Concordia, 1861-1862 (Anul 1, nr. 1-44)

1861-08-15 / nr. 1

Anulu I. 1861. Ese de doa ori in septemana Dorainec’a si Joia. Pretiulu de prenumeraciune pentru provinciele austriace . Pe anu intregu . 8 fl. „ 6. lune . 5 „ „ 3. ,, .3 11 Pentru principatele unite, si strainetate se va adauge costulu transportului. Pentru inserciuni si totu feliulu de publicaciuni se respundu 6 cr. de linia. Prenumeraciunea se face in Pest’u laSpedîciunea diurnalului, localul a tipografiei Dlui Vasiliu Cosma, tiermulu Dunârii, in cas’a Piaristiloru. In Comitături la tote oficiele postali si la DD. Corespundînti ai Concordiei. Cancelariele episcopali sent rugate de a primi banii de prenumeraciune. A se adresă, pentru totu ce privesce amenestraciunea la spediciune, car’ pentru cele ce privescu redactiunea la localulu acesteia in strat’a Pălăriei Nr. 9. Concordia res parvae crescunt, discordia maximae dilabuntur. Nu aflaramu mai bunu puntu de plecare in întreprinderea nostra decatu aceasta sentintia a protoparintelui nostru Salustiu. Cu ajutoriulu provedintiei, ce a scutitu neamulu nostru romanescu in timpu de sieptesprediece sute de ani si mai bine, speramu ca impregiurarile ne voru ierta a nu ne abate de la aceasta tienta maretia. Pana ce vomu putea da probe despre putintia nóstra si despre cugetulu celu neintinatu, ce ne - a facutu mai îmmultimu publicistica romana cu unul jurnalu, rogamu pe onoratulupublîcu a’si pornite dela noi numai aplecarea cea buna catra totu ce e romanescu, car’ intru viitoriu ’i se va da ocasiune a ne aproba sau desproba disele nóstre pe cari le va esplica resultatulu ostenintieloru nóstre. Supunendune la disa romanului din cartea cartiloru: ,,din faptele lom ’i veti cunosce pe ei“ ne recomendamu nobilei bunavointie a flăcărui Romanu. Sa prindemu cu totii la edificarea viitoriului nostru aducandune aminte de: „regnum in se ipsum divisum disolabitur“ (imperatia desbinata in sine insa’si se va resipi). Pest’a 5 Anglistii. Revist’a politica. Regele Suediei Carolu XV, dupa ce au cercetatu castrele d’in câmpurile] Catalaunice in Luna trecuta au si plecatu câtra Cherbourg spre a visita asiediamintele maritime si militari ale acestui portu maretiualu Franciei, de undeimbarcanduse pentru a descăleca in Anglia au si sosîtu la Spithead, unde ajunsese si Regin’a Victori’a spre a lu intempina, petrecandu-lu de aici la Osborne. M. S. suedîca are de cugetu a petrece vreo doa dile siin Londonu pentru a cunosce curiositatile acestui vavilonu d’in dilele nóstre. Imperatulu Napoleonu dupa ce au serbatu deschideria bulevardului Malesherbes, — cu care prilegiu deodata recomendase magistratului cetatienescu de a se ingriji despre imbunetatirea sortii lucratoriloru, — va pleca la Chalons. In cercurile diplomatice se vorbesce cu noulu ministru de esterne alu Prusiei D. Bernstoff cariera sa va inaugura-o cu unu aptu de mare insemnetate, adeca prin recunoscerea regatului Italienescu; asta fapta intr’adeveru ar corespunde numelui Dlui ministru incâtu ar fi materia eletrica de ajunsu spre a infoca nu numai staturile mai de aproape interesate, ci si poporele Germaniei ar prognostica d’in acestu evinementu consolidarea constitucionalismului in Europa de mediu-locu. In provinciele Neapolitane cele turburate prin bandele Burboniene liniscea incepe a se reintorce in urmarea energioseloru mesure luate de Cialdini. Agitaciunea in Polonia care se vede a lua dimensiuni mai mari bunului dieu mai sei daca prin demonstraciunile aceste,prin cari si potorile poporului patu, caus’a lui innainta-se-va mai bine or innapoia-se-va prin mesurele cele coercitive. Imperatulu Alesandru, carele cu multa blandetia inaugurase domnirea sa, poate fi câ indemnatu ne spiritulu celu umanitariu alu seclului nostru va afla medilecele impaciuirei, cari multiumindu pre popom, lu va abate de la calea apucata, ca cu sîl’a se încerce a restornâ petr’ade pre mormentulu patriei loru atâtu de nefericite. Atâtu din cace, câtu si d’in colo de hului Leita, acestu Rubiconu Austriacu, poporele cu multa incordaciune ascepta respunsulu M. sale imp. si mesurele cari se voru lua, au pentru a face concesiuni fatia cu Ungaria, au la intemplarea unui respunsu negativii, de a face despusetiunile ce se voru vede a fi necesarie spre efeptuirea principiului rostîtu prin M. Sa. in discursulu de tronu, ce tienuse cu prilegiulu deschiderii senatului imperiale. In regiunile maiinnalte ale Vienneiise crede ca desfacerea dietei ung. e neincungiurata, pentru cu Ml". 1. Joi 3.115. Angustu, veritulu cu cu astfelu de omeni cari au facutu neposîbile ulteriorea transactiune, tote încercările ar fi ilustrie, ba chiaru vatematorie de demnitatea coronei. In acestu casu, ce se va intempla apoi ? Ast’a e cea, ce neci jurnalistec’a atotsclitaria de vien’a nu ni-o sei spune. D’in parte-ne atât’a erédemu câ guvernulu va delatur’a intruducerea unui provisoriu, care ar interita inca si mai multu spiretele atâtu de neodihnite si pana acum. Situaciiunea. Privirea inerale. 1 In decursulu dieceniului civilisaciunii cu sîl’a, suferintiele comuni ale poporeloru fecera cumca aceste uitandu certele, ur’i si sentiulu resbunarii ce domnise intre ele, incepura a se apropia a se înfrăți si a-si otieli peptulu in contr’a acelui sîstemu ce era absolut’a negaciune nu numai a libertății personali, ci si mai vertosu, a celei naciunali. Semiiemintele aceste indata ce isbutî resbelulu italienescu incepura a se manifesta chiaru pe fatia, fara toata sfiel’a incâtu guvernulu nu le mai potu ignora. Frații Magiari pentru ca se adevereasca cugetele loru cele bune cu mari demustraciuni aduna ajutorie spre alinarea suferintieloru materiali ale Croatiloru; prin Ungari’a si Transîlvani’a, pe la ospetiele improvisate anume, se inchina pocale pentru fratietate, inca si cercuspeptii dr Sasi se dédera dupa petru, remanendu credinci principiului loru dea tiené cu satulu ce inse nu-i impedeca de a trage cu ochiulu candu in dreapt’a, candu in stang’a, dupa cum le vine mai bine la socoteala. „Fiti intrelepti ca Sierpii,— si blandi casi porumbii“ disese Rescumperatoriulu; partea prima a sentîntiei sasii o urmeaza de minune, lasandu altoru a partea a do’a, pote fi câ nea Romaniloru, — inca bine. Veni tempulu diplomei imperatesci in carea afara de drepturile concesîonate fratiloru Magiari, pentru celelalte nacionalitati si anume pentru noi Romanii nu se cuprinde mai nemic’a, incâtu ne prinde, mirarea cum de s’au potutu intempla astfelu de lucru. Magiarii intru inceputu se bucurară, începură a se organisa pe temeiulu vechieloru instituciuni ale tierei, in a caroru potere, uitandu promisiunile făcute si de chiarurile de fratietate si egalitate, uitandu si amar’a invetiatura cascigata in scol’a Dlui Dr. Bach, apucara igemoni’a codindu mai petutindene, pre fratii compatrioti de alta nacionalitate, incatu acestia superati si machinti in adanculu sufletului se retrasera descoperindu parerea de reu, si protestandu in contr’a acestoru nedreptati, cari ce e dreptu nu se potu imputa naciunei magiare, pentru ca noi esti d’ in Ungari’a se impré bine, ce felu de coterie, si elice strinsu disciplinate se formara prin tote comitatele terosisandu chiaru pe cei de unu sânge cu densii dar’ de alta partida cu alte principie. — Cu unu cuventu cuprinsera terenulu, carele precum dicea, fie de trebuintia neaperata spre a poté isbutî la Scopulu prefiptu. Romanii d’ in Ungari’a aducandu-si aminte de resultatulu nenumerateloru resoluciuni capetate d’ in Vien’a in restempulu de la 1848 pana 1851, socotiră cu asta cale cumca va fi mai intieleptiesce de a nu face calea manzului, mai vertosu dupa ce vediura, cea ce nu le plesni prin capu, reincorporarea Banatului decretatapreste voi’a loru sfin •contr’a votului emisu prin cumpenitori’a majoritate care spre mai mare batjocura fusese provocata de a se dechiara — pe sub mana. — Deci intrelegintiva romana începu a desbate lucrulu a casa cu frații magiari spunendu-le ca trebile nu mergu bine astfelu, — cumca faptele corifeiloru provinciali sunt cu totulu contrarie principieloru egalităţii si celoru profesate de renumiţii barbati de statu si de intreleginti’a concintrata in capitalea tierei. — Au recunoscutu in adeveru ast’a, dar toate responsurile si mangaiarea ce da densii in asta privintia se reducea la dieta, carea singura va vindeca toate relele. — Prea bine, noi inca crédemu ast’a. Inse pentru a potea schimba legile in favorea nóastra e nedispensabile de a ave parte intru facerea loru; pentru a regula poterea, pentru a-i derege deprinderea, si a impedeca abusurile se recere ca se posiedemu dreptulu de controlare, dreptulu efeptîvu de a poté despune in asta privintia. Aceste inse pana candu vomu fi coditi cu sîl’a sunt ilusorie pentru noi, caei daca in tóte comitatele locuite de Romani a tâtu d’in representanti’a cetatiloru câtu si d’in comiteturile comitatense lipsescu mai de totu membrii romani, daca derogatorii toti sunt neromani, daca acestia cu potere oficioasa impedeca pre popom ca neci la dîet’a tierei se nu pota alege representanti de aceiacari cunoscu nevoile si neajunsele poporului, si cari au si barbatiea de a-i aperMfcurile, — atunci intr’ adeveru ne aflâmu fatiaM^Hiotinti’a noastra. wRmu câ si la dîet’a presînte in locu de a fi representati celu putinu prin 45 de ablegati, de abié aveau 18 insi d’ intre cari unii. facea mai bine de remanca acasa, eara alti doi insi ar fi potut ave tempu de ajunsu de la 1848 in cace de a-si indrepta cugetele si sentiemintele., — dar’ despre aceste la tempulu si. la loculu seu. Se marturisîmu de alta parte adeverulu cumca si noi ne-am vaieratu mai multu decatu am strauitu ca se cuprindemu terenulu ce nu competiesce, ba au fostu intre noi si de aceia cari d’in interese personali, or d’in orbie intieresuale plecandu pe carari ratecite au facutu mare stricare causei naciunali, ba ce e mai multu s’au aflatu si de aceia cari intr’ une locuri au ingropatu pe unu tempu si moralitatea poporului, astfelu s’au intemplatu d. e. in Comit. Bihariei in cerculu de Tînc’a preste totu, si in parte la Cec’a la Alesdu, Beiusiu. Se ierte consângenii mei daca dechiaru cumca eu nu potu crede ca naciunea magiara se aiba trebuintia de astfelu de instruminte miserabili, or ca densii ar crede ca astfelu de procedura aru servi causei libertâtii, nu, ci numai unii in interesulu loru personale se folosescu de astfelu de oameni, si inca numai pe unu tempu, pana candu adeca mai au unu dramu de popularitate, d’in asta causa pré solide credu ca astfelu de óameni cu alta data nu voru mai poté figura pe scen’a unde nu sunt la loculu loru. — Nu me indoescu cumca si resîstînti’a d’in partea fratiloru magiari are se incete. Noi avemu pentru noi dreptatea si dreptulu, eara aceste triumfa totdeaun’a nesmintîtu, numai câtu noi se crédemu in poterea loru si intru a nostra, si asta credintia ne va mântui. Se scimu bine, si se nu uitâmu neci odinioara cumca in ori ce felu de epoca numai acea e cu potîntia ce au ajunsu la maturitate in sufletele, in animele nostre, acea ce pregatîndu-se cu incetulu au devenitu a fi obieptulu unei tiente si unei dorintie ginerali, ca ori ce felu de reforma carea se vedesce, ca si o turburare a lucruriloru esîstetorie, ca si o restornatura a celoru ce mai sunt inca in ideele, in dâtinele, moravurile, in parerea drepta ori falsa a maseloru, a radecineloru cari mai vietiuescu ori vegetéza inca, totu de aun’a cade fara a puté fi sustienuta, fie acea câtu de nimerita, — ast’a o vediurâmu chiaru in decursulu desbateriloru asupr’a adresei, si carea o vomu atinge mai la vale. Unu anumitu sentiu universale detiermuresce marginile intre cea ce se pote intr’ unu restempu are care va, si intre cea ce indesiertu am incerca. Se precugetâmu cu minte asiediata ca cele ce ni sunt asta-di cu potintia se nu Ie incurcâmu cu cele ce nu voru fi cu potîutia mane ori poimane. Daca nu voimu ca sé ne instelâmu amara, sé nu trécemu cu vederea spiretulu tempului si cele ce tempulu aduce cu sine. Pentru ca sé reesimu intru cele ce voimu acum trebuimu sé ne asiediamu in mediu loculu cursului lucruriloru omenesci, ca ce numai intru aceast’a face tariea cea adverata. Mai nainte de toate se staruimu ca se incete sclaviea umilitoria, pentru ca se potemu fi omeni liberi, apoi pe temeiulu acelui principiu innaltu !