Concordia, 1861-1862 (Anul 1, nr. 1-44)

1861-11-21 / nr. 29

Distriptul nostru faregresiel’asa s’au inparte­­situ d’in deploraverile urmări a tempului pomenitu, pricinuite de egoiști invediosi, pe cari posteritatea din creanga in creanga am­aru i­va blastemă, si mirare ca pe unii ca acestiea decum va inca suntu in viétia, ca pe nesce monstruri urmăriți de blaste­­murile popoareloru de vii nui inghitiesce pa­­mentulu. Tote aceste necăsuri ale­ delatura, dupa păre­rea noastra a fostu chiamata Dieta din anulu 861, dar’ dorere dilele Dietei acestei­a au fostu nume­rate, si era sau deschisu campulargu acelora cari ca Tomna nu vor a crede pana ce nu- si vor incinge degetele proprie in ranele destulu de vederose si prin densii totusi cu nume de „pretestu“ învinuite. Ca celi mai putini credinciosi se se pota con­vinge despre vointi’a, si scopulu celu bunu, si despre acea ca Patria tóte cascigurile intre toti locuitorii voiesce si sei ale inparti, si ca se se poata inpedeca ne in­crederea ce din di in di cresce, si instrainarea ce din toate­ partile se areta, me dechi­­aru cumca magiarul cu romanul si romanulu cu magiarul, numai asia va fi frate de cruce, care se se inpartesiesea cu elu in bine si in reu, daca in conformitatea supradiseloru toate nationalitatil cari locuescu pe acestu santu pamentu al Patriei comune, se voru primi in castrul natiuniloru politice. Din legile din 848 nu se poate deduce acea ca in tier’a ungureasca numai Națiunea magiara ar constitui națiunea politica a acestei tiere, ci dupa consciintia, din principiulu statoritu se nasce acela postulatu : ca naţiunea magiara la constituirea natiunei politice numai atât­a parte are pe catu o indreptatiesce proportiunea sa câtra celelalte naţi­uni colocuitare si indreptatite, — ba o dechiaru de gresita opiniunea aceloru­a cari națiunea politica a unei tiere o confunda cu conceptulu diferiteloru nationalitâti, câ­ci intru o tiera potu fi mai multe nationalitâti, dai’’ națiunea politica o formeaza com­­plesul tuturora natiunalitâtilor ce locuescu in tiera. Asia sta lucrul si in Tier’a unguresca unde a da la vro natiune Avantagiu politicu asia catu acest’a se pota domni asupra celorlalte ca din cele mai multe natiunalitati un’a seau alt’a numai sin­gura se poata folosi toate drepturile cari i se cuvinu complesului natiuniloru; si ca una si ne­despărțită tiera (pentru ca se numesce unguresca seu magiara) se fie cu predilectiune catra națiunea magiara, si vntrega catra celelalte, ar insemna atâtea: ca a negă dreptulu egalitații politice prin Europa recu­­noscuta, si a negă principiele fundamentali a dreptului naturale, care nicicandu se poate ni­mici. Eu din parte-mi nu cunoscu in tiera vreunu individu care au gustatu din alfa maturitatii poli­tice. se pota seu se voiesca a face in contra aces­tora temeiuri opugnatiuni; dar’ cu atâtu mai multi cunoscu de aceia in tóate Comunitatile locuite de nationalitati diferite, si anca patrioţi buni, carii invapaiati de arderea naţionalităţii magiare nu voru a recunosce alte nationalitati pe comunulu pamentu al patriei decâtu pe cea magiara, acesti­a pricinuescu patriei mare dauna, si folosu nici câtu de putinu. Distriptulu Cetatei de peatra pana in momen­­tulu de fatia tóte aceste cumpenindu-le, au făcut cu atari decisîuni in urma caroru Comitetulu si Ma­­gistratulu au potutu servi de modelu celoralalte Comitate locuite de mai multe nationalitati, nu e mirare ca au intielesu toti acea idea in sensulu carei­a pe langa onorarea limbei diplomatice, care numai la legislatiune si ocarmuire se poate restrin­ge, au dechisu unu campu largu si celorlalte nati­uni cari locuescu in sînulu Distriptului acestui­a, acest­a e meritulu Domnielor Vóstre esceptionariu pentru ce ve si esprimu recunoscere sincera. Deosebitu debite se-mi esprimu in privinti’a Y. Capitaniloru acea recunoscere ca precum in portarea causeloru private, asia si in ducerea trebi­­loru comune celu mai bunu faptu si cea mai mare energia au doveditu. — Aceasta recunoscere le competiesce si asesoriloru judetiari, precum si Procurorului publicu, pentru punerea in lucrare a proceseloru din sîstem’a de trista pomenire, restante, asia si a proceseloru de nou urdite. Judii cerculari inca precependu pondero­­sîtatea starei loru , au produsu efeptele dorite. In câtu pentru Notariatulu Distriptului, acestia si-au inplinitu misiunea asia câtu cu ori si ce Notariatu din Comitate pote rivalisa. Drumurile suntu in stare buna ce e meritulu Comisariloru de drumu. In contra turburarilor de securitate Comisarii de pace si lenin ce si-au implinitu diregatoria, — pecum am esperiatu, intre astfeliude constelatiuni a ocarmui Distriptulu acestu­a nu e grea chiamare fiindcă bun’a ocarmuire nu e meritulu meu ci a Domnielor Vóstre, cari tote ocasîunile le intre­­buintiati spre a dovedi cumcaConstitutionalismulu Distriptului acestuia e asiediatu jpe unu stanu tare ■de peatra in contra cărui nici porţile iadului nu vor’ învinge. Discursul acestu presîdîale fu urmaritu de vi­­vate sgomotose dupa a caroru încetare protonota­­riulu distriptuale rom­anu a bineventatu pe III. Sa Capit. supr. descoperindu-si bucuriea, in numele poporului distriptului, si in numele Magistratului alesu prin încrederea poporului; deodata si-au de­scoperim parerea de reu cu sperantiele si convin­gerile acei mai mare parti a Locuitorilor, care leau avutu cu ocasîunea departarei 111. sale si a repre­­sentantilor prin încrederea poporului, spre apera­­rea intereselor comune a Distriptului acestuia, la mai curendu desfientiatea Dieta a Ungariei, alesi numai in parte s’au inplinitu, in acea parte adeca ca precum 111. sa, asia si representantii si-au inpli­­nitu misiunea incordandu-si poterile loru precum spre innaintarea binelui comune a Patriei, asia, si spre aperarea dreptului Nationalitatilor diferite, dar’ dorere! după ostenelele Domnielor sale nu au resultatu efeptulu doritu, inse neinplinirea dorin­­iteloru majorităţii Distriptului acestuia nu face in vreo gresiela a representantilor Distriptului, vi­­n’a neinplinirei dorintielor Distriptului acestuia in privinti’a drepturilor nationali, aiurea e de cercatu. Dar n’au voitu cuventatoriul a se slobodi la enumerarea gravameniloru ce i s’au causatu ma­jorităţii locuitorilor Distriptului acestuia in decur­­sulu Dietei desfiintiate, nu numai pentru nepăsa­rea majorităţii dietei in privinti’a trebei naţionali­tăţilor, de­si pentru necrutiatorele, se in­dicu ne modestele espresîuni a unora dintre cei mai renu­miţi membri dietali in contr’a operatorilor dreptu­lui nationalitatii romane, fare se fie fostu repro­bate prin dieta, n’au voitu pentru ca gravaminile aceste suntu destulu registrate prin organele pu­blicităţii, dar de alta parte pentruca inpaciuirea nationalitatilor inca e sub pertratare, si nu ar voi ca decumva egoismul ar nimici inpaciuirea se-si afle barem catu de pucinu motivu de escusatiune, ca pentru esem­plu, — prin recriminări s’au lipsitu de odichn’a care e ne­spusu de trebuintiasa, ca tre­aba asia inportanta ca inpaciuirea nationalitatilor se se pota deslega spre­ indestulirea tuturora. In tempulu presînte doue simptome de o boala cronica s’au ivitu pe prisonulu patriei nóastre. Ocar­­muirea vre se învenineze compatibilitatea Gonstitu­­tiunei cu Absolutismul, majoritatea natiunei ma­giare voiesce a îndestuli nationalitâtile fara sîgu­­rarea esîstintiei loru politice. Resolvirea ambeloru probleme si de nu e asia de grea ca descoperirea patraturei cercului, si fabricarea instrumintelor de feru din lemnu, dar totu­si e destulu de grea — spre a poté cu astfelu de idei a ferici patri­a si nationalitatile. Cuventatoriul nutresce acea sperare ca ambe partile pricependu ne practîcaveritatea tendintie­­lor sale se voru abate dela densele, cu atâtu mai vertosu, câ precum ocarmuirea in principiu au recunoscutu, câ cu absolutîsmulu nu se pote casci­­gâ sîmpatîea poporelor, celu mai potînte faptoru al poterei dinastiei, asia si conducătorii natiunei magiare s’au abatutu dela faimos’a devisa „Cu voi d’impreuna, daca voiţi, si fara de voi daca va fi de lipsa“ si in teoria au recunoscutu ca numai cointielegerea tuturoru naţiunilor poate consolida binele patriei. — Opiniunea toturoru publicistiloru din întreaga Europ­a e unita in acea: ca au sosîtu tempul in care toate națiunile se-si decidă sortea propria, pentru acea acum si națiunea romana debue se se ajute pe sene ca si Domnedieu se o ajute. După parerea cuventatoriuluiCristiptul acest’a debue se apere constituționalismul, dar’ unu Con­­stîtutionalismu­lui atu de totu egoismulu, debue se­ se ingrigeasca de toate medilecele spre aperarea dreptului egalitatii toturoru Națiunilor, ce ca se poata face si­ innalu­a rogamintea la ceru ca Atot­­pontîntele se conserve poterea fisîca si spirituale a 111. sale Capit. supr. se pota conduce Distriptul acest’a precum la alegerea mediteceloru, asia si la oportunitatea aplicarei acestoru­ a. Sé vieze Patria si naciunile ei! Dupa acést’a au cuveni atu 111. sa in limb’a magiarâ in sensulu mai susu scrisu, la care cuven­­tare a respunsu Notariul magiara si bine ventandu pe 111. Sa au aperatu Constitutiunea si libertățile tiere­­. Dupa aceste s’au luatu la desbatere mai mul­te intimate ale Locutienintiei reg­­inse de putina insemnetate. Corespundintie. Din Cetatea de petra. 10. Noemvre, a. c. O scurta privire preste adunarea Comite­tului Districtuale dela Siomcuta-Mare din 23 si 24 Octovr. a. c. Cerculariulu convocatoaiu al Dlui Capitanu Supr., ne indemna a alerga la Siomcuta spre a lua parte la agendele adunării. In 23. Octobr. pe la 10 ore se serba sant’a liturgia, si se intona „Marirea“ in beserica g. cath. cu cuviincioasa ceremonia, la care luâ parte nu­­meros’a inteligintia romana cu o evlavia religioasa, ce ilu caracteriseza pe rom­anu, asemenea se infati­sia sî inteliginti’a magiara cu numeral seu nein­­semnareru. După finitulu Sântei liturgii ne duseramu cu totii la cas’a pretoriaié, unde N­. S’a D. Cap. supremu dechise adunarea cu o cuventare roma­­nésca,— care pene acum va fi sositu laRedactiune spre publicare — aceeasi multiami pre romani, sî decumva oarecare­­ va in zelulu seu nationalu totusi nu saru fi aflatu deplinu indestulitu, sî stem­­perâtu, aceluia inca i­ se facil destulu prin respun­­sulu D. A. Medanu protonot. rom. câtra căpitanul care pre câtu de scurtu, dara cu atate a mai respi­­catu atinse întrebarea nationalitatii, si-sî sprimâ dorerea, pentru­ ca acea in Diet’a dela Pestea nu s’au resolvatu. După acea rosti Dl. Capit. totu aceea cuven­tare de deschidere sî in limb’a magiara, — cuven­­târile de pene acum inse — după fatiele neroma­­nilor judecandu — nu fura in stare a cascigâ ini­­melor de sângele neromanu o ilaritate, — dara sî defectulu acest’a se suplini prin protonotariulu ungurescu — romanulu — Sig. Pap, carele se legă cu mâini sî cu picioare de legile din 848. D. Cap. supr. in cuventarea s’a dede o defini­­tiune natiunei politice, sî se dechiarâ apriatu, ca asa sub aceasta nu recunósce pre natiunea magi­ara singura ca atare, ci numai complesulu diver­selor națiuni genetice colocuitorie, adeca: romana serba, schiava, rutena, magiara la­olalta de națiune politica a Ungariei, — dovedi câ toate numitele natiunalitâti potu , si trebue se sustere sub numele lor propriu, — atinse ca si resbelulu civile din 848 singur egoismulu magiaru l’au provocatu, pentru ca n’au vrutu a recunosce esistinti’a naţio­nalităţilor nemagiare, — insemnandu totdeodată cumca acestea in viitoriu nici Luciferu inca nu ar mai fi in stare de a le suprime. După acestea luandu-se agendele speciali înainte, intre altele se alese de catra cei din sala de Assessor a tribunalului Contele L. Telelei in loculu repausatului Greorgiu Popu, si asia vediu­­ramu iara intregitu tribunalul, si constituatu din 4 magiari, ca­ci al cincilea Assessor — unu rom­anu nici atuncia nu primise postulu seu. Io credu ca poporulu adunatu afara de Sala — pe langa totu respectulu catra pre stimat’a per­sona a D. Conte, aru fi doritu — sî pene la defini­­­tiv’a organisare a judecătoriei •—a vedé si la cum­­pen’a dreptății celu putinu doi — trei Cantaritori din sînulu seu, câtia cari dela natura aru avé mai multa înclinare sî încredere. Iara in privinti’a limbei, daca dela Scaunulu judecătoriei, tóte sentîele voru esi numai ungu­­resce, atuncia s’ar poté acel’a pre lesne mutâ dela Sioncut’a laDobritinu, ca­ci pentru poporu totu atâta aru fi, — cu tote câ dieu se-ti puni numai urechi’a la audîtu, sî se asculţi, atunci te ai con­vinge câ poporulu insu­si de cidulele cele ungu­­resci a D. Judi cercuali — romani — inca sunt sătuli, si scârbiţi, pene la sufletu! dara candu mai ieu Dior cu romani protocóle si in limba magiara ? Rusine! de o astfeliu de libertate, sî egalitate nationale impartîta chiaru, de catra romani popo­rului, cari acea cu atâtea nestemperare o pre­tinde. Respectu celor ce se cuvine, dara pe viitoriu vomu face in interesulu adeverului istoricu onora­tului publicu cu nume cunoscuti pe acei, cari aru mai patru astfeliu de Sacrilegie ! inse sperezu câ la acesta din partea romanilor nu vom ave pretestu. Demnu este magiarulu de tota onoarea, câ si pretiui­esce, sî iubesce limb’a s^,,— ticalosu este inse romanulu, care in prii^ntfia aceast’a nu sei asemenea a-si adora limb’a cea sonora, sî dulce a maicii sale! Lasati ca pe viitoriu fiesce care cercu se-si alega elu insu­si, pe Judele seu, ca atuncia se va curati acel’a mai pre usioru de totu feliulu de monstruri romane, — inse acestu dreptu nici unora comune romane nu li s’au permisu preste totu in alegerea notarilor, poate pentru acea, ca aestia chiar nici se nu scie a scrie romanesce ? pocaitîve -114-

Next