Concordia, 1863-1864 (Anul 3, nr. 1-108)
1863-07-22 / nr. 56
Annin 111. Nr. 56.—203. Mercori, 10./22. Juliu, 1863. Kse de trei'ori in seiAeriana Jli. mia , Vin*ria .si Dominec’a. P/etiul pentru Anatri’a pre anu intregu . . 14 fl. v.». „ jumetate de ani 7 ,, „ „ trei lune ... 3 „50 er. I . r.,,JQ(.-;[ j ' . -1.,/ pentru Romani’* si Strainetate • I II t n . pre anu intregu . 20 fl. V. a. „ jumetate . . 10 „ „ „ trei lune . . 5 „ „ Prenunneratiunea se face la Redactiunea diurnalului S t r a t’a Sicarului nr. 9. unde sunt a se adresă tote scrisorile. Scrisori nefrancate si corespund între anonime nu se primescu. Scriptele nepublicate se ardu. Pentru insertiunea publicatiunilor au a se respunde 6. cruceri de linia. ............. ' v dieta transilvaniei. Inca de sambeta d’in 11 i. c. acurgeau d’in tote partile deputaţii si regalistă la Sibiiu. In fine sosiră si deputată si regalistă magiari. Caruitele cele nihile se păreau ca nu voru se mai aiba ca petu, si servitorii cei multi in uniforme, i desceptau pe locuitori d’in monotoni’a cea de tote dilele, desclinitu batea la ochi datin’a magiariloru de a se stringe in masa pe strate. Adeseori se potu vedea in mulțime de 25—30 barbati la baronul Franciscu Kemény fostul cancelarii falu Transilvaniei, la contele Mikó fostul guvernatoru si episcopul rom. cat. Haynald, carii, precum se pare, voru fi conducătorii partitei magiare, tinu dese conferintie, la cari ia parte si Tisza Kálmán si alti membră de la diet’a desolvata d’in Pest’a. Unu veni grosu e trasu asupr’aobiepteloru ce sepertrateaza in aceste conferintie, ei nu se potu inca tredi d’in trantitura suferita cu ocasiunea alegeriloru, si nu stiu de ce se se prindă. De comunu se crede ca partit’a magiara se cugeta neincetatu ca : ore se protesteze si se mearga, se protesteze si se remana sau se protesteze si se ascepte se veda ce se va intempla, si numai daca lucrurile voru curge reu, se se intorca acasa. Cu aceste se ocupa de presenta partita magiara, a decide intru o parte, i este forte cu greu, cu ce regulamentul provisoriu dietalu dice câ daca d’in numerul deputatiloru e de fatia jumetate, diet’a e capace de a aduce conclusiune, prin urmare daca magiară aru parasî diet’a, celoru lalte naţiuni nimicu nu le-aru strica, câ ce ele totu nu aru fi impedecate in aptivitatea loru, ci si-aru strica magiară numai loru insisi, cu ce arudâ ansa la celelalte națiuni a decide despre ei fara de ei. Pe Sasi nu pre multu i dóré capul de tréb’a magiariloru, dar’ Romanii privescu portarea loru cu totul d’in altu puntu de vedere nu ca frații Sasi, anume Romanii dorescu ca la diet’a acést’a se se puna bi se nu numai egalei indreptatiri pentru tote națiunile, ci totuodata si contielegerei fratiesci intre națiunile Transilvaniei, apoi daca magiaro-secuii nu se voru infatiasia, cu cine se ne intielegemu ? Cusasii numai? dar’ cealalta națiune totu nu se pote ignora. Noi credemu ca interesele ce le au Romanii pentru o contielegere, acele le au si magiaro-secuii, si daca ei voru combină bine causa, se voru infatiasia, si inca voru fi de fatia toti la pertratarea causei nationali romane, pentru ca se pota dovedi lumei iubirea de dreptate fatia cu Romanii, cu care iubire se faliau atât’a prin lume. Intr’ adeveru, daca Magiară nu voru luă parte, Romanii voru fi in majoritate fatia cu minoritatea sasa, si vom trată caus’a nostra după placul nostru, dar’ am mai vre ca magiară sé fie de fatia cu atâtu mai vertosu, câ ce d’in partea loru potemu speră sprijinirea causei nostre natiunali, pana ce sasii ne voru aruncă inca pedece in cale, cu ce acestia privescu de scopul supremu alu dietei tramiterea deputatiloru la senatul imperiale, iar’ Romanii se intereséza mai multu de cius’a natiunale si autonomi’a tierei, precum supunemu. De aceste treceau prin capurile deputatiloru, candusesî diu’a deschiderei dietei 15 juliu, in care cugetamu ca se va aredica velul de peste multe păreri, inse nu scimu inca nimicu, magiară desi sosiră toti in orasiu, dar’ la deschidere nu se infatiasiara. In 15 iuliu demneti’a a fostu misa solena in besericele tuturoru confesiuniloru, cugetu a nu fi de prisosu a însemnă aci ca la 9 ore fiindu rogatiune in beseric’a luterana Dlu superintendinte Binder a tinutu o cuventare, care si-a avutu de moto: „spiritul celu reu umbla impregiuru si amenintia.“ Ce e spiritul acest’a? nationalitatea. Cum ne vomu pote mântui de elu? Astă daca vom fi drepți. Si cum trebue se facemu acest’a? Daca nu numai nu vomu face altor’a ce nea nu ne place, ci si daca vom face altor’a tote acele, ce dorimu ca altă se ni le faca nea. La 10 ore s’a celebratu „Venisancte“ in beseric’a rom. catolica d’in piatra, pontificandu Dlu eppu Hiynald, de fatia au fostu comisariul reg. contele Crenneville imbracatu in,uniforma de generalu de usari, conconstatu de unu ajutante, Escel. Loru metropolitul contele Siulutiu si eppul Baronu de Siaguna, o mulţime de deputaţi si regalistă După sant’a misa Romanii si Sasii conduşi de Esel. Sa. Crenneville mersara in r al’a dietale.Ei nu se"De‘3pr.rtira după nationalitate, ei cuprinsera locu mestecandu-se unii intre alţii pe cele trei despartieminte ale scauneloru. Costume nationale nu se vedu, fracul e la moda unii romani in cabate, si numai preoţii romani cu reverendile făcu esceptiune. Numai contă Beldi si Nemes, presîdentul Groisz si consulul cetatii de Gherl’a Laszloffi sunt in costumu magiaru. ] [ Comisariul reg. cont. Crenneville concomitatu de presiedintele provisoriu a dietei pasi in sala, comisariul fu salutatu cu vivate intreite. Maiantâiu se ceti decretul prin care Maostataa Sa lu numesce pe contele Crenneville de comisariu alu dietei, apoi altu decretu pentru denumirea consiliariului guverniale Groisz de presiedinte pr’ovisoru alu dietei, aceste le ceti Groisz presiedintele provisoriu in limb’a magiara si nemtiesca, iar’ in limb’a romana ceti consiliarul guverniale Dlu'Arduleanu. Contele Crenneville spuse ca presiedintele provisoriu Groisz a depusu in manile sale votul in locu de juramentu, provoca apoi pe membrii dietei a-si depune si ei voturile loru in locu de juramentu in manile presiedintelui, si candu acést’a va fi gat’a se lu insciintieze, pentru ca se se poata deschide diet’a cu solenitate. După aceste , esindu comisariul reg. fu salutatu cu multe vivate, iar’ presiedintele prin o cuventare antâiu magiara apoi nemtiésca se recomenda dietei, totu acést’a cuventare fu cetită prin altul in limb’a romana. Cei mai teneri , membri ai‘dietei, fura aleși de notari dietali, apoi se începu depunerea voturiloru d’in partea membriloru, prin cari promitu Maestatei Sale credintia si ascultare, observarea decisiuniloru regulamentului provisoriu dietalu si împlinirea cu conscintia a deforiniteloru. Membrii fura provocati după ordinea alfabetica, si respinse fiecare in limb’a sa : promitu seu apronătu. De fatia au fostu 88 de deputaţi, d’intre magiari numai cei numiţi mai susu. După depunerea voturiloru presiedintele proeptu o deputatiune d’in 6 membri, carea se invite pe Escel. Sa la deschidere, deputatiunea se intorsa insciintiandu cu Escel. Sa va deschide dieta cu solenitate mane in 16 juliu la 10 ore. Siedintia a II. In 16 juliu s’a intemplatu deschiderea solena a dietei. La 91/2 ore o compania de granatiri cu stindardu si musica cuprinsere locu la intrarea in sala. Adunandu-se membrii dietei, astadi începură a se desparți mai bine de olalta . Sasii cuprinsera centrul iar’ Romanii se asiediare in stang’a, de a dreapt’a locurile magiariloru erau gole cu ce numai contă Giorgiu Beldi si Joane Nemes precum si Antoniu Laszloffi erau de fatia, toti trei regalisti, d’intre sasi siedeau in dreapta Lassel si Trauschenfels. Presiedintele cuprindindu-si locul se incepe cetirea protocolului siedintiei de eri, mai antâiu nemtiesce, apoi magiaresce si in fine si romanesce. Br. Rosenfeld face o observatiune la testul romanu. După autenticarea protocolului presiedintele inscăntiedia ca a sositu inca unu deputatulu Macedonu Popucarelesi va depune votul. Comisiunea de eri se duce apoi a invită pe Escel. Sacomisariul ca se deschida dieta, peste 5 minute se intorce comisiunea si insonitiodia cu Escel. Sa va veni indata, peste alte 5 minute intru Escel. Sa comisariul contele Crenneville concomitatu de membrii guvernului reg. Escel. Sa eră imbracatu in uniforma de generalu de usari, la intrare fu salutatu cu multe vivate, apoi cuprindindu locu pe tronu cu pelari’a pe capu a cetitu cuventul de tronu in limb’a nemtiésca, iar’ testul magiaru lu ceti presiedintele prov. Groisz, si celu romanu Aldulianu. In cetire fu adese intreruptu de vivate. Romanii si manifestau plăcere la pasagiul in care se dice ca uniunea cu Ungaria nu are validitate. Pentru senatul imperide inca sunara vivate, mai alesu candu se cetî acestu pasagiu in limb’a romana. Espresiunea cuventului de tronu despre diplom’a Leopoldina, casiuna așisderea plăcere. După cuventul de tronu comisariul reg. deschiara diet’a de deschisa si gurasesce sal’a intre vivate. " Presiedintele insciintiedia cu mane la 11 ore se voru constitui comisiunile verificatorie. Eppul Siaguna proiepteaza o adresa de multiamita catra Maestatea Sa imperatul. Ranicher inca e pentru adresa, inse cugeta a nu fi sosita inca tempulu. Ranicher in o cuventare si descopere parerea de reu, pentru neinfatisiarea magiariloru, atunci candu celelalte națiuni i asceptade a se contielege cu ei, Romanii inca aretara părere de reu pentru neinfatisiarea acelor’a. La 11 */2 ore intre vivate nenumerate se închisa siedinti’a Totu in acesta di Escel. Sa comisariul dede unu banchetu in sal’a gimnasiului evangelicu, aici se infatiasiara si magiară. Se vorbesce cu partit’a magiara vre se asterna o gravamina in contr’a eppului Siaguna,* pentru câ Escel. Sa eppul a disu in cerculariul seu câ poporul se alega de deputată numai astu-felu de barbati, carii posiedu încrederea natiunei si confesiunei loru. Nu credemu ca Escel. Sa eppul se fii comisu ce va vina prin cerculariul seu, inse acusi la verificare vomu vedé câtre fraţii magiari curaţi sunt de veri ce pecatu. Siedinti’a III. S’a tinutu in 17. juliu, s’a deschisu la 11 ore. Presiedintele: Me rogu se se cetésca protocoled siedintiei trecute. Se cetesce protocolul magiaru si e elu nemtiescu. Siagun’a: Testul nemtiescu nu consuna pretutindene cu celu magiaru, me rogu se se cetésca inca odata. Dr. Teutsch: E mai conformu datinei parlamentare a ascultă mai ’nainte protocoalele pana in fine, si apoi se ne facemu oservatiunile nostre. (bravo). Siagma: Pentru cercetarea protocolului aru fi se se denumeasca o comisiune d’in trei membri, d’in fiecare națiune câte unul. Presiedintele: După constituirea dietei se va portă grige pentru o comisiune carea se cerceteze protocoled, dar’ pana atunci protocoled acestora doue trei siedintie le cercetezu insumi in ante de siedintia. T i m a n face observatiune la testul nemtiescu, unde se dice câ comisariul reg. a dechiaratu: „câ va face destul invitarei“ in locu de „câ se va infatiasiâ ca se deschidă diet’a.“ C. Schmiedtede parerea lui T i m a n. Ran iche r: In testul magiaru e falsa spresiunea „greco ne unitu“ in locu de „greco orientals“ Gavrilu Manu observeza ca in testul magiaru la puntul 13 si 14 sta cu deputatiunea ce au invitatu pe Escel. Sa comisariul la deschidere a fostu compusa d’in membri de „diferite nationalitati si confesiuni“ acést’a nu e nici in testul nemtiescu nici in celu romanu, si e superfluu. Presiedintele provoca pe Dlu Laszloffi a ceti puntele respetive d’in protocolu si se modifica astu-felu: „mai multi membri dietali.“ (aprobare generale). P o p a se afla ca testul protocolului romanu si a celui nemtiescu nu consuna intru aretarea numerului membriloru ce au fostu de fatia, cel’a dice 80, est’a laltu 90. Presiedintele: Au fostu de fatia in siedinti’a de eri 89 de membri dietali, in siedinti’a prima 88, apoi a venitu si Dlu Macedonu Popu. Protocoalele se dechiara de autenticate. Schuller observeaza ca cuventul pre’ naltu (allerhöchst) nu e bine aplicatu Trauschenfels dice ca sa coresti. — Dlui Schuller nu-i place spresiunea nemtiesca, ca s’a erumpe cu plăcere