Concordia, 1864-1865 (Anul 4, nr. 1-105)
1864-03-31 / nr. 23
Anulu IV. Nr. 23.277. Joi 19./31 Mart. 1864. CONCOR 1)1. Ese de doue ori in septemana Joia si Dominec’a. Pretiul pentru Austri’a pre anu intregu . . 10 fl. v. a. „ jumetate de artu 5 „ „ „ trei lune . . . 3 „ „ pentru Romani’a si Strainetate pre anu intregu . . 14 fl. v. a. n jumetate . . . 7 „ „ „ trei lune . . . 3 50 cr. DIURNALU POLITICU SI LITERARII!. Prenumeratiunea se face la Tipografia Trattner - Caroliana in strat’a domnesca Nr. 2. era corespundintiele la Relaetiunea diurnalului S t ra t’a lui Leopoldu Nr. 8. unde sunt a se adresă tote scrisorile, ce privescu administratiunea, speditiunea, etc. Scrisori nefrancate si corespund în tre anomine nu se primescu. Scriptele nepublicate se voru arde. Pentru insertiunea publicatiunilor au a se respunde 6. duceri de linia. REVISTA POLITICA. P e s tr a 19./31. Mart. 1864. Mai multe diurnale afirmeza ca Austria si Prussia ar’ fi primitu conferinti’a fâra de armistitiu si fâra de base prealabile, era Francia si-ar’ fi dechiaratu invointi’a sa. Neci unu diurnalu inse pana acum nu au impartesitu scrie posîtîva despre invointi’a Daniei, si anume ca acést’a ar fi mai scadiutu d’in pretînsîunile sale, neci un’a nu vorbesce despre o resolutiune a dietei nemtiesci. Cu tote aceste diurnalele de Viena vorbescu ca si candu reunirea conferintieloru ar fi aprope. Botschafter, in cualitatea sa de foia ministeriale, resume părerile politîciloru asupr’a modului in care va sa fie representata confederatiunea nemtiesca la conferinti’a cestionata. — Unu corespundînte d’in Parisî afirmeza ca densulu are cause ponderose de a spune ceea ce elu crede a fi starea cea adeverata a lucrului. Guvernulu austriacu, dice elu, au primitu in principiu, celu de Berolinu au facutu a se presemti unu respunsu impaciuitoriu d’in parte-i, dar subordonantulu respunsului de Compenaga; in câtu pentru Francia, ea n’a facutu neci o decllaratiune d’in câte i se atribuescu, d’in acea causa de totu simpla, caci nu i s’au cerutu pana acum, fiindcă cu guvernulu francescu, prin o depesia d’in 14 or 15 fauru au incunoscinliatu ca va va fi totdeaun’a gata a se insoti la orce conferintia, numai ca diet’a federale, a cărei concurgere i se pare neincungiurata, să se decidă a luă parte la dens’a. Decumva, precum se crede generalminte, dîet’a va refusâ a luă parte, atunci vine intrebarea: are Francia, in poterea dechiaratiunii sale de mai nainte, face-va d’in concurgerea confederatiunii nemtiesci, o condîtiune sine qua non pentru primirea sa. Unii credu câ cu tote greutăţile acesta conferinti’a se va reuni totusi, dar’ resultâ-va d’intr’ins’a or armistitiu or preliminarie de pace, ast’a e ce nu se prb crede, bine câ guvernulu Angliei se frementa de perire numai ca sâ pote reuni conferinti’a Intru adeveru neîncetatele si incordatele staruintie Ce incerca de atâtea tempu cabinetulu de Londînu, in favorea proieptului său de conferintia, reprodusu de a rendulu suptu atâte forme deosebite, mai câ nu se făcu cu altu scopu, de câtu spre a se potli infatisia parlamentului după serbatorile Pasceloru, cu unu sucesu dîplomatî cu care se-i pota intari pusetiunea. — Scrisori, cari sosescu d’in Londîna, nu mai lasa indoiala ca reapucandu-se lucrările parlamentului, opusetiunea va deschide in contr’a guvernului o lupta definitiva, nu numai asupr’a cestiunii dânice ci asupr’a tote politicei d’in launtru si d’in afara ce au urmatu in tempurile mai d’in urma cabinetulu. De vomu luă in socotîntia votulu asupr’a afacerii lui Stansfeld, care inca e unu punctu de învinuire, si cumca cabinetulu n’au potutu capetâ decâtu o majoritate de 10 voturi, prb usioru se pote intemplâ câ turistii sâ reporte o învingere care i va sul la putere, mai alesu daca regina va respinge cererea betranului Palmerston de a desolve parlamentulu. Ar sminti vise ori care ar conchide, realisandu-se asta schimbare ministeriale, cum ca Anglia atunci ar întinde Daniel unu ajutoriu mai eficace. Nu, conservativii de mani ar huli pote, faptele liberaliloru asta di la potere, dar neci ei nu ar impinge pre Anglia intr’unu resbelu care devenindu europeanu, ar costă bani, pre multi bani, in proportiune cu folosulu ce ar pote resulta pentru Anglia, care precum au disu imp. Napoleone, cu prilegiulu campaniei italice, nu porta resbelu pentru idee, câtu de sublimi. — Adeverat’a insemnetate a unei schimbări ministeriale in London ar fi intru apropiarea câtra Francia, si intru efeptulu ce ar resultâ d’in asta apropiare, asupr’a relatiuniloru acesturu doue poteri apusene cu celelalte poteri ale Europei. Scirile electrice sosîte d’in tlom’a incunoscintieza cu S. S. sumulu Pontefice s’au reinsanetosiatu incâtu poth asîste la servitiulu D. dieescu in diu’a cea luminata a Pasceloru. Tempulu fiindu ploiosu, binecuventarea urbi et orbi S. S. o dede in launtrulu besbricei lui San- Pietru. Temerile de resbelu venite de unu tempu de câtra Italia incepu a se resîpl. — Imperatulu Austriei se pare a fi renunciatu caletoriei sale in provinci’a venetiana spre cercetarea intaritureloru; pote fi ca nu va merge neci la Miramare pentru a fi de fatia la plecarea fratelui său câtra Roma la Messica. Arciducele Leupoldu, insotitu de sub-secretariulu de statu la despartiementulu afaceriloru esterne, bar. de Meysenburg au plecatu in 26. 1. c. la Miramare. Acestu incidente in despusetiunile de pana acum, se presupune a fi se intemplatu seu prin resolutiunea arcidulelui Massimilianu de a amana plecarea sa pana la sosirea curieriului d’n Messicu sau prin alta dificultate indegetata prin o depesia d’in Viena publicata in diurnalele francesci. Anume, ca fiitoriulu imperatu alu Messicului nu s’ar fi invoitu cu consîliulu familiei in privinti’a renunciarei absolute a drepturiloru sale eventuali de sucesiune in Austria, si cu densulu ar fi parasîtu Viena mai nainte de ce s’ar fi deslegatu acesta cestiune. Mandatarii imperatului Francescu Iosifu I. cari mersera la Miramare ar fi însărcinați de a-i infatisia o propusetiune de invoela. Noutatile d’n Mesicu sunt destulu de multiumitorie pentru noulu imperiu. Ostile francesci ocupară cetatea Zacateca si trenutulu de Yucatan s’au dechiaratu in favorea lui. Inse Juarez nu vre neci decâtu a se lapedâ de drepturile poterii sale. FO ISIOR ’ A. Studie critice asupr’a istoriei romane. Luca Stroici părintele filologiei romane, de Bogdanu Petriceicu-Hâjdeu. Su tîtlulu acest’a primimu o cartecica d’in Bucuresci prin care Domnulu Bogdanu Petriceicu Hâjdeu ajuta a rădică velulu ce acopere prim’a epoca a literaturei nóstre. DSa vine cu Luca Stroici părintele filologiei latîno-romane, despre care mai antâiu a vorbitu in „Buciumulu,“ er’ acu e tîparita o cartecica mica, ce cuprinde acestu documentu importante pentru literatur’a nóastra d’in seci. XVI d’in care avemu atâtu de putiene date. Nesmintîtu ca fiecare Romanu ce se ocupa de literatur’a nationale va sei se pretiuesca acestu documentu, pre care Dlu Bogdanu Petriceicu-Hâjdeu lu petrece cu mulțime de citatiuni si notîtie, ce făcu mărturia despre largele cunoscintie ale DSale, indegetandu-ni totuodata calea pe care avemu de a pleca intru scrutările nóstre mai departe. Suntemu convinsi ca barbatii de litere voru imbratiosiu opulu, *) pentru a studîa tote cu de amenuntulu, or’ pana atunci noi inca facemu unu estrasu d’in elu. Viéti’a lui Luc’a Stroici: „Luc’a Stroici, numitu vulgareminte Lupulu descindea dintr’o familia, care, se socotîa ca cea mai vechia si cea mai aristocratica in Moldova. Elu fu crescutu in sculele Germaniei, împreuna cu Ieremia Movila, mai in urma Domnu. *) A caruia pretiu e numai unu sfantiu (35 cr. v. a.), si se poate avé seu de la autorele seu de la tipografia Cesare Boliacu in Bucuresci strafa scauneloru nr. 40. Red. Isgonitoriulu lui Alessandru Lapusnénulu, Despota-Voda, apretiuindu-i cunnoscintiele si concursulu politîcu, l’a facutu in 1562 mare logofetu, primul funtiunaru alu tierii, desi Stroici nu potea avèa atunci nici 30 ani. Pe acelu tîmpu elu si maritu pe sora-sa Maria după hatmanulu Vasili Movila-Barnoschi, tatalu lui Mironu-Voda, si astu feliu fu atrasu in rescolarea, care s’a incheatu prin moartea cumnatului seu la assedîulu Sucevei, prin tragic’a perire a lui Despota si a efemerului seu urmazu Tomsia-voda, si ’n fine prin re’ntorcerea la a dou’a domnia a fiorosului Alessandru Lapusnénulu. Sub fiiulu acestuia Bogdanu-voda, fiindu reu privitu la Curte si de multu retrasu d’in servitiu, a fostu, in 1572, unulu d’in acei ce concertară complotulu, in urma caruia se introna vitezulu Ionascuvoda poreclitu Arménulu. Dara schimbarea Domnului a remasu fara vreunu folosu pentru neprevedietorii complotisti. Ionascu lasa in uitare, incungiuranduse cu ministri noi. Trebuia sa vina Iancu Sasulu vodă pentru ca, sîmpatîsandu in insusirea sa de némtiu cu educatiunea germana a lui Stroici, se-i re’ncredîntieze postulu de mare logofetu, unu postu ce i l’a lasatu apoi si liniscitulu Petru celu Schiopu in a duoa-i domnia. Totu odata, fratele mai micu alu lui Luca, Simeonu Stroici, capeta demnitatea de vel-vistieru. Alungarea Jidoviloru d’in Moldova si inchearea tratatului comerciale cu Anglia, — doue eveneminte mari d’in acesta domnia, — au ocursu sub ministeriulu si, prin urmare, cu initiatîv’a fratiloru Stroici. Religiunea eroului nostru se potriviâ totu-d’a un’a cu a principiloru domnitori. Sub Despota si sub Iancu Sasulu se aretâ cam luteranu. Sub Petre celu Schiopu, si dâ aerulu de protectoru alu catolicismului lucra la introducerea sceleloru iesuitece, renumite atunci in tote partile Europei. In 1591 Petru-voda se retrase d’in domnia, lasand-o lui Aronu, ce se dicea fiiu alu lui Alessandru Lapusnénulu. Stroici, si ceilalti boeri, cunoscuți prin trădările loru contr’a familiei lapusnene, s’au grabitu a emigra in Polonia, sub scutulu omnipotîntelui Zamoiski. In 1593 Stroici si Ieremia Movila assistara la Adunarea legislativa de la Varsavia, unde li s’au recunoscutu prin indîgenatu prerogativele de nobili poloni. In intervalulu acestei adunari, Stroici se împrieteni cu celebrulu enciclopedîstu polonu Stanislau Sarnicki; si, dorindu a-i da o idee despre originea graiului nostru, i presîntâ oratiunea dominicale in limba romana, core sa in stilu si scrisa cu litere latine : celu mai vechiu monumentu alu purismului limbisticu in tierele nostre ! Movila fii urcatu pe tronu sub numele de Ieremia vodă, si Stroici se reasiedia in scaunulu logofetiei. In 1597 Ieremia tramise pe Stroici la Varsavia atâtu pentru a fi facia la adunare, cum si pentru a grăbi osând’a unui precare Niceforu, protosîngelu alu patriarciei constantinopolitane, dusimanu personale alu lui Movila, vechiu spionu alu lui Sinan-pasia in pârtile Poloniei. Catra acestu tîmpu Stroici a inceputu a intră, pe calea pocaintiei, uitandu-si vechile apucaturi luterano-catolice, elu a fundatu si a inzestratu, de inpreuna cu mitropolitulu Anastasie Crimca, monastirea Dragomirna, pana, acum cea mai mare si cea mai frumoasa din ale Bucovinei. Inconvenientul» in dieta, si conflicte escate in ea. v. Acum după atâte dovedi si desluciri aduse din prassa precum regulele aceste fundamentali sunt observate si in sen. imp. dara de o data si din teoria, veti potli o data intielege adeveratul sensu a pasagiului d’in Concordia Nr. 4 unde se dice, „ca precum corpulu legislatîvu nu are representantii sei in guverniu, candu elu e adunatu, ca se vedia cum se esecuta legile, asile neci membrii guvernului n’au dreptu sa partecipeze in legislatiune ca deputati, candu ea va caza afaceriloru publice“ adeca: atât’a insemneza: poterea esecutîva ie parte in legelatiune prin