, în plină stradă, e doar ideea generală : el — EL ! — nu se mai duce altă dată să-i ia de pe linia aceea pe călători, lasă să crape-n stație. Spuneți-mi da : cum îi zice și mai ales cine-i învață abecedarul etic ? (Prof. R. ZAHARESCU, Liceul economic Botoșani). • REVIN la scrisoarea mea din 20 noiembrie 1972 prin care comunicam că cetățenii din comuna Creștinești așteaptă să li se dea tărîța din vara lui 1971. Nu sunt mulțumit numai, cu răspunsul dv. cazul reclamate în de cercetare la organele curs de miliție. Doresc să găsesc în ziar răspuns că au fost descoperiți cei ce au folosit, fără drept, tărîța oamenilor și ce pedepse au luat. (GHEORGHE CRIHAN, satul Baranca, comuna Cristinești). • SÎNT căsătorit de 13 ani și am doi copii. După atîția ani de căsătorie m-a părăsit nevasta. La îndemnul lui maică-sa, că ar fi mai bine la un serviciu decît să lucreze in cooperativa agricolă, a plecat la Oltenița, unde are doi frați. Eu și copiii ei o rugăm din tot sufletul să vină acasă că n-am văzut-o de 4 luni. IOAN URSU, satul Mîndrești, comuna Ungureni). FEMEIA ■ Pe scurt, de la sate • Ca și în alte comune, la Prăjeni, femeile participă activ la munca patriotică de înfrumusețare și bună gospodărire. In acest an au plantat 580 de pomi fructiferi și 3 900 pomi ornamentali, efectuînd totodată 3 200 ore la văruirea pomilor și a balustradelor de la poduri și podețe. • Femeile din comuna Vlăsinești au îngrijit localurile grădiniței de copii și școlii, realizînd economii de 11 000 lei. In satul Sîrbi contribuția femeilor la construcția noii școli însumează o economie de 12 000 lei. • Comitetul comunal al femeilor Mitoc desfășoară o intensă activitate din de popularizare a legislației, de educație sanitară. La expunerea „Rolul opiniei publice în apărarea avutului obștesc" au participat un mare număr de femei ca și la expunerile pe teme ale educației sanitare, privind igiena în alimentație, igiena corporală etc. Dialog cu mamele La grădinița nr. 3 din Botoșani a fost organizată o întîlnire cu mamele viitorilor școlari din clasa I. Educatoarea Lucreția Bernat, directoarea grădiniței, a vorbit celor 90 de participante despre „Pregătirea copilului pentru școală“. Intîlnirea a fost și un bun prilej de dialog între mame și cadrele didactice privind preocupările pentru noul an școlar. (De la Aneta Rîptea). a într-o secție a tinerelor confecționere In secția croitorie - serie a cooperativei meșteșugărești „Confecția“ Botoșani, sunt 260 femei, marea majoritate tinere, care n-au trecut de 22 ani. Secretara organizației U.T.C. din schimbul B, Virginica Doncilă, ne spunea că cele două organizații din secție numără 134 uteciste. Aici se confecționează costumașe și rochițe din olandiră pentru copii, destinate exportului, pardesie pentru femei, uniforme școlare, salopete, pantaloni din stofă și doc etc. Lucrătoarele secției se mîndresc, pe bună dreptate, cu calitatea ireproșabilă a produselor ce se livrează la export. La adresa calității costumașelor și rochițelor nu s-a primit nici un reproș, ci, dimpotrivă, cuvinte de apreciere. In primele 5 luni din acest an s-au livrat peste plan la export, produse în valoare de 62 000 lei valută. Intre fruntașele celor două schimburi se numără Florica Purice, Adela Bucur, Maria Luchian, Ortansa Pașcanu, Maria Cuzic, Sevasta Patraș. Toate sînt bune cunoscătoare ale meseriei, executînd confecții de calitate superioară. Intr-un viitor apropiat, în secție se vor confecționa și costume din stofă pentru bărbați. Aceste succinte fapte vorbesc despre fărnicia, nedesmințită pînă acum, a celor 260 muncitoare. Ol O întrebare pe adresa I.C.M. Femeile din municipiul Botoșani au strins și predat însemnate cantități de materiale feroase. Numai în ultimul timp cantitatea acestora este de 8 000 Dar, deși se străduiesc kg. să strîngă cu mai mult fier vechi, femeile din cartierele 4 și 5 sînt nemulțumite de faptul că întreprinderea pentru colectarea metalelor nu trimite mijloace de transport pentru a prelua metalul. In cartierul 4 o însemnată cantitate de vechi stă, în fața unei fier locuințe din str. împăratul Traian, de vreo 4 luni de zile. Cînd, totuși, aveți de gînd și I ridicați de acolo, tovarăși de la I.C.M. Botoșani ? Rubrică realizată de MARIA SAVA -yI