Concordia, 1861-1862 (Anul 1, nr. 1-44)

1861-08-15 / nr. 1

Anulu I. 1861. Ese de doa ori in septemana D­o­­rainec’a si Joi­a. Pretiulu de prenum­eraciune pen­tru provinciele austriace . Pe anu intregu . 8 fl. „ 6. lune . 5 „ „ 3. ,, .3 11 Pentru principatele unite, si strai­­netate se va adauge costulu transpor­tului. Pentru inserciuni si totu feliulu de publicaciuni se respundu 6 cr. de linia. Prenumeraciunea se face in Pest’u laSpedîciunea diurnalului, localul a tipografiei Dlui Vasiliu Cosma, tier­­mulu Dunârii, in cas’a Piaristiloru. In Comitături la tote oficiele pos­tali si la DD. Corespundînti a­i Con­cordiei. Cancelariele episcopali sent rugate de a primi banii de prenum­eraciune. A se adresă, pentru totu ce privesce amenestraciunea la spediciune, car’ pentru cele ce privescu redactiunea la localulu acestei­a in strat’a Pălăriei Nr. 9. Concordia res parvae crescunt, dis­cordia maximae dilabuntur. Nu aflaramu mai bunu puntu de plecare in întreprinderea nostra decatu aceasta sentintia a pro­­toparintelui nostru Salustiu. Cu ajutoriulu prove­­dintiei, ce a scutitu neamulu nostru romanescu in timpu de sieptesprediece sute de ani si mai bine, speramu ca impregiurarile ne voru ierta a nu ne abate de la aceasta tienta maretia. Pana ce vomu putea da probe despre putintia nóstra si despre cu­­getulu celu neintinatu, ce ne - a facutu mai îm­­multimu publicistica romana cu unul jurnalu, ro­­gamu pe onoratulupublîcu a’si pornite dela noi nu­mai aplecarea cea buna catra totu ce e romanescu, car’ intru viitoriu ’i se va da ocasiune a ne aproba sau desproba disele nóstre pe cari le va esplica re­­sultatulu ostenintieloru nóstre. Supunendune la disa romanului din cartea cartiloru: ,,din faptele lom ’i veti cunosce pe ei“ ne recomendamu nobilei bunavointie a flăcărui Romanu. Sa prinde­­mu cu totii la edificarea viitoriului nostru adu­­candune aminte de: „regnum in se ipsum divisum disolabitur“ (imperatia desbinata in sine insa’si se va resipi). Pest’a 5 Anglistii. Revist’a politica. Regele Suediei Carolu XV, dupa ce au cerce­­tatu castrele d’in câmpurile] Catalaunice in Luna trecuta au si plecatu câtra Cherbourg spre a visita asiediamintele maritime si militari ale acestui portu maretiua­lu Franciei, de undeimbarcandu­­se pentru a descăleca in Angli­a au si sosîtu la Spi­­thead, unde ajunsese si Regin’a Victori’a spre a lu intempina, petrecandu-lu de aici la Osborne. M. S. suedîca are de cu­getu a petrece vre­o doa dile siin Londonu pentru a cunosce curiositatile acestui va­­vilonu d’in dilele nóstre. Imperatulu Napoleonu dupa ce au serbatu deschideria bulevardului Malesherbes, — cu care prilegiu de­odata recomendase magistratului ceta­­tienescu de a se ingriji despre imbunetatirea sortii lucratoriloru, — va pleca la Chalons. In cercurile diplomatice se vorbesce cu noulu ministru de esterne alu Prusiei D. Bernstoff cari­­er­a sa va inaugura-o cu unu aptu de mare insem­­netate, adeca prin recunoscerea regatului Italie­­nescu; asta fapta intr’adeveru ar corespunde nume­lui Dlui ministru incâtu ar fi materia eletrica de ajunsu spre a infoca nu numai staturile mai de aproape interesate, ci si poporele Germaniei ar pro­­gnostica d’in acestu evinementu consolidarea con­­stitucionalismului in Europ­a de mediu-locu. In provinciele Neapolitane cele turburate prin bandele Burboniene liniscea incepe a se reintorce in urmarea energioseloru mesure luate de Cialdini. Agitaciunea in Poloni­a care se vede a lua di­mensiuni mai mari bunului dieu mai sei daca prin demonstraciunile aceste,prin cari si potorile popo­rului patu, caus’a lui innainta-se-va mai bine or innapoia-se-va prin mesurele cele coercitive. Impe­ratulu Alesandru, carele cu multa blandetia inau­gurase domnirea sa, poate fi câ indemnatu ne spiri­­tulu celu umanitariu alu seclului nostru va afla medilecele impaciuirei, cari multiumindu pre po­pom, lu­ va abate de la calea apucata, ca cu sîl’a se încerce a restornâ petr’ade pre mormentulu pa­triei loru atâtu de nefericite. Atâtu d­in cace, câtu si d’in colo de h­ului Leita, acestu Rubiconu Austriacu, poporele cu multa incordaciune ascepta respunsulu M. sale imp. si mesurele cari se voru lua, au pentru a face con­cesiuni fatia cu Ungari­a, au la intemplarea unui respunsu negativii, de a face despusetiunile ce se voru vede a fi necesarie spre efeptuirea principiu­lui rostîtu prin M. Sa. in discursulu de tronu, ce tienuse cu prilegiulu deschiderii senatului impe­riale. In regiunile maiinnalte a­le Vienneiise crede ca desfacerea dietei ung. e neincungiurata, pentru cu­ Ml". 1. Joi 3.115. Angustu, veritulu cu cu astfelu de omeni cari au facutu ne­­posîbile ulteriorea transactiune, tote încercările ar fi ilustrie, ba chiaru vatematorie de demnitatea coronei. In acestu casu, ce se va intempla apoi ? Ast’a e cea, ce neci jurnalistec’a atotsclitaria de vien’a nu ni-o sei spune. D’in parte-ne atât’a erédemu câ guvernulu va delatur’a intruducerea unu­i provisoriu, care ar in­­terita inca si mai multu spiretele atâtu de neodih­nite si pana acum. Situaciiunea. Privire­a inerale. 1 In decursulu dieceniului civilisaciunii cu sîl’a, suferintiele comuni a­le poporeloru fecera cumca aceste uitandu certele, ur’i si sentiulu resbunarii ce domnise intre ele, incepura a se apropia a se în­frăți si a-si otieli peptulu in contr’a acelui sîstemu ce era absolut’a negaciune nu numai a libertății personali, ci si mai vertosu, a celei naciunali. Sem­­­iiemintele aceste indata ce isbutî resbelulu italie­­nescu incepura a se manifesta chiaru pe fatia, fara toata sfiel’a incâtu guvernulu nu le mai potu ignora. Frații Magiari pentru ca se adevereasca cugetele loru cele bune cu mari demustraciuni aduna ajutorie spre alinarea suferintieloru materiali a­le Croatiloru; prin Ungari’a si Transîlvani’a, pe la ospetiele im­­provisate a­nume, se inchina pocale pentru fratieta­­te, inca si cercuspeptii dr Sasi se dédera dupa pe­­t­ru, remanendu credinci principiului loru dea tiené cu satulu ce inse nu-i impedeca de a trage cu ochiulu candu in dreapt’a, candu in stang’a, dupa cum le vine mai bine la socoteala. „Fiti intrelepti ca Sierpii,— si blandi casi porumbii“ disese Re­­scumperatoriulu; partea prima a sentîntiei sasii o urmeaza de minune, lasandu altoru­ a partea a do’a, pote fi câ nea Romaniloru, — inca bine. Veni tempulu diplomei imperatesci in carea a­fara de drepturile concesîonate fratiloru Magia­ri, pentru cele­lalte nacionalitati si a­nume pentru noi Romanii nu se cuprinde mai nemic’a, incâtu ne prinde, mirarea cum de s’au potutu intempla astfelu de lucru. Magiarii intru inceputu se bucurară, începură a se organisa pe temeiulu vechieloru instituciuni a­le tierei, in a caroru potere, uitandu promisiu­nile făcute si de chiarurile de fratietate si egalitate, uitandu si amar’a invetiatura cascigata in scol’a Dlui Dr. Bach, apucara igemoni’a codindu mai pe­­tutindene, pre fratii compatrioti de alta naciona­­litate, incatu acesti­a superati si machinti in adan­­culu sufletului se retrasera descoperindu parerea de reu, si protestandu in contr’a acestoru nedrep­­tati, cari ce e dreptu nu se potu imputa naciunei magiare, pentru ca noi esti d’ in Ungari’a se im­pré bine, ce felu de coterie, si elice strinsu disciplinate se formara prin tote comitatele terosisandu chiaru pe cei de unu sânge cu densii dar’ de alta partida cu alte principie. — Cu unu cuventu cuprinsera terenulu, carele precum dicea, fi­e de trebuintia neaperata spre a poté isbutî la Scopulu prefiptu. Ro­manii d’ in Ungari’a aducandu-si a­minte de re­­sultatulu nenumerateloru resoluciuni capetate d’ in Vien’a in restempulu de la 1848 pana 1851, so­cotiră cu asta cale cumca va fi mai intieleptiesce de a nu face calea manzului, mai vertosu dupa ce vediura, cea ce nu le plesni prin capu, reincorpo­­rarea Banatului decretatapreste voi’a loru sfin •contr’a votului emisu prin cumpenitori’a majoritate care spre mai mare batjocura fusese provocata de a se dechiara — pe sub mana. — Deci intrelegin­­tiva romana începu a desbate lucrul­u a casa cu fra­ții magiari spunendu-le ca trebile nu mergu bine astfelu, — cumca faptele corifeiloru provinciali sunt cu totulu contrarie principieloru egalităţii si celoru profesate de renumiţii barbati de statu si de intreleginti’a concintrata in capitalea tierei. — Au recunoscutu in adeveru ast’a, dar toate responsurile si mangaiarea ce da densii in asta privintia se re­ducea la dieta, carea singura va vindeca toate re­lele. — Prea bine, noi inca crédemu ast’a. Inse pen­tru a potea schimba legile in favorea nóastra e ne­­dispensabile de a ave parte intru facerea loru; pentru a regula poterea, pentru a-i derege deprin­derea, si a impedeca abusurile se recere ca se po­­siedemu dreptulu de controlare, dreptulu efeptîvu de a poté despune in asta privintia. Aceste inse pana candu vomu fi coditi cu sîl’a s­unt ilusorie pentru noi, caei daca in tóte comitatele locuite de Romani a tâtu d’in representanti’a cetatiloru câtu si d’in comiteturile comitatense lipsescu mai de totu membrii romani, daca derogatorii toti sunt ne­romani, daca acesti­a cu potere oficioasa impedeca pre popom ca neci la dîet’a tierei se nu pota alege representanti de acei­acari cunoscu nevoile si ne­­ajunsele po­por­ului, si cari au si barbatiea de a-i aperMfcurile, — atunci intr’ adeveru ne aflâmu fatiaM^H­iotinti’a noastra. wRmu câ si la dîet’a presînte in locu de a fi representati celu putinu prin 45 de ablegati, de abié aveau 18 insi d’ intre cari unii. facea mai bi­ne de remanca a­casa, eara alti doi insi ar fi potut ave tempu de ajunsu de la 1848 in cace de a-si in­­drepta cugetele si sentiemintele., — dar’ despre aceste la tempulu si. la loculu seu. Se marturisîmu de alta parte adeverulu cum­ca si noi ne-am vaieratu mai multu decatu am strauitu ca se cuprindemu terenulu ce nu compe­­tiesce, ba au fostu intre noi si de acei­a cari d’in interese personali, or d’in orbie intieresuale ple­­candu pe carari ratecite au facutu mare stricare causei naciunali, ba ce e mai multu s’au aflatu si de acei­a cari intr’ une locuri au ingropatu pe unu tempu si moralitatea poporului, astfelu s’au intem­­platu d. e. in Comit. Bihariei in cerculu de Tînc’a preste totu, si in parte la Cec’a la Alesdu, Beiusiu. Se ierte consângenii mei daca dechiaru cumca eu nu potu crede ca naciunea magiara se aiba trebu­intia de astfelu de instruminte miserabili, or ca densii ar crede ca astfelu de procedura aru servi causei libertâtii, nu, ci numai unii in interesulu loru personale se folosescu de astfelu de oameni, si inca numai pe unu tempu, pana candu adeca mai au unu dramu de popularitate, d’in asta causa pré solide credu ca astfelu de óameni cu alta data nu voru mai poté figura pe scen’a unde nu sunt la lo­culu loru. — Nu me indoescu cumca si resîstînti’a d’in partea fratiloru magiari are se incete. Noi avemu pentru noi dreptatea si dreptulu, eara aces­te triumfa totdeaun’a nesmintîtu, numai câtu noi se crédemu in poterea loru si intru a nostra, si as­ta credintia ne va mântui. Se scimu bine, si se nu uitâmu neci odinioara cumca in ori ce felu de epoca numai acea e cu po­­tîntia ce au ajunsu la maturitate in sufletele, in animele nostre, acea ce pregatîndu-se cu incetulu au devenitu a fi obieptulu unei tiente si unei do­­rintie ginerali, ca ori ce felu de reforma carea se vedesce, ca­ si o turburare a lucruriloru esîstetorie, ca­ si o restornatura a celoru ce mai sunt inca in ideele, in dâtinele, moravurile, in parerea drepta ori falsa a maseloru, a radecineloru cari mai vie­­tiuescu ori vegetéza inca, totu de aun’a cade fara a puté fi sustienuta, fie acea câtu de nimerita, — ast’a o vediurâmu chiaru in decursulu desbateri­­loru asupr’a adresei, si carea o vomu atinge mai la vale. Unu anumitu sentiu universale detiermuresce marginile intre cea ce se pote intr’ unu restempu ar­e care­ va, si intre cea ce indesiertu am incerca. Se precugetâmu cu minte asiediata ca cele ce ni sunt asta-di cu potintia se nu Ie incurcâmu cu cele ce nu­ voru fi cu potîutia mane ori poimane. Da­ca nu voimu ca sé ne instelâmu amara, sé nu tré­­cemu cu vederea spiretulu tempului si cele ce tem­pulu aduce cu sine. Pentru ca sé reesimu intru cele ce voimu acum trebuimu sé ne asiediamu in mediu­ loculu cursului lucruriloru omenesci, ca­ ce numai intru aceast’a face tariea cea adverata. Mai nainte de toate se staruimu ca se incete sclaviea umilitoria, pentru ca se potem­u fi omeni liberi, apoi pe temeiulu acelui principiu innaltu !

Next