Clopotul, 1978 (Anul 34, nr. 4333-4384)
1978-09-15 / nr. 4369
Problematica adunărilor de partid DESPRINSĂ DIN MIEZUL FIERBINTE Al Comitetul comunal de partid Lepida, a creat cadrul necesar unei activități de partid dinamice, in profil teritorial, afirmării rolului de conducător politic organizațiilor de partid, sporirii răspunderii tuturor comuniștilor față de soluționarea în cele mai bune condițiuni a problemelor complexe economice, social-politice, edilitar gospodărești, de învățămînt etc. — Ceea ce ne-a preocupat și avem permanent în atenția noastră — ne-a spus tov. Lucia Huțanu, secretara comitetului comunal de partid, este ca adunările generale să analizeze temeinic problemele care stau în fața unităților agricole, a satelor respective, să stabilească măsuri judicioase în vederea înfăptuirii hotărîrilor de partid și de stat. In cele 8 luni care au trecut de la începutul anului, pe baza graficelor întocmite, în majoritatea organizațiilor de partid, adunările generale și ședințele organelor alese s-au desfășurat cu regularitate. La începutul lunii trecute, comitetul de partid din cooperativa agricolă Din munca organizațiilor de partid a analizat într-o ședință cu activul, modul cum se înfăptuiesc sarcinile economice ale actualului cincinal. Așa cum bine remarca tov. Ioan Anghelache, președintele cooperativei agricole, în cei doi ani și jumătate din cincinal, producțiile planificate la principalele culturi (grin, porumb, sfeclă de zahăr, cartofi, etc.) au fost cu mult depășite. Și în zootehnie, rezultatele sunt bune, producția de lapte a crescut în mod simțitor. Comuniștii au remarcat însă că amplasarea unor culturi (floarea - soarelui și inul pentru fibre) s-a făcut pe terenuri cu fertilitate scăzută, producțiile fiind mici. Membrii de partid Dumitru Gavril, Dumitru Olaru, Mihai Deică, și alții au propus ca să se dea mai mare atenție fertilizării solului, iar pe terenurile unde a apărut stufăriș și izvoare să se sape canale de scurgere a apei, pentru a reda în circuitul agricol 10 ha. Pornindu-se de la realitățile din sate, de la sarcinile puse în față bază de către organizațiilor de conducerea de partid, se stabilesc pentru dezbatere probleme de actualitate și de perspectivă, în cadrul adunărilor generale. La atelierul școlii din satul Leorda s-au semnalat unele neajunsuri. Lipseau materialele, comenzi pentru lucrări etc. Adunarea generală a analizat cauzele acestei situații și a stabilit soluții care, aplicate, nu numai că au dus la îmbunătățirea activității, dar s-a înregistrat pînă la urmă și o depășire de plan de peste 4 000 lei. O bună practică în stabilirea problematicei adunărilor generale există la I.A.S. Leorda. Biroul organizației de bază a prevăzut ca la fiecare adunare generală să se dezbată probleme distincte, să nu se repete de la o lună la alta. In luna ianuarie, de exemplu, biroul organizației de bază a prezentat o informare privind activitatea membrilor de partid după semnarea Angajamentului solemn ; în februarie — darea de seamă asupra desfășurării activității biroului organizației de bază ; în martie — activitatea economică în primul trimestru ; în aprilie — educația politico - ideologică a membrilor de partid și a celorlalți lucrători ; în mai — activitatea sectorului de investiții în iunie — păstrarea documentelor de partid ; în iulie — stadiul pregătirilor pentru declanșarea lucrărilor de recoltare. La adunarea generală din luna august tema pusă în dezbatere a fost modul cum organizațiile de sindicat și U.T.C. și-au adus contribuția în mobilizarea muncitorilor la realizarea producției. — Discutăm problemele economice, dar după cum se poate vedea și din problematica adunărilor generale, nu neglijăm nici cele de educație, nici cele organizatorice, ne-a precizat tov. Mihai Burlă, secretarul organizației de bază. E bine că am obținut 4 500 kg orz și 4 300 kg grîu la hectar și că am livrat peste plan 34 tone carne de porc, dar la fel de bine e și că n-am înregistrat nici un fel de abateri mai grave la membrii de partid și în colectivul de muncă. Apreciem că majoritatea adunărilor generale de partid in comuna Leorda au fost bine pregătite de birourile organizațiilor de bază și au pus în discuție probleme majore, de actualitate. Totuși, în unele organizații de bază (C.F.R. și satul Leorda, secretari, tovarășii Gheorghe Bancu și Ilie Haras) nu au fost ținute în fiecare lună adunările generale. In unele cazuri nu s-au ridicat la nivelul cerințelor actuale nici referatele și nici dezbaterile ce le-au urmat. Se impun măsuri mai hotărîte din partea comitetului comunal de partid pentru ca în toate organizațiile de bază adunările generale să aibă loc la datele stabilite în grafic, să acorde mai multă atenție examinării problemelor pe care le ridică dezvoltarea economico-socială a satelor comunnei, intensificarea vieții interne de partid. Ioan GAVRIL VIEȚII Tinerii constructori și viata U.T.C. Comitetul U.T.C. al I.J.C.M. Botoșani antrenează tinerii la o activitate susținută — după cum ne-a informat tovarășul Volodea Zală, secretar adjunct cu probleme de propagandă, în cadrul întreprinderii există o brigadă artistică, o formație de muzică ușoară cu soliști vocali și instrumentiști, prindre mulți tineri Sportul cumuncitori dintre care unii sînt campioni municipali la handbal, au o echipă de popice, alții sînt talentați la șah, tenis de masă și de cîmp, fotbal. Pe linie profesională uteciștii de aici se întrec în cadrul concursului cel mai bun zidar, electrician, etc., la nivel de echipă, formație și pe întreprindere. Pînă aici se pare că totul merge bine. Numai că... graficul de activități și programul de măsuri defalcat pe trimestre și luni cuprinzînd acțiunile, propunerile și hotărîrile adoptate în fiecare ședință, ale comitetului U.T.C. sînt uitate in sertare. Și aceasta — după opinia interlocutorului nostru — din cauza unor greutăți „obiective“. Greutățile obiective la care se referă secretarul adjunct ar fi programul prelungit de lucru al uteciștilor, dispersarea lor pe întreg teritoriul județului. Știind că pe șantierele botoșănene lucrează un mare număr de tineri ne-am interesat cum se desfășoară activitatea UTG pe șantierele subordonate IJCM-ului. Mulți, foarte mulți dintre interlocutorii noștri, au, în general, una și aceeași părere despre activitatea organizațiilor U.T.C. — nesatisfăcătoare. După cum ne spunea Ion Gáspár, mozaicar la Șantierul 5, in anul curent, și ne apropiem de ultimul său trimestru, a însemnat pentru el și pentru colegii săi de muncă participarea doar la două ședințe. Fiind încadrat în luna martie 1978 la Șantierul 4 instalații, electricianul Ion Pînzaru mărturisește că nu a fost invitat să participe la nici o ședință de UTC. La aceeași concluzie am ajuns și după discuția avută cu zidarul Ion Gașpar de la Șantierul unu. Și lista tinerilor muncitori constructori care n-au fost invitați la nici una din ședințele U.T.C. poate continua. Este limpede că în acest an în organizațiile U.T.C. de pe șantierele din municipiul nostru, subordonate I.J.C.M., s-au ținut una, două ședințe sau nici una. Vinovații ? In primul rînd, comitetul U.T.C. al întreprinderii, conducerile șantierelor, organizațiile sindicale, care tratează cu prea multă ușurință pe tineri și problemele lor, manifestind indulgență și lipsă de operativitate față de activitatea organizațiilor de tineret. Uteciștii din șantiere nu știu nici cine era secretarul UTC pe întreprindere, nu cunosc membrii biroului. Pe cînd veniți tovarăși din comitetul U. T. C. în mijlocul tinerilor constructori? Ei, tinerii vă așteaptă oricind în mijlocul lor avînd multe probleme și inițiative. N. Căruntu ARBOREANU Stil și metode în activitatea consiliilor populare Vine sesiunea, trece sesiunea. Ce fac deputații ? Intre sesiunile consiliului popular, covârșitoarea majoritate a deputaților comunali din Unțeni se situează în fruntea alegătorilor, acționînd cu fermitate pentru îndeplinirea hotărîrilor adoptate. Așa se și explică rezultatele pozitive obținute in anumite domenii de activitate. Cu toate acestea, la Unteni mai sunt si deputați care nu-și aduc pe măsura posibilităților ce le au contribuția la îndeplinirea sarcinilor stabilite. Faptul e demonstrat și de următoarea convorbire : — Ce s-a dezbătut la ultima sesiune ? Nu știu, că n-am participat, nefiind anunțat (! ?), ne-a declarat Vasile Aluculesei, deputat in circumscripția electorală comunală nr. 13 Burlești. Deputata Emilia Păduraru (circumscripția electorală nr. 4 Unțeni) absentase și ea fiind în concediu. Deși sesiunea se ținuse în 30 iunie a.c., nici pînă la data discuției noastre (1 septembrie a.c.) nu se interesase să afle ce probleme s-au analizat și care sunt hotărîrile sesiunii ce trebuie duse la îndeplinire prin mobilizarea cetățenilor. Deputații trebuie să desfășoare o activitate susținută pentru îndeplinirea mandatului încredințat, să mobilizeze masele de cetățeni la înfăptuirea politicii partidului, se precizează în Legea de organizare și funcționare a consiliilor populare. Problema dezbătută la sesiune — folosirea eficientă a loturilor personale ca și a terenurilor și curților cetățenilor și unităților socialiste — prezenta totuși un mare interes, mai ales că prin hotărîrea adoptată se prevăzuse realizarea din gospodăriile populației a unor importante cantități de produse. Cei cu care am discutat au afirmat că au purtat discuții cu cetățenii, cu ocazia înmînării planurilor de cultură. S-a urmărit însă după aceea dacă aceste planuri s-au respectat? — Președintele comisiei permanente pentru agricultură, silvicultură și cooperație e. .. Listaru. Ba nu, cred că e Huțu. Cel interpelat, Alexandru Răileanu, deputat in circumscripția electorală nr. 8, face parte din suspomenita comisie. După cum se vede însă întîlnirile cu președintele comisiei sînt atit de rare, nicit, nu-i mai știe nici numele. Ca atare, studiile și controalele (dacă se fac) nu beneficiază de aportul tuturor membrilor comisiei. De altfel nici alt deputat , tovarășa Păduraru n-a reușit să ne informeze asupra problematicii pe care o avea de rezolvat comisia pentru învățămînt, cultură și sănătate, din care face parte. In loc de alte comentarii, reamintim din Legea nr. 57/1968 că : Deputații au dreptul și obligația de a participa la întreaga activitate a consiliilor populare, de a lua parte la dezbaterea și adoptarea hotărîrilor. Nicolae ROTARU ^ m mwmmm S&SSSSISI,* • * f^T|AAU*A Concursul literar „Cîntece pentru iubirea de țară" AICI _ Aici aud dimineața venind din stîlpii înalți ai orașului, inimă, orizont, copii și păsări prelungindu-se-n ramuri. Aici aud urcînd mii de grade-n cuptoare pentru fiii fiilor mei, aici unde de două ori pe zi miezul pămintului ne-nfruptă buzele firii. Aici aud contopirea vulturilor cu cerul, cu clopote, cu cîntecul, cu vilvătaia de flăcări deschisă in noi. Aud cum pleacă și vine soarele în struguri. Iulia PÎNZARIU Decada --------------------------ediția culturii a Vl-a----------------------- Intre 18—28 septembrie 1978, în organizarea Comitetului de cultură și educație socialistă al județului Botoșani, vor avea loc manifestări incluse în cea de a Vl-a ediție a „Decadei culturii“. Anul acesta două evenimente dau un relief deosebit decadei : împlinirea a 110 ani de la nașterea lui Ion Păun-Pincio și aniversarea a 25 de ani de activitate a Orchestrei simfonice Botoșani. Cu prilejul împlinirii a 110 ani de la nașterea lui Ion Păun- Pincio, la Mihăileni, în organizarea Comitetului județean de cultură și a Bibliotecii județene, va avea loc colocviul intitulat: „Ion Păun-Pincio, poet și militant socialist", în cadrul căruia vor fi prezentate comunicările : „Poetul și satul său natal" (Constantin Pintilie) ; „Posibilitatea poetului" (Alexandru Dobrescu) ; „Ion Păun-Pincio și mișcarea socialistă" (Zănel Ornea) și „Ion Păun-Pincio, un scriitor naiv" (Mihail Iordache). Actori ai Teatrului „Mihai Eminescu“ din Botoșani vor prezenta recitalul „Dor de întoarcere", inspirat din versurile poetului. De asemenea, vor avea loc șezători literare la Pomîrla și Liceul „A. T. Laurian“ din Botoșani, locuri în care a învățat Ion Păun- Pincio. In afara colocviului și a recitalului de la Mihăileni și a „Zilelor muzicii" de la Botoșani și Liveni, programul decadei mai cuprinde : lansarea cărții „Singurătate în Ithaca“ de Lucian Valea, întîlnirea cenaclurilor literare din Bistrița-Năsăud și Botoșani, expoziția de caricaturi Nell Cobar și cea de artă plastică „Pictori din Botoșani“, expuneri și simpozioane, spectacole șezători literar-artistice etc. - ---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------CLOPOTUL nR. 4369/1978 t Serbările pădurii In cadrul pitoresc al pădurii Vorona s-a desfășurat cea de-a IV-a ediție a festivalului cultural - artistic „Serbările pădurii“, organizat de Centrul de îndrumare a creației populare. Un public numeros și receptiv a urmărit și aplaudat numeroase ansambluri și formații artistice de pe delului. Se cuvin cuprinsul jumenționate în primul rînd ansamblurile artistice ale comunelor din consiliul intercooperatist Vorona — în special pentru vigoarea și frumusețea dansurilor bărbătești — cu o mențiune aparte pentru artiștii amatori din satele Corni și Sarafinești care s-au deplasat la festival în frunte cu primarul comunei. Impresii bune au lăsat publicului cunoscutele colective artistice de amatori din Flămînzi, Albești, Vîrfu Cîmpului, Săveni, Trușești, Vlădeni precum și mai tînărul ansamblu folcloric de la întreprinderea de corpuri de iluminat Dorohoi. Instituțiile profesioniste de artă din municipiul Botoșani, precum și orchestra de muzică populară „Rapsozii Botoșanilor“ s-au adăugat celor peste 500 artiști amatori participanți la această ediție a „Serbărilor pădurii“. Dumitru LAVRIC Instantaneu de la „Serbările pădurii“ desfășurate la Vorona Fotografia Ioan HELICI La teatrul „Mihai Eminescu"---------------------Premiere pînă la Tovarășul Stelian PREDA, directorul teatrului „Mihai Eminescu", a avut amabilitatea să ne prezinte premierele teatrale pînă la sfîrșitul acestui an . — Ați asistat deja la premiera absolută cu piesa „Cer cuvîntul" de Dragomir Horomnea. Intr-un stadiu avansat de pregătire se află un spectacol pentru copii și tineret cu basmul „Făt frumos și balaurul" de Costin Popescu, în regia lui Eugen Traian Bordușanu și Petre Ionescu, scenografia — Constantin Molocea. Oricînd am avut prilejul, am vorbit despre intenția teatrului nostru de a atrage în sala de spectacole cît mai mult și mai divers public. Pe linia atragerii copiilor și tineretului se înscrie această premieră. Un eveniment important al acestui sfîrșit de an va fi festivalul de teatru organizat la Botoșani, acum la ediția a 111-a, intitulat „Toamna teatrală la Botoșani". Temates- sfîrșitul anului fivalului: piesa veche în haine noi. Noi vom prezenta trei spectacole, dintre care unul în cadrul studioului. Am încredințat actorului Mihai Velcescu, acceptînd, desigur, o interesantă propunere a sa, montarea piesei „Năpasta" de Caragiale. In jurul actorului Mihai Velcescu s-a cristalizat un grup de tineri actori talentați, cu idei originale, îndrăznețe chiar. Ei sunt Marina Maiian, Sebastian Comănici,Geo Popa. Deocamdată și-au propus să ne prezinte intr-o haină nouă piesa lui Caragiale. Alt spectacol pentru festival se intitulează „Visul meu de fier" în regia lui Ion Olteanu. Cuprinde fragmente din textele dramatice eminesciene : Bogdan Dragoș, Mira, Decebal, Mureșanu. In fine, un ultim spectacol, o comedie ilustrată muzical, „Homer travestit" de Eugen Lovinescu. Regizor va fi Geo Saizescu care, v-ați dat seama, va realiza o nouă premieră absolută la Botoșani.