Clopotul, 1978 (Anul 34, nr. 4333-4384)

1978-09-15 / nr. 4369

Problematica adunărilor de partid DESPRINSĂ DIN MIEZU­L FIERBINTE Al Comitetul comunal de partid Lepida, a creat cadrul necesar unei activități de partid dina­mice, in profil teritorial, afir­mării rolului de conducător po­litic organizațiilor de partid, sporirii răspunderii tuturor co­muniștilor față de soluționarea în cele mai bune condițiuni a problemelor complexe economi­ce, social-politice, edilitar gospo­dărești, de învățămînt etc. — Ceea ce ne-a preocupat și avem permanent în atenția noastră — ne-a spus tov. Lucia Huțanu, secretara comitetului comunal de partid, este ca a­­dunările generale să analizeze temeinic problemele care stau în fața unităților agricole, a sa­telor respective, să stabilească măsuri judicioase în vederea în­făptuirii hotărîrilor de partid și de stat. In cele 8 luni care au trecut de la începutul anului, pe baza graficelor­ întocmite, în majori­tatea organizațiilor de partid, adunările generale și ședințele organelor alese s-au desfășu­rat cu regularitate. La începu­tul lunii trecute, comitetul de partid din cooperativa agricolă Din munca organizațiilor de partid a analizat într-o ședință cu ac­tivul, modul cum se înfăptuiesc sarcinile economice ale actua­lului cincinal. Așa cum bine remarca tov. Ioan Anghelache, președintele cooperativei agri­cole, în cei doi ani și jumătate din cincinal, producțiile plani­ficate la principalele culturi (grin, porumb, sfeclă de zahăr, cartofi, etc.) au fost cu mult depășite. Și în zootehnie, rezul­tatele sunt bune, producția de lapte a crescut în mod simți­tor. Comuniștii au remarcat însă că amplasarea unor culturi (floarea - soarelui și inul pen­tru fibre) s-a făcut pe terenuri cu fertilitate scăzută, produc­țiile fiind mici. Membrii de partid Dumitru Gavril, Dumi­tru Olaru, Mihai Deică, și alții au propus ca să se dea mai mare atenție fertilizării solului, iar pe terenurile unde a apărut stufăriș și izvoare să se sape canale de scurgere a apei, pen­tru a reda în circuitul agricol 10 ha. Pornindu-se de la rea­litățile din sate, de la sarcinile puse în față bază de către organizațiilor de conducerea de partid, se stabilesc pentru dez­batere probleme de actua­litate și­ de perspectivă, în ca­drul adunărilor generale. La atelierul școlii din satul Leorda s-au semnalat unele neajunsuri. Lipseau materialele, comenzi pentru lucrări etc. Adunarea generală a analizat cauzele a­­cestei situații și a stabilit solu­ții care, aplicate, nu numai că au dus la îmbunătățirea activi­tății, dar s-a înregistrat pînă la urmă și o depășire de plan de peste 4 000 lei. O bună practică în stabilirea problematicei adunărilor gene­rale există la I.A.S. Leorda. Bi­roul organizației de bază a prevăzut ca la fiecare adunare generală să se dezbată proble­me distincte, să nu se repete de la o lună la alta. In luna ianuarie, de exemplu, biroul organizației de bază a prezen­tat o informare privind activi­tatea membrilor de partid du­pă semnarea Angajamentului solemn ; în februarie — darea de seamă asupra desfășurării activității biroului organizației de bază ; în martie — activita­tea economică în primul trimes­tru ; în aprilie — educația poli­tico - ideologică a membrilor de partid și a celorlalți lucră­tori ; în mai — activitatea sec­torului de investiții în iunie — păstrarea documentelor de partid ; în iulie — stadiul pre­gătirilor pentru declanșarea lu­crărilor de recoltare. La adu­narea generală din luna august tema pusă în dezbatere a fost modul cum organizațiile de sin­dicat și U.T.C. și-au adus con­tribuția în mobilizarea munci­torilor la realizarea producției. — Discutăm problemele eco­nomice, dar după cum se poate vedea și din problematica adu­nărilor generale, nu neglijăm nici cele de educație, nici cele organizatorice, ne-a precizat tov. Mihai Burlă, secretarul organi­zației de bază. E bine că am obți­nut 4 500 kg orz și 4 300 kg grîu la hectar și că am livrat peste plan 34 tone carne de porc, dar la fel de bine e și că n-am înre­gistrat nici un fel de abateri mai grave la membrii de partid și în colectivul de muncă. Apreciem că majoritatea adu­nărilor generale de partid in comuna Leorda au fost bine pregătite de birourile organiza­țiilor de bază și au pus în dis­cuție probleme majore, de ac­tualitate. Totuși, în unele orga­nizații de bază (C.F.R. și satul Leorda, secretari, tovarășii Gheorghe Bancu și Ilie Haras) nu au fost ținute în fiecare lună adunările generale. In unele cazuri nu s-au ridicat la nivelul cerințelor actuale nici referate­le și nici dezbaterile ce le-au urmat. Se impun măsuri mai hotărîte din partea comitetului comunal de partid pentru ca în toate organizațiile de bază a­­dunările generale să aibă loc la datele stabilite în grafic, să acorde mai multă atenție e­­xaminării problemelor pe care le ridică dezvoltarea economi­­co-socială a satelor comunnei, intensificarea vieții interne de partid. Ioan GAVRIL VIEȚII Tinerii constructori și viata U.T.C. Comitetul U.T.C. al I.J.C.M. Botoșani antrenează tinerii la o activitate susținută — după cum ne-a informat tovarășul Volodea Zală, secretar adjunct cu probleme de propagandă, în cadrul întreprinderii există o brigadă artistică, o formație de muzică ușoară cu soliști vocali și instrumentiști, prindre mulți tineri Sportul cu­muncitori dintre care unii sînt campioni municipali la handbal, au o e­­chipă de popice, alții sînt ta­lentați la șah, tenis de masă și de cîmp, fotbal. Pe linie pro­fesională uteciștii de aici se în­trec în cadrul concursului cel mai bun zidar, electrician, etc., la nivel de echipă, formație și pe întreprindere. Pînă aici se pare că totul merge bine. Numai că... grafi­cul de activități și programul de măsuri defalcat pe trimes­tre și luni cuprinzînd acțiuni­le, propunerile și hotărîrile a­­doptate în fiecare ședință, ale comitetului U.T.C. sînt uitate in sertare. Și aceasta — după o­­pinia interlocutorului nostru — din cauza unor greutăți „obiec­tive“. Greutățile obiective la care se referă secretarul ad­junct ar fi programul prelun­git de lucru al uteciștilor, dis­persarea lor pe întreg terito­riul județului. Știind că pe șantierele boto­­șănene lucrează un mare număr de tineri ne-am interesat cum se desfășoară activitatea UTG pe șantierele subordonate IJC­­M-ului. Mulți, foarte mulți din­tre interlocutorii noștri, au, în general, una și aceeași părere despre activitatea organizați­ilor U.T.C. — nesatisfăcătoare. După cum ne spunea Ion Gás­pár, mozaicar la Șantierul 5, in anul curent, și ne apropiem de ultimul său trimestru, a în­semnat pentru el și pentru co­legii săi de muncă participarea doar la două ședințe. Fiind în­cadrat în luna martie 1978 la Șantierul 4 instalații, electri­cianul Ion Pînzaru mărturiseș­te că nu a fost invitat să parti­cipe la nici o ședință de UTC. La aceeași concluzie am ajuns și după discuția avută cu zida­rul Ion Ga­șpar de la Șantierul unu. Și lista tinerilor muncitori constructori care n-au fost in­vitați la nici una din ședințele­ U.T.C. poate continua. Este limpede că în acest an în organizațiile U.T.C. de pe șantierele din municipiul nos­tru, subordonate I.J.C.M., s-au ținut una, două ședințe sau nici una. Vinovații ? In primul rînd, comitetul U.T.C. al întreprin­derii, conducerile șantierelor, organizațiile sindicale, care tra­tează cu prea multă ușurință pe tineri și problemele lor, manifestind indulgență și lipsă de operativitate față de activi­tatea­ organizațiilor de tineret. Uteciștii din șantiere nu știu nici cine e­ra secretarul UTC pe întreprindere, nu cunosc mem­brii biroului. Pe cînd veniți tovarăși din comitetul U. T. C. în mijlocul tinerilor construc­tori? Ei, tinerii vă așteaptă oricind în mijlocul lor avînd multe probleme și inițiative. N. Căruntu ARBOREANU Stil și metode în activitatea consiliilor populare Vine sesiunea, trece sesiunea. Ce fac deputații ? Intre sesiunile consiliului popular, covârșitoarea majoritate a deputaților comunali din Unțeni se situează în fruntea alegă­torilor, acționînd cu fermitate pentru îndeplinirea hotărîrilor adoptate. Așa se și explică rezultatele pozitive obținute in anu­mite domenii de activitate. Cu toate acestea, la Unteni mai sunt si deputați care nu-și aduc pe măsura posibilităților ce le au contribuția la îndeplinirea sarcinilor stabilite. Faptul e­­ de­monstrat și de următoarea convorbire : — Ce s-a dezbătut la ultima sesiune ? Nu știu, că n-am participat, nefiind anunțat (! ?), ne-a declarat Vasile Alucule­­sei, deputat in circumscripția electorală comunală nr. 13 Bur­lești. Deputata Emilia Păduraru (circumscripția electorală nr. 4 Unțeni) absentase și ea fiind în concediu. Deși sesiunea se ți­nuse în 30 iunie a.c., nici pînă la data discuției noastre (1 sep­tembrie a.c.) nu se interesase să afle ce probleme s-au analizat și care sunt hotărîrile sesiunii ce trebuie duse la îndeplinire prin mobilizarea cetățenilor. Deputații trebuie să desfășoare o activitate susținută pentru îndeplinirea mandatului încredințat, să mobilizeze masele de cetățeni la înfăptuirea politicii parti­dului, se precizează în Legea de organizare și funcționare a consiliilor populare. Problema dezbătută la sesiune — folosirea eficientă a loturilor personale ca și a terenurilor și curților ce­tățenilor și unităților socialiste — prezenta totuși un mare in­teres, mai ales că prin hotărîrea adoptată se prevăzuse reali­zarea din gospodăriile populației a unor importante cantități de produse. Cei cu care am discutat au afirmat că au purtat discuții cu cetățenii, cu ocazia înmînării planurilor de cultură. S-a urmărit însă după aceea dacă aceste planuri s-au respectat? — Președintele comisiei permanente pentru agricultură, sil­vicultură și cooperație e. .. Listaru. Ba nu, cred că e Huțu. Cel interpelat, Alexandru Răileanu, deputat in circumscrip­ția electorală nr. 8, face parte din suspomenita comisie. După cum se vede însă întîlnirile cu președintele comisiei sînt atit de rare, nicit, nu-i mai știe nici numele. Ca atare, studiile și controalele (dacă se fac) nu beneficiază de aportul tuturor membrilor comisiei. De altfel nici alt deputat , tovarășa Pă­duraru n-a reușit să ne informeze asupra problematicii pe care o avea de rezolvat comisia pentru învățămînt, cultură și sănă­tate, din care face parte. In loc de alte comentarii, reamintim din Legea nr. 57/1968 că : Deputații au dreptul și obligația de a participa la întreaga activitate a consiliilor populare, de a lua parte la dezbaterea și adoptarea hotărîrilor. Nicolae ROTARU ^ m mwmmm S&SSSSISI,* • * f^T|AAU*A Concursul literar „Cîntece pentru iubirea de țară" AICI _ Aici aud dimineața venind din stîlpii înalți ai orașului, inimă, orizont, copii și păsări prelungindu-se-n ramuri. Aici aud urcînd mii de grade-n cuptoare pentru fiii fiilor mei, aici unde de două ori pe zi mie­zul pămintului ne-nfruptă bu­zele firii. Aici aud contopirea vulturilor cu cerul, cu clopote, cu cîntecul, cu vilvătaia de flăcări deschisă in noi. Aud cum pleacă și vine soa­rele în struguri. Iulia PÎNZARIU Decada --------------------------ediția culturii a Vl-a-----------------------­ Intre 18—28 septembrie 1978, în organizarea Comitetului de cultură și educație socialistă al județului Botoșani, vor avea loc manifestări incluse în cea de a Vl-a ediție a „Decadei cul­turii“. Anul acesta două evenimente dau un relief deosebit deca­dei : împlinirea a 110 ani de la nașterea lui Ion Păun-Pincio și aniversarea a 25 de ani de activitate a Orchestrei simfonice Botoșani. Cu prilejul împlinirii a 110 ani de la nașterea lui Ion Păun- Pincio, la Mihăileni, în organizarea Comitetului județean de cultură și a Bibliotecii județene, va avea loc colocviul intitulat: „Ion Păun-Pincio,­ poet și militant socialist", în cadrul căruia vor fi prezentate comunicările : „Poetul și satul său natal" (Constantin Pintilie) ; „Posibilitatea poetului" (Alexandru Do­­brescu) ; „Ion Păun-Pincio și mișcarea socialistă" (Zănel Or­­nea) și „Ion Păun-Pincio, un scriitor naiv" (Mihail Iordache). Actori ai Teatrului „Mihai Eminescu“ din Botoșani vor prezenta recitalul „Dor de întoarcere", inspirat din versurile poetului. De asemenea, vor avea loc șezători literare la Pomîrla și Liceul „A. T. Laurian“ din Botoșani, locuri în care a învățat Ion Păun- Pincio. In afara colocviului și a recitalului de la Mihăileni și a „Zi­lelor muzicii" de la Botoșani și Liveni, programul decadei mai cuprinde : lansarea cărții „Singurătate în Ithaca“ de Lucian Valea, întîlnirea cenaclurilor literare din Bistrița-Năsăud și Bo­toșani, expoziția de caricaturi Nell Cobar și cea de artă plasti­că „Pictori din Botoșani“, expuneri și simpozioane, spectacole șezători literar-artistice etc. - ---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------CLOPOTUL nR. 4369/1978 t Serbările pădurii In cadrul pitoresc al pădurii Vorona s-a desfășurat cea de-a IV-a ediție a festivalului cul­tural - artistic „Serbările pă­durii“, organizat de Centrul de îndrumare a creației populare. Un public numeros și receptiv a urmărit și aplaudat nume­roase ansambluri și formații artistice de pe delului. Se cuvin cuprinsul ju­menționate în primul rînd ansamblurile ar­tistice ale comunelor din con­siliul intercooperatist Vorona — în special pentru vigoarea și frumusețea dansurilor bărbă­tești — cu o mențiune aparte pentru artiștii amatori din sa­tele Corni și Sarafinești care s-au deplasat la festival în frunte cu primarul comunei.­ Impresii bune au lăsat publicu­lui cunoscutele colective artis­tice de amatori din Flămînzi, Albești, Vîrfu Cîmpului, Săveni, Trușești, Vlădeni precum și mai tînărul ansamblu folcloric de la întreprinderea de corpuri de iluminat Dorohoi. Instituți­ile profesioniste de artă din municipiul Botoșani, precum și orchestra de muzică populară „Rapsozii Botoșanilor“ s-au a­­dăugat celor peste 500 artiști a­­matori participanți la această ediție a „Serbărilor pădurii“. Dumitru LAVRIC Instantaneu de la „Serbările pădurii“ desfășurate la Vo­­rona Fotografia Ioan HELICI La teatrul „Mihai Eminescu"---------------------­Premiere pînă la Tovarășul Stelian PREDA, directorul teatrului „Mihai E­­minescu", a avut amabilitatea să ne prezinte premierele tea­trale pînă la sfîrșitul acestui an . — Ați asistat deja la premie­ra absolută cu piesa „Cer cu­­vîntul" de Dragomir Horomnea. Intr-un stadiu avansat de pre­gătire se află un spectacol pen­tru copii și tineret cu basmul „Făt frumos și balaurul" de Costin Popescu, în regia lui Eugen Traian Bordușanu și Pe­tre Ionescu, scenografia — Constantin Molocea. Oricînd am avut prilejul, am vorbit des­pre intenția teatrului nostru de a atrage în sala de specta­cole cît mai mult și mai divers public. Pe linia atragerii copi­ilor și tineretului se înscrie a­­ceastă premieră. Un eveniment important al acestui sfîrșit de an va fi festivalul de teatru or­ganizat la Botoșani, acum la e­­diția a 111-a, intitulat „Toamna teatrală la Botoșani". Tema­tes- sfîrșitul anului fivalului: piesa veche în haine noi. Noi vom prezenta trei spec­tacole, dintre care unul în ca­drul studioului. Am încredințat actorului Mihai Velcescu, ac­­ceptînd, desigur, o interesantă propunere a sa, montarea pie­sei „Năpasta" de Caragiale. In jurul actorului Mihai Velcescu s-a cristalizat un grup de ti­neri actori talentați, cu idei originale, îndrăznețe chiar. Ei sunt Marina Maiian, Sebastian Comănici,Geo Popa. Deocamda­tă și-au propus să ne prezinte intr-o haină nouă piesa lui Ca­ragiale. Alt spectacol pentru festival se intitulează „Visul meu de fier" în regia lui Ion Olteanu. Cuprinde fragmente din tex­tele dramatice eminesciene : Bogdan Dragoș, Mira, Decebal, Mureșanu. In fine, un ultim spectacol, o comedie ilustrată muzical, „Homer travestit" de Eugen Lovinescu. Regizor va fi Geo Saizescu care, v-ați dat seama, va realiza o nouă pre­mieră absolută la Botoșani.

Next