Concordia, 1864-1865 (Anul 4, nr. 1-105)

1864-03-31 / nr. 23

Anulu IV. Nr. 23.­277. Joi 19./31 Mart. 1864. CONCOR 1)1­­. Ese de d­o­u­e ori in septemana J­o­i­­­a si Dominec’a. Pretiul pentru Austri’a pre anu intregu . . 10 fl. v. a. „ jumetate de artu 5 „ „ „ trei lune . . . 3 „ „ pentru Romani’a si Strainetate pre anu intregu . . 14 fl. v. a. n jumetate . . . 7 „ „ „ trei lune . . . 3­­ 50 cr. DIURNALU POLITICU SI LITERARII!. Prenumeratiunea se face la Ti­pografia T­rattner - Caroliana in strat’a domnesca Nr. 2. era corespun­­dintiele la Relae­tiunea diurnalului S t r­a t’a lui Leopold­u Nr. 8. unde sunt a se adresă tote scrisorile, ce privescu administratiunea, speditiu­­nea, etc. Scrisori nefrancate si corespund în tre anomine nu se primescu. Scriptele nepublicate se voru arde. Pentru insertiunea publicatiuni­­lor au a se respunde 6. d­uceri de linia. REVISTA POLITICA. P e s tr a 19./31. Mart. 1864. Mai multe diurnale afirmeza ca Austria si Prussia ar’ fi primitu conferinti’a fâra de ar­mistitiu si fâra de base prealabile, era Francia si-ar’ fi dechiaratu invointi’a sa. Neci unu diur­­nalu inse pana acum nu au impartesitu scrie posîtîva despre invointi’a Daniei, si a­nume ca acést’a ar fi mai scadiutu d’in pretînsîunile sale, neci un’a nu vorbesce despre o resolu­­tiune a dietei nemtiesci. Cu tote aceste diur­­nalele de Viena vorbescu ca si candu reunirea conferintieloru ar fi aprope. Botschafter, in cualitatea sa de foia ministeriale, resume pă­rerile politîciloru asupr’a modului in care va sa fie representata confederatiunea nemtiesca la conferinti’a cestionata. — Unu corespun­­dînte d’in Parisî afirmeza ca densulu are cause ponderose de a spune ceea ce elu crede a fi starea cea adeverata a lucrului. Guvernulu austriacu, dice elu, au primitu in principiu, celu de Berolinu au facutu a se presemti unu respunsu impaciuitoriu d’in parte-i, dar sub­­ordonantu­lu respunsului de Compenaga; in câtu pentru Francia, ea n’a facutu neci o decl­lara­­tiune d’in câte i­ se atribuescu, d’in acea causa de totu simpla, ca­ci nu i­ s’au cerutu pana acum, fiindcă cu guvernulu francescu, prin o depesia d’in 14 or 15 fauru au incunoscin­­liatu ca va va­ fi totdeaun’a gata a se insoti la or­ce conferintia, numai ca diet’a federale, a cărei concurgere i­ se pare neincungiurata, să se decidă a luă parte la dens’a. Decum­va, precum se crede generalminte, dîet’a va refusâ a luă parte, atunci vine intre­­barea: are Francia, in poterea dechiaratiunii sale de mai nainte, face-va d’in concurgerea confederatiunii nemtiesci, o condîtiune sine qua non pentru primirea sa. Unii credu câ cu tote greutăţile acesta conferinti’a se va reuni totu­si, dar’ resultâ-va d’intr’ins’a or armistitiu or preliminarie de pace, ast’a e ce nu se prb crede, bine câ guvernulu Angliei se frementa de perire numai ca sâ pote reuni conferinti’a Intru adeveru neîncetatele si incordatele sta­­ruintie Ce incerca de atâtea tempu cabinetulu de Londînu, in favorea proieptului său de conferintia, reprodusu de a rendulu suptu atâte forme deosebite, mai câ nu se făcu cu altu scopu, de câtu spre a se potli infatisia parla­­mentului după serbatorile Pasceloru, cu unu sucesu dîplomatî cu care se-i pota intari pu­­setiunea. — Scrisori, cari sosescu d’in Londî­na, nu mai lasa indoiala ca reapucandu-se lu­crările parlamentului, opusetiunea va deschide in contr’a guvernului o lupta definitiva, nu nu­mai a­supr’a cestiunii dânice ci a­supr’a tote politicei d’in launtru si d’in afara ce au ur­­matu in tempurile mai d’in urma cabinetulu. De vomu luă in socotîntia votulu a­supr’a a­­facerii lui Stansfeld, care inca e unu punctu de învinuire, si cumca cabinetulu n’au potutu capetâ decâtu o majoritate de 10 voturi, prb usioru se pote intemplâ câ turistii sâ reporte o învingere care i­ va sul la putere, mai alesu daca regin­a va respinge cererea betranului Palmerston de a desolve parlamentulu. Ar sminti vise ori care ar conchide, rea­­lisandu-se asta schimbare ministeriale, cum ca Anglia atunci ar întinde Daniel unu ajutoriu mai eficace. Nu, conservativii de mani ar huli pote, faptele liberaliloru asta­ di la potere, dar neci ei nu ar impinge pre Anglia intr’unu res­­belu care devenindu europeanu, ar costă bani, pre multi bani, in proportiune cu folosulu ce ar pote resulta pentru Anglia, care precum au disu imp. Napoleone, cu prilegiulu campaniei italice, nu porta resbelu pentru idee, câtu de sublimi. — Adeverat’a insemnetate a unei schim­bări ministeriale in London ar fi intru apro­­piarea câtra Francia, si intru efeptulu ce ar resultâ d’in asta apropiare, a­supr’a relatiuni­­loru acesturu doue poteri apusene cu cele­lalte poteri a­le Europei. Scirile electrice sosîte d’in tlom’a incunos­­cintieza cu S. S. sumulu Pontefice s’au rein­­sanetosiatu incâtu poth asîste la servitiulu D. dieescu in diu’a cea luminata a Pasceloru. Tem­­pulu fiindu ploiosu, binecuventarea urbi et orbi S. S. o dede in launtrulu besbricei lui San- Pietru. Temerile de resbelu venite de unu tempu de câtra Italia incepu a se resîpl. — Impera­­tulu Austriei se pare a fi renunciatu caletoriei sale in provinci’a venetiana spre cercetarea in­taritureloru; pote fi ca nu va merge neci la Miramare pentru a fi de fatia la plecarea fra­telui său câtra Rom­a la Messica. Arciducele Leupoldu, insotitu de sub-secretariulu de statu la despartiementulu afaceriloru esterne, bar. de Meysenburg au plecatu in 26. 1. c. la Mi­ramare. Acestu incidente in despusetiunile de pana acum, se presupune a fi se intemplatu seu prin resolutiunea arcidulelui Massimilianu de a amana plecarea sa pana la sosirea curieriului d’n Messicu sau prin alta dificultate indegetata prin o depesia d’in Viena publicata in diurna­­lele francesci. Anume, ca fiitoriulu imperatu alu Messicului nu s’ar fi invoitu cu consîliulu familiei in privinti’a renunciarei absolute a drepturiloru sale eventuali de sucesiune in Austria, si cu densulu ar fi parasîtu Viena mai nainte de ce s’ar fi deslegatu acesta ces­­tiune. Mandatarii imperatului Francescu­ Iosifu I. cari mersera la Miramare ar fi însărcinați de a-i infatisia o propusetiune de invoela. Noutatile d’n Mesicu sunt destulu de mul­­tiumitorie pentru noulu imperiu. Ostile fran­cesci ocupară cetatea Zacateca si trenutulu de Yucatan s’au dechiaratu in favorea lui. Inse Juarez nu vre neci decâtu a se lapedâ de drepturile poterii sale. F­O ISI­O­R ’ A. Studie critice a­supr’a istoriei romane. L­u­c­a S­t­r­o­i­c­i părintele filologiei ro­mane, de Bogdan­u Petriceicu­-Hâjdeu. Su tîtlulu acest’a primimu o cartecica d’in Bucu­­resci prin care Domnulu Bogdanu Petriceicu Hâjdeu ajuta a rădică velulu ce acopere prim’a epoca a lite­­raturei nóstre. DSa vine cu Luca Stroici părin­tele filologiei latîno-romane, despre care mai antâiu a vorbitu in „Buciumulu,“ er’ acu e tîparita o car­tecica mica, ce cuprinde acestu documentu importante pentru literatur’a nóastra d’in seci. XVI d’in care a­­vemu atâtu de putiene date. Nesmintîtu ca fie­care Romanu ce se ocupa de literatur’a nationale va sei se pretiuesca acestu documentu, pre care Dlu Bog­danu Petriceicu-Hâjdeu lu petrece cu mulțime de ci­­tatiuni si notîtie, ce făcu mărturia despre largele cu­­noscintie a­le DSale, indegetandu-ni totuodata calea pe care avemu de a pleca intru scrutările nóstre mai departe. Suntemu convinsi ca barbatii de litere voru imbratiosiu opulu, *) pentru a studîa tote cu de a­­menuntulu, or’ pana atunci noi inca facemu unu e­­strasu d’in elu. Viéti’a lui Luc’a Stroici: „Luc’a Stroici, nu­­mitu vulgareminte Lupulu descindea dintr’o familia, care, se socotîa ca cea mai vechia si cea mai aristo­cratica in Moldova. Elu fu crescutu in sculele Germaniei, împreuna cu Ieremia Movila, mai in urma Domnu. *) A carui­a pretiu e numai unu sfantiu (35 cr. v. a.), si se poate avé seu de la autorele seu de la tipografia Cesare Boliacu in Bucuresci straf­a scauneloru nr. 40. Red. Isgonitoriulu lui Alessandru Lapusnénulu, Des­­pota-Voda, apretiuindu-i cunnoscintiele si concursulu politîcu, l’a facutu in 1562 mare logofetu, primul fun­­tiunaru alu tierii, desi Stroici nu potea avèa atunci nici 30 ani. Pe acelu tîmpu elu si­ maritu pe sora-sa Maria după hatmanulu Vasili Movila-Barnoschi, tatalu lui Mironu-Voda, si astu­ feliu fu atrasu in rescolarea, care s’a incheatu prin moartea cumnatului seu la asse­­dîulu Sucevei, prin tragic’a perire a lui Despota si a efemerului seu urmazu Tomsia-voda, si ’n fine prin re’ntorcerea la a dou’a domnia a fiorosului Alessandru Lapusnénulu. Sub fiiulu acestuia Bogdanu-voda, fiindu reu privitu la Curte si de multu retrasu d’in servitiu, a fostu, in 1572, unulu d’in acei ce concertară complo­­tulu, in urm­a carui­a se introna vite­zulu Ionascu­­voda poreclitu Arménulu. Dara schimbarea Domnului a remasu fara vre­­unu folosu pentru neprevedietorii complotisti. Ionascu­­ lasa in uitare, incungiuranduse cu ministri noi. Trebuia sa vina Iancu Sasulu vodă pentru ca, sîmpatîsandu in insusirea sa de némtiu cu educatiu­­nea germana a lui Stroici, se-i re’ncredîntieze postulu de mare logofetu, unu postu ce i l’a lasatu apoi si liniscitulu Petru celu Schiopu in a duoa-i domnia. Totu o­data, fratele mai micu alu lui Luca, Si­­meonu Stroici, capeta demnitatea de vel-vistieru. Alungarea Jidoviloru d’in Moldova si inchearea tratatului comerciale cu Anglia, — doue eveneminte mari d’in acesta domnia, — au ocursu sub ministe­­riulu si, prin urmare, cu initiatîv’a fratiloru Stroici. Religiunea eroului nostru se potriviâ totu-d’a­ un’a cu a principiloru domnitori. Sub Despota si sub Iancu Sasulu se aretâ cam luteranu. Sub Petre celu Schiopu, si­­ dâ aerulu de protectoru alu catolicismului lucra la introducerea sceleloru iesuitece, renumite atunci in tote partile Europei. In 1591 Petru-voda se retrase d’in domnia, la­­sand-o lui Aronu, ce se dicea fiiu alu lui Alessandru Lapusnénulu. Stroici, si cei­l­alti boeri, cunoscuți prin trădările loru contr’a familiei lapusnene, s’au grabitu a emigra in Polonia, sub scutulu omnipotîntelui Zamoiski. In 1593 Stroici si Ieremia Movila assistara la Adunarea legislativa de la Varsavia, unde li s’au recunoscutu prin indîgenatu prerogativele de nobili poloni. In intervalulu acestei adunari, Stroici se împrie­teni cu celebrulu enciclopedîstu polonu Stanislau Sar­­nicki; si, dorindu a-i da o idee despre originea graiului nostru, i presîntâ oratiunea dominicale in limb­a romana, core­ sa in stilu si scrisa cu litere latine : celu mai vechiu monumentu alu purismului limbisticu in tierele nostre ! Movila fii urcatu pe tronu sub numele de Ieremia vodă, si Stroici se reasiedia in scaunulu logofetiei. In 1597 Ieremia tramise pe Stroici la Varsavi­a atâtu pentru a fi facia la adunare, cum si pentru a grăbi osând’a unui precare Niceforu, protosîngelu alu patriarciei constantinopolitane, dusimanu personale alu lui Movila, vechiu spionu alu lui Sinan-pasia in pârtile Poloniei. Catra acestu tîmpu Stroici a inceputu a intră, pe calea pocaintiei, uitandu-si vechile apucaturi lu­­terano-catolice, elu a fundatu si a inzestratu, de in­­preuna cu mitropolitulu Anastasie Crimca, monastirea Dragomirna, pana, acum cea mai mare si cea mai frumoasa d­in ale Bucovinei. Inconvenientul»­ in dieta, si conflicte es­­cate in ea. v. Acum după atâte dovedi si desluciri aduse din prassa precum regulele aceste fundamentali sunt observate si in sen. imp. dara de o data si din teoria, veti potli o data intielege adeve­­ratul sensu a pasagiului d’in Concordia Nr. 4 unde se dice, „ca precum corpulu legis­­latîvu nu are r­e­p­r­e­s­e­n­t­a­ntii sei in guverniu, candu elu e adunatu, ca s­e vedia cum s­e esec­u­ta legile, asile neci membrii guvernului n’au dreptu sa partecipeze in legislatiune ca deputati, candu ea va caza afaceri­loru publice“ adeca: atât’a insemneza: poterea esecutîva ie parte in legelatiune prin

Next