Concordia, 1863-1864 (Anul 3, nr. 1-108)
1863-10-18 / nr. 84
✓ • 4 h Bani: Grail 15; M. Binder 15; Schuller Libly 14. — Aleșii fura primiți cu „se traesca.“ Finea siedîntiei la 1%. Siedînti’a XLV. d’in 12. opt. s’a inceputu la 10 ore. Se cetesce in limb’a nemtieasca protocolul siedîntiei trecute si se autentica. Se cetesce in tote trei limbele tierei propusetiunea reg. ]ire ’nalta in privinti’a organisarei tribunalului supremu. — După o desbatere lunga se decise ca acést’a propusetiune se se deie spre desbatere mai ’nainte unei comisîuni, ce se va compune d’in membrii aleși d’in senguratecele despartieminte, d’in fie care despartiementu câte duci. Se cetesce in tote trei limbele o adresa pre umilita, prin care i se aduce la cunoscinti’a Maestatei Sale resultatul alegerei deputatiloru in senatul imp.; in acést’a se dice câ dîet’a prin modul observatii acii la alegerea deputatiloru pentru senatul imp. nu doresce a vedea o podeca pentru consultarea asupr’a propusetiunei reg. in privinti’a defigerei modului alegeriloru acestora deputați. Dîet’a rega pe Maestate ca se se indure a tramite prin guvernul seu comisîuniloru dîetali propusetiunile reg. promise in curentul de deschidere, ca comisîunile se le desbata inca pe tempul ce tiene sesiunea senatului imp. Testul acestei adrese se primi după o desbatere mai lunga, si unele modîficatiuni. — Acesta adresa cu o comitîva se va inmanua prin comisîunea raportatoria Escel. Sale comisariului reg. pentru ca se o asterna Maestatei Sale. Mane in (13. opt.) comisîunile respetîve vom inmanua comisariului reg. si actele in privinti’a art. II de lege, si a inartîcularei diplomei d’in opt. si a patentei de lauru. Presiedîntele cetesce o scrisoare a Escel. Sale comisariului reg. prin care deputații aleși la senatul imp. sunt provocați a se infatisia câtu mai curundu la locul destinatu. Totuodata presiedîntele se insarcineaza ca mane se a ma n e dîet’a, comisîunile sunt provocate ca sn tempul amanarei se fineasca elaborate cu cari sunt însărcinate. Siedînti’a se închisa la 1 ora d. m. Mane siedîntia. Siedînti’a XLVI. d’in 13. opt. s’a inceputu la IO1/* ore. Se cetî si se autentîcâ protocolul siedîntiei trecute in limb’a romana. Presiedîntele insciintieza câ despartiemintile tuti alesu fie care câte diuoi membri, si astuuelti s’aT compusu comisîunea pentru desbaterea antecipatîva a propusetiuniloru reg. si pr»epteloru de lege. ''fi' Dr. Ratiu motiveaza proeptele sale de lege respetîve modîficatiunile patentei urba-riale. Aceste la propunerea lui C. Schmidt se indrumeaza la comisîunea insarciniata cu desbaterea unei propusetiuni reg. sosîte asisdere in obieptul acest’a. Laszloffy. Pre scurtu motîveza proeptul seu in privinti’a rescumperarei kepei. Se indrumeaza asisderea la comisîunea susnumita. Presiedîntele insciintieza ca d’in însărcinarea Escel. Sale comisariului reg. a ma na dîet’a, pana candu Maestatea Sa va da ordînatiune de a conchiama iarasi pe membrii dietei. Altumintre pentru gatîrea protocolului siedîntiei de asta-di va fi de lipsa a suspînde siedîntiei pe tempu putienu. M. Binder. Nu numai curtenirea, dar’ si sentiul tuturora membriloru dîetei poftesce ca dîet’a cu ast’a ocasîune se voteze multiumita presîdîului. (Se traésca ! Hoch! Éljen !) Așișderea dechiara câ stenografiii au însemnații vorbirile dîetali cu atât’a puntualitate, in câtu sunt demni de multiumit’a dîetei. (Se traésca! Hoch! Éljen!). O b e r doresce, ca deputații Transilvaniei in senatul imp.se se alature aceloraa, ce se lupta pentru libertatea civile si politica (bravo). Se traeasca Maestatea Sa ca patronul constitutiunei de faura! (Se traesca scomotose) Se traeasca patri’a! (Se traeasca!) Rosenfeld recomenda a se vota multiamita comisariului reg. dietale. Se primesce intre strigări de se traeasca, C. Schmidt proepteaza ca cele doue deputatiuni ce voru inmanua comisariului reg. articlii de lege, se-i duca totuodata si multiamit’a acest’a’ Siedînti’a se suspinde pe 15 minute. C. Schmidt ca conducatoriul deputatiunei susnumite, aduce spre cunoscintia dîetei multiumit’a comisariului reg Se cetesce in limb’a magiara protocolul siedîntiei de asta di si se autentîcâ. Presiedîntele multiami dîetei bunavointi’a ce a aretatu in privinti’a lui. (Se traésca !) Siedînti’a se inchia la 12% ore. Proieptu de lege, prin care stramutandu si intregindu -i.. 23, 26 si 85 ai patentei imp. d’in 21 iuniu 1854, mulu 151 d’in bulet. imp. se făcu dispusetiunile despre rescumpararea prestatiuniloru rescumpararere, cumu si despre platirea capitalului de rescumperare si areditului anuale de cinci procente. §. 1. Capitalulu de rescumperare pentru prestatiunile rescumperavere, scalculatu in intielesulu dispusatiuniloru patentei imp., din 27 iuniu 1854 Nrulu 151 a bulet imp., cumu si usureii cinci procentuali ale acelui’a au sa le plateasca cei ce suntu obligati in patru dieci de rate, de asemine si totu la jumătate de anu decursive, deca nu se va fi facutu ori nu se va face d’in buna voia alt’a invoiéla intre persoanele indreptatite si obligate. Cei ce suntu obligati au de a le plati ratele acesta de dreptulu celoru indreptatiti. Sentinti’a despre rescumparare va arată sum’a fiecarei’a rate, si cea d’antâiu rata se va plati cu o jumătate de anu după la ianuariu sau la Iuliu, ce cade mai aprope de dîu’a, in care s’a enunciatu sentinti’a de rescumparare. §. 2. Acele sume restante d’in capitalulu de amortisatiune, care nu se suia la unu floreira, nu se voru sterge prin platiri partiali, ci se voru depune de un’a data cu platirea ratei celei d’antâiu de catra cei obligati. §. 3. Pamentulu desarcinatu e legatu pentru ratele scalculate si definitivu defipte; aceste rate se vor ingregistra d’in oficiu in protocoalele funduarie, si despre înregistrarea făcută se va da adeverire pre sentinti’a lievidatoria. §. 4. Ratele, a carora terminu de platire s’a implinitu, suntu esecutavere indata. §. 5. Producându partea obligata sentinti’a despre rescumparare si evitanti’a, ca a platitu rat’a d’in urma, se vom sterge d’in protocolele funduarie fara chieltuiéla de timbru si facse toate ratele trecute acolo, câtu si insasi sarcin’a rescumparata, care face pre pamentu, déca a fostu asigurații prin înregistrare. §. 6. Spre esecutarea acestei rescumperari se vor asiedia, cu preschimbarea §§ 26 si 85 ai patentei imp. din 21 iuniu 1854, comissiuni anumite de rescumparare. §. 7. Pentru fiacare cei cu, seu unde se va vedea ca e cu scopu după firea imprejurariloru, pentru mai multe cercuri laolalta, se va infiintiza câte o comisiune de rescumperare; acest’a va constă din câte doi membrii aleși din partea celoru indreptatiti si câte 2 membri aleși din parta celoru obligați, cari membri laolalta isi voru alege apoi presiedintele. §. 8. Alegerea celoru doi membrii, cari suntu a se tramite in comissiunea de rescumperare din partea celoru obligati se va face astă: ca obligații din fiacare comunitate voru alege după datina locale câte doi barbati de încredere, car barbatii de încredere ai cercului intregu voru alege in fiinti’a de fatia a judelui cercuale ori a comisariului emisu de autistele jurisdictiunei, prin majoritatea voturiloru membrii comissiuunei de rescumperare. §. 9. Cei indreptatiti voru pasi la alegerea membriloru, pre cari au sa-i tramita densii in comissiunea de rescumperare, in fiinti’a de fatia a unei persoane magistratuali, si-si voru alege membrii loru. §. 10. Atâtu cei indreptatiti, câtu si cei obligati voru alege mai încolo totu in acelu modu câte doi suplinitori, carii ocurendu casulu suplinirei, cu privintia la majoritatea de voturi ce a dobanditu-o, voru intră in comissiunea de rescumparare. §. 11. Despre alegerile făcute se va sus FO ISI ORA. EPISTOLE despre Filosofi’a istoriei. (Urmare.) Geologi’a ins’a-si vine intru ajutoriu geografiei filosofice, si spre a nu vorbi decâtu de patri’a nostra, chart’a geologica deresa prin dd. Elia de Beaumont si Dufrenoy infatisieza intr’unu modu batetoriu la ochi acelesi culori cari chart’a Fisîca seu deosebitele charte politice ale Franciei; si, in frumos’a precuventare care precede lucrarei loru, acesti invetiati geologi dovedîâ ca adeveratele linie de aperare a Parisului sunt colnicele Campaniei. Ei neci nu cugetară la acesta ridîculosa si fantastica frontîera a Rinului, imaginata antâi’a si data la Campu-Formiu, si de care chauvinismulu atât’a abusase si mai abuseza inca in tote dilele. Natiunalitâtile asorbite prin Francia remâsera lungu tempu in victia, sub numele de provincie, intrecandu quasi-assimilatiunea loru, ceea ce adeveresce câ ele n’a incetatu neci odeniora de a conserva unu semnu de viétia. Citâ-vomu in ast’a privintia doua autoritâti importanti, unu jureconsultu emininte, pre care sciinti’a l’au perdutu acum sunt doi ani, D. Laferrière, si unu invetiatu profesoriu, istoricu si geografii, Dl. Chervel. „Denominatiunile speciali afectate in anumite tieniiturisitiere au caus’a loru intru constitutiunea geologica a pamentului. Umnulu semitu alu tiereniloru a intrecutu aici sciinti’a; elu au deosebitu prin numele sert parteculare totu estinderea ce aretu aceluasi aspectu seu aceeasi cultura. Regiunile fisîce forma unu totu (intregu) reale, pre care lu ciungescu adeseori cercuscriptiunile administrative. Dîferintiele geologice au de corolarie schimbări in aspectulu tierei, intru vegetatiunea sa, in natur’a sa, chiaru si in form’a ins’asi a locuintieloru, intru despusetiunea loru isolata seu prin grupe (adunature ;) acestoru dîferintie li s’au datu numele de regiuni naturale întemeiate pre constitutiunea in’a si a pamentului. n ! ji 1 - • * i •) 1 î i. ' ■ ■: i ■'): • î i *1T r* • i 1 ♦ii* * Impartiel’a provincieloru era întemeiata pre natur’a si pre configuratiinea teritorieloru, si intru une ori chiaru pre permaninti’a semintieloru cari fusese radecin’a poporatiunii locali. Geografia politica. si geografia fisîca se acordă intru creatiunea acestoru mari individualităti cari se asiediase si se statornicise pre pamentulu a Daca cele cinci natiunalitati principali cari esîstu pre pamentulu numitu prin abusu frenicescu, respundu cu rigore impartitureloru si claseficatiuniloru geologice, ele nu-su mai putinu in armonia cu geografia climateloru. Toti autorii, — si anume D. Dussieux in Atlasulu seu generale, — admitu cinci climate paralele celoru cinci nationalitati. Este una clima girondina precum e un’a Acuitana ; e o clima sectaniana carea e clim’a Franciei proprie; o clima rodaniana si o clima mediterana, cari corespundu Burgundiei; o clima vosgiana carea e propria Loraniei; o clima bretona. Geografa agricola nu ne împrumuta o sprigiana mai putina secura cu tote cu forte nevoluntaria. DDi de Chateauvieux, de Gasparinu, de Candolle, Decaisne, impartu Francia in siese regiuni: de la médianopte - resaritu, de la ..anedianopte - apusu, de la centru, de la resaritu, de la médiadi-resaritu; si de la media-di. Geografia minerale ni areta siese bassine carbunice desemenate in deosebitele nostre staturi. In fine apele minerali ale Franciei se impartu asemene in cinci grupe, corespundiendu celoru cinci nationalitati ale nostre. In privinti’a meteorologica Francia inca nu se tiene de o singura regiune; ea se taia in doua prin parabola care desparte regiunea ploiloru de véra de a celoru de erna. Lini’a generale a impartielei apeloru Europei taia Francia in doua si desparte invederatu de Francia propria, de Lorani’a si de Acuitania acelu pamentu care, sub deosebite nume de provincia romana, de Lionese, de Burgundia, de tierr a Arles, au formatu pururea o natiune deosebita. Guvernulu insusi au despartitu in privintia ostasiesca, Francia in cinci prefecture mari, si intre locurile de frunte aflu Nancy (Lorania,) Lionulu (Burgundia, Tulus’a (Acuitania.) In privintia administrativa, s’au grupatu prefecturele (civili) in giurulu unoru centre principali; se creara asemene mai multe regiuni agricole, si, intr’unu insemnatu cerculariu d’in 27. juniu 1861, D. de Persigny ni vorbia apicatu despre lipsele colective a fresce careia regiuni, despre deosebitele despartieminte cari sunt in legătură unele cu altele prin asemenerea intereseloru si a datineloru . . . Deci pre pamentulu ce se pretinde a fi galicu, asie disu francescu, este alta ceva decâtu numai o unetate impartita, ca si o tabla de siacu in optudieci si noue de impartiture. Sunt patru nationalitati cari dormiteaza, si una a cincia care li-au administratii unu narcotîcu (beutura ametitoria) potînte. Acesta Francia, ce are pretensîunea de a se intînde de la marea de media-nopte pana la Mediuterana, si care revindîca in gur’a mare ceea ce se dice in gluma fruntîer’a sa Rinana, Francia are marginile firesci strinsu luate: Dollurile de Artois, Ardennii apuseni, Argonia apusena, siesulu de Langres, Cotul-de-Auru, munţii Lionesî, cei de Vivarais, de la Margerida, de Auvernia, de Limusîna, de Poitou; colnicele de la Menu si de Contentîna. Nationalitatea francesca e bassinulu Secuanei si a Loirei. ODISSEU-BARROT. 364