Concordia, 1863-1864 (Anul 3, nr. 1-108)

1863-10-18 / nr. 84

✓ • 4 h Ban­­i: Grail 15; M. Binder 15; Schuller Lib­­l­y 14. — Aleșii fura primiți cu „se traesca.“ Finea siedîntiei la 1%. Siedînti’a XLV. d’in 12. opt. s’a inceputu la 10 ore. Se cetesce in limb’a nemtieasca protocolul siedîntiei trecute si se autentica. Se cetesce in tote trei limbele tierei pro­­pusetiunea reg. ]ire ’nalta in privinti’a organi­sarei tribunalului supremu. — După o desba­­tere lunga se decise ca acést’a propusetiune se se deie spre desbatere mai ’nainte unei comi­­sîuni, ce se va compune d’in membrii aleși d’in senguratecele despartieminte, d’in fie­ care despartiementu câte duci. Se cetesce in tote trei limbele o adresa pre umilita, prin care i se aduce la cunoscin­­ti’a Maestatei Sale resultatul alegerei depu­ta­­tiloru in senatul imp.; in acést’a se dice câ dîet’a prin modul observatii acii la alegerea deputatiloru pentru senatul imp. nu doresce a vedea o podeca pentru consultarea a­supr’a propusetiunei reg. in privinti’a defigerei mo­dului alegeriloru acestora deputați. Dîet’a rega pe Maestate ca se se indure a tramite prin guvernul seu comisîuniloru dîetali propusetiu­­nile reg. promise in curentul de deschidere, ca comisîunile se le desbata inca pe tempul ce tiene sesiunea senatului imp. Testul acestei adrese se primi după o des­batere mai lunga, si unele modîficatiuni. — Acest­a adresa cu o comitîva se va inmanua prin comisîunea raportatoria Escel. Sale co­­misariului reg. pentru ca se o asterna Mae­statei Sale. Mane in (13. opt.) comisîunile re­­spetîve vom­ inmanua comisariului reg. si ac­tele in privinti’a art. II de lege, si a inartîcu­­larei diplomei d’in opt. si a patentei de lauru. Presiedîntele cetesce o scrisoare a Escel. Sale comisariului reg. prin care deputații aleși la senatul imp. sunt provocați a se infatisia câtu mai curundu la locul destinatu. Totuo­­data presiedîntele se insarcineaza ca mane se a m­a n e dîet’a, comisîunile sunt provocate ca sn tempul amanarei se fineasca elaborate cu cari sunt însărcinate. Siedînti’a se închisa la 1 ora d. m. Mane siedîntia.­­ Siedînti’a XLVI. d’in 13. opt. s’a inceputu la IO1/* ore. Se cetî si se autentîcâ protocolul siedîn­tiei trecute in limb’a romana. Presiedîntele insciintieza câ despartiemin­­tile tuti alesu fie­ care câte diuoi membri, si astu­­uelti s’aT compusu comisîunea pentru desbate­­rea antecipatîva a propusetiuniloru reg. si pr»epteloru de lege. ''fi' Dr. Ratiu motiveaza proeptele sale de lege respetîve modîficatiunile patentei urba-riale. Aceste la propunerea lui C. Schmidt se indrumeaza la comisîunea insarciniata cu des­­baterea unei propusetiuni reg. sosîte asisdere in obieptul acest’a. Laszloffy. Pre scurtu motîveza proep­­tul seu in privinti’a rescumperarei kepei. Se indrumeaza asisderea la comisîunea susnumita. Presiedîntele insciintieza ca d’in în­sărcinarea Escel. Sale comisariului reg. a ma na dîet’a, pana candu Maestatea Sa va da ordî­­natiune de a conchiama iara­si pe membrii dietei. Altumintre pentru gatîrea protocolului siedîntiei de asta-di va fi de lipsa a suspînde siedîntiei pe tempu putienu. M. Binder. Nu numai curtenirea, dar’ si sentiul tuturora membriloru dîetei poftesce ca dîet’a cu ast’a ocasîune se voteze m­ultiu­­mita presîdîului. (Se traésca ! Hoch! Éljen !) Așișderea dechiara câ stenografiii au însem­nații vorbirile dîetali cu atât’a puntualitate, in câtu sunt demni de multiumit’a dîetei. (Se traésca! Hoch! Éljen!). O b e r­­ doresce, ca deputații Transilvaniei in senatul imp.­se se alature acelora­a, ce se lupta pentru libertatea civile si politica (bravo). Se traeasca Maestatea Sa ca patronul constitu­­tiunei de faura! (Se traesca scomotose) Se traeasca patri’a! (Se traeasca!) Rosen­feld recomenda a se vota m­ul­­tiamita comisariului reg. dietale. Se primesce intre strigări de se traeasca, C. Schmidt proepteaza ca cele doue de­­putatiuni ce voru inmanua comisariului reg. articlii de lege, se-i duca totuodata si multia­­mit’a acest’a’ Siedînti’a se suspinde pe 15 minute. C. Schmidt ca conducatoriul deputatiu­­nei susnumite, aduce spre cunoscintia dîetei multiumit’a comisariului reg Se cetesce in limb’a magiara protocolul siedîntiei de asta­ di si se autentîcâ. Presiedîntele multiami dîetei bunavointi’a ce a aretatu in privinti’a lui. (Se traésca !) Siedînti’a se inchia la 12% ore. Proieptu de lege, prin care stramutandu si intregindu -i.. 23, 26 si 85 ai patentei imp. d’in 21 iuniu 1854, m­ulu 151 d’in bulet. imp. se făcu dispusetiunile despre rescumpararea prestatiuniloru rescum­­pararere, cum­u si despre platirea capitalului de rescumperare si a­reditului anuale de cinci procente. §. 1. Capitalulu de rescumperare pentru prestatiunile rescumperavere, scalculatu in in­­tielesulu dispusatiuniloru patentei imp., d­in 27 iuniu 1854 Nrulu 151 a bulet imp., cumu si usureii cinci procentuali ale acelui’a au sa­ le plateasca cei ce suntu obligati in patru dieci de rate, de asemine si totu la jumătate de anu decursive, deca nu se va fi facutu ori nu se va face d’in buna voia alt’a invoiéla intre per­­soanele indreptatite si obligate. Cei ce suntu obligati au de a le plati ratele acesta de drep­­tulu celoru indreptatiti. Sentinti’a despre res­­cumparare va arată sum’a fiecarei’a rate, si cea d’antâiu rata se va plati cu o jumătate de anu după l­a ianuariu sau l­a Iuliu, ce cade mai aprope de dîu’a, in care s’a enunciatu sentinti’a de rescumparare. §. 2. Acele sume restante d’in capitalulu de amortisatiune, care nu se suia la unu flo­reira, nu se voru sterge prin platiri partiali, ci se voru depune de un’a data cu platirea ratei celei d’antâiu de catra cei obligati. §. 3. Pamentulu desarcinatu e legatu pen­tru ratele scalculate si definitivu defipte; aceste rate se vor­ ingregistra d’in oficiu in protocoa­­lele funduarie, si despre înregistrarea făcută se va da adeverire pre sentinti’a lievidatoria. §. 4. Ratele, a carora terminu de platire s’a implinitu, suntu esecutavere indata. §. 5. Producându partea obligata sentinti’a despre rescumparare si evitanti’a, ca a platitu rat’a d’in urma, se vom­ sterge d’in protocolele funduarie fara chieltuiéla de timbru si facse toate ratele trecute acolo, câtu si insa­si sarcin’a rescumparata, care face pre pamentu, déc­a a fostu asigurații prin înregistrare. §. 6. Spre esecutarea acestei rescumperari se vor­ asiedia, cu preschimbarea §§ 26 si 85 ai patentei imp. din 21 iuniu 1854, comissiuni anumite de rescumparare. §. 7. Pentru fiacare cei cu, seu unde se va vedea ca e cu scopu după firea imprej­urari­­loru, pentru mai multe cercuri la­olalta, se va infiintiza câte o comisiune de rescumperare; acest’a va constă din câte doi membrii aleși din partea celoru indreptatiti si câte 2 mem­bri aleși din parta celoru obligați, cari mem­bri laolalta i­si voru alege apoi presiedintele. §. 8. Alegerea celoru doi membrii, cari suntu a se tramite in comissiunea de rescum­perare din partea celoru obligati se va face astă: ca obligații din fiacare comunitate voru alege după datin­a locale câte doi barbati de încredere, car barbatii de încredere ai cercului intregu voru alege in fiinti’a de fatia a jude­lui cercuale ori a comisariului emisu de au­tistele jurisdictiunei, prin majoritatea voturiloru membrii comissiuunei de rescumperare. §. 9. Cei indreptatiti voru pasi la alege­rea membriloru, pre cari au sa-i tramita den­­sii in comissiunea de rescumperare, in fiinti’a de fatia a unei persoane magistratuali, si-si voru alege membrii loru. §. 10. Atâtu cei indreptatiti, câtu si cei obligati voru alege mai încolo totu in acelu modu câte doi suplinitori, carii ocurendu ca­­sulu suplinirei, cu privintia la majoritatea de voturi ce a dobanditu-o, voru intră in comis­siunea de rescumparare. §. 11. Despre alegerile făcute se va sus­ FO ISI ORA. EPISTOLE despre Filosofi’a istoriei. (Urmare.) Geologi’a ins’a-si vine intru ajutoriu geografiei filosofice, si spre a nu vorbi decâtu de patri’a nostra, chart’a geologica deresa prin dd. Elia de Beaumont si Dufrenoy infatisieza intr’unu modu batetoriu la ochi acele­si culori cari chart’a Fisîca seu deosebitele charte politice a­le Franciei; si, in frumos’a precu­­ventare care precede lucrarei loru, acesti invetiati geologi dovedîâ ca adeveratele linie de aperare a Parisului sunt colnicele Campaniei. Ei neci nu cuge­tară la acesta ridîculosa si fantastica frontîera a Ri­nului, imaginata antâi’a­ si data la Campu-Formiu, si de care chauvinismulu atât’a abusase si mai abuseza inca in tote dilele. Natiunalitâtile asorbite prin Francia remâsera lungu tempu in victia, sub numele de provincie, intre­­candu quasi-assimilatiunea loru, ceea ce adeveresce câ ele n’a incetatu neci odeniora de a conserva unu semnu de viétia. Citâ-vomu in ast’a privintia doua autoritâti importanti, unu jureconsultu emininte, pre care sciinti’a l’au perdutu acum sunt doi ani, D. La­­ferrière, si unu invetiatu profesoriu, istoricu si geo­grafii, Dl. Chervel. „Denominatiunile speciali afectate in anumite tieniiturisitiere au caus’a loru intru consti­tutiunea geologica a pamentului. Umnulu semitu alu tiereniloru a intrecutu aici sciinti’a; elu au deoseb­itu prin numele sert parteculare totu estinderea ce aretu acelu­a­si aspectu seu aceea­si cultura. Regiunile fisîce forma unu totu (in­tregu) reale, pre care­ lu ciungescu adese­ori cercuscriptiunile ad­ministrative. Dîferintiele geologice au de corolarie schimbări in aspectulu tierei, intru vegetatiunea sa, in natur’a sa, chi­aru si in form’a ins’a­si a locuintieloru, intru despusetiunea loru isolata seu prin grupe (adunature ;) acestoru dîferintie li s’au datu numele de regiuni naturale întemeiate pre constitutiunea in’a­ si a pamentului. n ! ji 1 - • * i •) 1 î i. ' ■ ■: i ■'): • î i *1T r* • i 1 ♦ii* * Im­partiel’a provincieloru era întemeiata pre natur’a si pre configuratiinea teritorieloru, si intru une ori ch­iaru pre permaninti’a semintieloru cari fusese radecin’a poporatiunii locali. Geografi­a politica. si geografia fisîca se acordă intru creatiunea acestoru mari individualităti cari se asiediase si se statornicise pre pamentulu a Daca cele cinci natiunalitati principali cari esîstu pre pamentulu numitu prin abusu frenicescu, respundu cu rigore impartitureloru si claseficatiuniloru geolo­­gice, ele nu-su mai putinu in armonia cu geografia climateloru. Toti autorii, — si anume D. Dussieux in Atlasulu seu generale, — admitu cinci climate para­lele celoru cinci nationalitati. Este una clima giron­dina precum e un’a Acuitana ; e o clima sectaniana carea e clim’a Franciei proprie; o clima rodaniana si o clima mediterana, cari corespundu Burgundiei; o clima vosgiana carea e propria Loraniei; o clima bretona. Geografa agricola nu ne împrumuta o spri­­giana mai putina secura cu tote cu forte nevolunta­­ria. DDi de Chateauvieux, de Gasparinu, de Candolle, Decaisne, impartu Francia in siese regiuni: de la médianopte - resaritu, de la ..anedianopte - apusu, de la centru, de la resaritu, de la médiadi-resaritu; si de la media-di. Geografia minerale ni areta siese bassine carbunice desemenate in deosebitele nostre staturi. In fine apele minerali a­le Franciei se impartu asemene in cinci grupe, corespundiendu celoru cinci nationalitati a­le nostre. In privinti’a meteorologica Francia inca nu se tiene de o singura regiune; ea se taia in doua prin parabola care desparte regiunea ploiloru de véra de a celoru de e­rna. Lini’a generale a impartielei apeloru Europei taia Francia in doua si desparte invederatu de Francia propria, de Lora­­ni’a si de Acuitania acelu pamentu care, sub deose­­bite nume de provincia romana, de Lionese, de Bur­gundia, de tierr a Arles, au formatu pururea o natiune deosebita. Guvernulu insu­si au despartitu in privin­tia ostasiesca, Francia in cinci prefecture mari, si in­tre locurile de frunte aflu Nancy (Lorania,) Lionulu (Burgundia,­ Tulus’a (Acuitania.) In privintia admi­nistrativa, s’au grupatu prefecturele (civili) in giurulu unoru centre principali; se creara asemene mai multe regiuni agricole, si, intr’unu insem­natu cerculariu d’in 27. juniu 1861, D. de Persigny ni vorbia apicatu des­pre lipsele colective a fresce carei­a regiuni, despre deosebitele despartieminte cari sunt in legătură unele cu altele prin asemenerea intereseloru si a datine­­loru . . . Deci pre pamentulu ce se pretinde a fi ga­­licu, asie disu francescu, este alta ce­va decâtu nu­mai o unetate impartita, ca­ si o tabla de siacu in op­­tudieci si noue de impartiture. Sunt patru nationali­tati cari dormiteaza, si un­a a cinci­a care li-au admi­nistratii unu narcotîcu (beutura ametitoria) potînte. Acest­a Francia, ce are pretensîunea de a se intînde de la marea de media-nopte pana la Mediuterana, si care revindîca in gur’a mare ceea ce se dice in gluma fruntîer’a sa Rinana, Francia are marginile firesci strinsu luate: Dollurile de Artois, Ardennii apuseni, Argonia apusena, siesulu de Langres, Cotul-de-Auru, munţii Lionesî, cei de Vivarais, de la Margerida, de Auvernia, de Limusîna, de Poitou; colnicele de la Menu si de Contentîna. Nationalitatea francesca e bassinulu Secuanei si a Loirei. ODISSEU-BARROT. 364

Next