Constructorul, februarie 1970 (Anul 22, nr. 6-9)
1970-02-14 / nr. 7
I Potențialul de cercetare va fi valorificat din plin Angajamentele colectivului ÎNCERC pe anul 1970 Examinând, în lumina obiectivelor stabilite de plenara C.C. al P.C.R. din decembrie 1969, posibilitățile de dezvoltare și perfecționare a cercetării științifice în construcții pentru o contribuție cit mai substanțială la înfăptuirea mărețului program de dezvoltare a economiei naționale elaborat de Congresul al X-lea al partidului, colectivul Institutului de cercetări în construcții și economia construcțiilor — ÎNCERC — răspunde cu însuflețire chemării la întrecere lansate de ICECHIM, I.C.T.C.M. și Institutul de cercetări pentru cereale și plante tehnice-Fundulea, luîndu-și următoarele angajamente pe anul 1970 : • Orientarea cu prioritate a activității de cercetare către cele mai importante probleme ale producției de construcții-montaj, depășindu-se cu 2 milioane de lei valoarea planificată a contractelor cu unitățile economice. • Scurtarea termenelor de realizare a fazelor prevăzute în contracte cu 1000 de zile. • Extinderea folosirii betonului precomprimat la construcții industriale, prin asimilarea în producție, împreună cu Institutul de proiectări pentru construcții și Centrala industrială a prefabricatelor de beton, a 10 noi tipuri de elemente, obținîndu-se prin aceasta o economie de cca. 1000 tone de oțel. • Generalizarea aplicării în practică, începînd din trimestrul II 1970, a noilor prescripții de calcul pentru elemente de beton armate cu oțeluri superioare, prin acordarea de asistență tehnică institutelor de proiectare — ceea ce va duce la o economie de oțel de cca. 3 la sută. • Realizarea a 10 instalații de pretensionare de 12 tf pentru extinderea procedeelor de precomprimare, care vor fi livrate producției, eliminîndu-se procurarea din import a acestor utilaje. • Aplicarea tehnologiei de execuție a clădirilor de locuit cu ajutorul cofrajelor plane universale la un număr de 3000 de apartamente, ceea ce va asigura reducerea cheltuielilor de producție cu 3 milioane de lei, reducerea consumului de manoperă cu 200 000 de ore-om și economii de cherestea de 1000 mc. • Introducerea și extinderea procedeelor noi de formare-compactare a betonului și de accelerare și întăririi, prin acordarea de asistență tehnică la proiectarea și executarea noilor linii tehnologice de prefabricate și la modernizarea celor existente, ceea ce va duce la micșorarea consumului de ciment cu circa 3 la sută, la ridicarea productivității muncii și la îmbunătățirea calității prefabricatelor din beton armat și beton precomprimat. 9 Realizarea completă în cadrul institutului (proiectare, executarea prototipurilor, experimentare, omologare) a 6 noi tipuri de utilaje și dispozitive perfecționate pentru extinderea mecanizării lucrărilor de construcții. 9 Elaborarea unor ansambluri formate din 30 de proceduri programe necesare introducerilorși dinatoarelor electronice în calculul construcțiilor, care vor duce la mărirea siguranței construcțiilor și la importante economii în proiectare. Elaborarea noilor indicatoare de norme de deviz pentru construcții civile și industriale, astfel încît să permită simplificarea modului actual de întocmire a devizelor și a operațiilor de înregistrare și urmărirea consumurilor și costurilor pe șantierele de construcții. Totodată, prin noile indicatoare se vor reduce consumul de materiale în medie cu 1—2 la sută și consumul de manoperă cu 3—5 la sută față de normele de deviz în vigoare, pe baza introducerii a noi tehnologii de lucru, a mecanizării lucrărilor și a materialelor eficiente (Citiți, în vag. a 2-a, un articol de prezentare a planului pe acest an al ÎNCERC) La Institutul de cercetări pentru materiale de construcții publicarea Hotăririi Consiliului de Miniștri privind experimentarea noului sistem de salarizare și majorarea salariilor personalului din unitățile de cercetare științifică și organizațiile de proiectare, a trezit un larg și deosebit interes. După cum ne informează ing. Paul Dima, președintele comitetului sindicatului, in pauza de masă trupele din secții și laboratoare s-au întrunit și au dezbătut hotărîrii. Unele au găsit cu prevederile această ocazie posibilități de a include noi teme de studiu în planul secțiilor, deși multe din ele aveau capacitatea acoperită. Astfel a apărut tema privind definitivarea tehnologiei pentru noua secție de cahle de teracotă a fabricii de cărămizi „Record“-Sibiu. Către sfîrșitul zilei de întrunit In ședință lărgită lucru s-a consiliul științific al institutului. Numeroși vorbitori au arătat că actuala Hotărîre întregește reglementările adoptate anterior, toate avind menirea să apropie mai mult cercetarea științifică de nevoile producției, să sporească eficacitatea ei. Aceste legi demonstrează atenția pe care conducerea partidului și statului o acordă progresului științei, transformării acesteia tot mai mult intr-o însemnată forță de producție. Acestei atenții cercetătorii sunt datori să-i răspundă prin sporirea eficienței studiilor abordate. Șeful de secție ing. Gabriel Călinescu a arătat utilitatea prevederilor privind introducerea celor patru grade profesionale corespunzătoare treptelor din invățămîntul superior. Este vorba in același timp de o apropiere firească de un domeniu de activi 0 contribuțiea mai activă a științei la dezvoltarea industriei materialelor de construcții tate cu care există multe similitudini ca și de o diferențiere mai mare între cadrele de cercetare, ambele aspecte corespunzînd unor deziderate resimțite de cei ce s-au consacrat progresului științei. De asemenea, prevederea ca și cadrele din conducere să fie retribuite în același mod cu cercetătorii, primind în plus o indemnizație lunară pentru munca de conducere, arată necesitatea ca și cadrele respective să desfășoare o intensă activitate științifică, sporind cu însemnate forțe potențialul uman angrenat în opera de progres al științei, în valorificarea ei spre binele societății. Numeroase alte intervenții (ale șefilor de secții, ing. Alice Stancu, ing. Ion Covaliu, ing. Constantin Servnidis, ing. Constantin Popescu ș.a.) au insistat asupra faptului că atît retribuirea muncii, cît și recompensele acordate sînt strîns legate de rezultatele cercetării. De aici necesitatea de a se spori eficiența studiilor elaborate prin scurtarea termenelor, urmărirea aplicării în producție,tisfacerea cerințelor fabricilor și sanzinelor. Concomitent cu exigenței față de rezultatele creșterea țării, legea creează și cadrul cercepropice stabilirii unui contact strîns și a unei rodnice colaborări între institute și întreprinderi. In această privință,cei mai mulți vorbitori s-au referit la salarizarea corespunzătoare a cadrelor din unitățile productive, care desfășoară o activitate de cercetare, la recompensarea celor care contribuie efectiv la aplicarea studiilor. O dată cu aceste considerații de ordin general, care demonstrau că legea a adus soluții problemelor sesizate de cadrele ce activează în domeniul cercetării, vorbitorii au arătat și unele posibilități de îmbunătățire a activității institutului. Ei au subliniat rezervele existente pentru predarea unor studii înainte de termen, pentru lărgirea preocupărilor în vederea diversificării producției de materiale de construcții realizarea unor produse noi, încheși terea, peste prevederile planului, de contracte cu întreprinderile. In același timp, șefii de secții, în numele colectivelor pe care le conduc, au ținut să afirme abnegația acestora, devotamentul cu care lucrează pentu îndeplinirea exemplară a planlui și a angajamentului institutu Gazeta editata de Ministerul Construcțiilor Industriale ți de Comitetul Uniunii sindicatelor din construcții, și industria materialelor de construcții 7 (10491 ■*** **K 4 pagini 25 bani Redacția și administrația : București 46, str. Grădina cu cai nr. 7, sectorul 6, telefon 15.19.21—15.10.92 Conferința pentru darea de seamă și alegerea Consiliului sindicatelor construcții - București Zilele trecute a avut loc Conferința pentru darea de seamă și alegerea Consiliului sindicatelor construcții-București. Lucrările conferinței, la care au participat cîteva sute de delegați și invitați, au făcut o amplă analiză a activității desfășurate de sindicatele din întreprinderile Direcției generale de construcții-montaj, a Consiliului popular al municipiului București, pentru sprijinirea realizării sarcinilor de producție și a îmbunătățirii necontenite a condițiilor de muncă și de trai ale constructorilor. Discuțiile purtate și hotărîrea adoptată de conferință, constituie un vast program de activitate al sindicatelor în vederea realizării hotărîrilor Congresului al X-lea al P.C.R. și a sarcinilor reieșite din Plenara din decembrie 1969 a C.C. al P.C.R. In noul birou al consiliului au fost aleși Ion Apostu, președinte, Constantin Preda, secretar, Mihail Gheorghiu, responsabilul comisiei culturale și alții. AIn luna ianuarie, orio din planul de construcții-montaj A fost luna ianuarie mai grea decât ne așteptam ? Zăpada, frigul au constituit surprize pentru șantierele noastre ? Nu ! Să recunoaștem, iarna aceasta s-a dovedit destul de îngăduitoare cu noi, constructorii. Iată de ce, cel puțin din acest punct de vedere, ne așteptam ca luna ianuarie să marcheze un demaraj puternic în realizarea planului de investiții. Rezultatele înregistrate n-au confirmat însă așteptările : din sarcinile de construcțiimontaj pe 1970 au fost realizate doar 4,1 procente. Așadar, în ceea ce privește cadența îndeplinirii programului de investiții, bilanțul primei luni a anului constituie un semnal care trebuie recepționat de toate organizațiile de execuție. Situația este cu atît mai îngrijorătoare cu cît în unele sectoare realizările sînt sub media pe economia națională. Dacă la investițiile ministerelor minelor, industriei metalurgice, construcțiilor de mașini, petrolului, materialelor de construcții au fost executate între 5,10/6—6,10/n din planurile de construcții-montaj pe 1970, în alte sectoare realizările sînt în jur de 30o, investițiile din agricultură și de silvicultură 2,6 °/o, industria lemnului 3,5%. Din planurile de investiții ale consiliilor populare județene au fost îndeplinite doar 3,6 procente. Cum au fost oare pregătite lucrările în județele Tulcea, Ialomița, Vaslui, Bistrița-Năsăud, unde bilanțul lunii ianuarie, consemnează realizări care fac inutil orice comentariu : între 1,1 Vo și 2,1% ? Mai sînt încă șantiere unde amenajările de iarnă au fost făcute de mîntuială, pe care luna ianuarie n-a reușit să le dezmorțească cum trebuie. Se lucrează puțin, sporadic. Cu gîndul că restanțele vor putea fi lesne recuperate mai tîrziu. Greșit calcul ! Experiența dovedește că rămînerile în urmă împovărează șantierele și că recuperarea lor presupune eforturi și concentrări de mijloace și efective anevoie de obținut. Vremea este în general bună de lucru. Să ne mobilizăm toate forțele ca ritmul activității să atingă neîntîrziat nivelul pe care îl reclamă îndeplinirea ritmică a planului și respectarea termenului de punere în funcțiune! Adrian CÎMPEANU Pînă în prezent, întreprinderea județeană de construcții-montaj Suceava a predat din planul pe 1970 24 de apartamente cu confort sporit, și aula Institutului pedagogic din Suceava, care a fost recepționată cu calificativul „foarte bine“, în afara preocupărilor de ansamblu privind realizarea sarcinilor de plan pe anul 1970, care marchează o creștere de 80% față de cel din anul precedent, atenția este îndreptată spre accelerarea ritmului de lucru la hotelurile turistice din Suceava (cu 200 de locuri) și Cîmpulung Moldovenesc (156 de locuri), care au termen de dare în folosință în acest an. De remarcat faptul că anul acesta capacitatea de producție industrială a întreprinderii se va dezvolta prin realizarea a două obiective importante din fonduri de investiții proprii : o stație de botoane și mortare și un poligon pentru panouri mari. Stația, începută la sfîrșitul anului 1969 (160 mc/schimb de 8 ore), va fi pusă in funcțiune In trimestrul II, iar poligonul (6000 mc/an) va fi terminat pina la sfirșitul anului. (ing. Mircea SOARE, din I.J.C.M.-Suceava) • In orașele Tîrgoviște, Găești, Moreni și Pucioasa, I.J.C.M.Dîmbovița a predat pînă acum 240 de apartamente și 114 garsoniere. Alte cîteva sute de apartamente și garsoniere se afla în stadii avansate de finisaj. In luna ianuarie, îa Tîrgoviște au fost atacate noi ansambluri de blocuri, la care se vor folosi, pentru prima dată în județul Dîmbovița, cofraje glisante. După aceeași tehnologie se va executa și un grup de blocuri la Metcul (S. NICOLAESCU, corespondent) . Constructorii din cadrul I.J.C.M.Gorj Tîrgu au atacat în zona gării din Jiu un nou ansamblu de blocuri, care va însuma 1 300 de apartamente. (Z. PODARIȚA, corespondent) • O nouă policlină a început să execute la Lupeni șantierul nr. al T.C.L.-Deva (Valentin CIRSTOIU,4 corespondent) • T.C.L.-Deva a început lucrările la o școală cu 16 săli de clasă în localitatea minieră vulcan (Iulian IORDACHE, corespondent) Confirmînd buna reputație de care se bucură, întreprinderea de construcții-montaje siderurgice — Galați a pășit cu bine în noul an: sarcinile pe luna Ianuarie la construcții-montaj au fost îndeplinite in proporție de 103,9%. In aceste zile, pe marea platformă industrială de la Galați constructorii și montorii iesc emoțiile probelor generale trăite la turnătoria de îngotiere. In fotografie, aspect din hala laminorului de benzi la cald, aflat In stadiu avansat de execuție. BETOANELE In condițiile cînd în semestrul I are de realizat peste 15 000 metri cubi de betoane, cînd scurtarea termenului de realizare a acestei cantități este esențială pentru a se cîștiga avans la celelalte lucrări, cînd dispune de o importantă capacitate de preparare, șantierul Valea Călugărească al I.S.C.M.—Brazi nu reușește să treacă, în aceste zile, de bariera a 60— 80 de metri cubi turnați pe zi. Fiindcă stația „Elba“, care ea singură poate da 15 mc pe oră, a fost defectă trei săptămîni din ianuarie, fiindcă la repunerea ei în funcțiune, s-a stricat draglina de alimentare a celei de-a doua stații fiindcă, de fapt, și aceasta din urmă, și încă o a treia centrală de preparare sunt sortite deocamdată la rolul de decor, căci nu-s amenajate pentru iarnă. Plus, fiindcă nu-s destui dulgheri, fiindcă fronturile nu-s deschise la timp... E un februarie de care constructorii n-au parte în orice an, termometrul arată patru, sau șase, sau opt grade, iar la Valea Călugărească se toarnă abia 60—80 de metri cubi pe zi. De ce acest „abia“ ?, vor spune unii. In definitiv ne aflăm în sezon friguros, atâta lucru am învățat și noi, că betoanele e mai bine să le lași pentru cînd dă colțul ierbii... Or, iată că la Ministerul Construcțiilor Industriale problema nu mai e tratată atît de simplist. Intr-un grafic aflat pe masa de lucru a ministrului se trec zilnic cantitățile turnate — pe întreprinderi, pe șantiere, pe schimburi. Acolo unde apar dereglări de puls, direcțiile generale sînt puse să ia măsuri. In ședințe sau Pe teren, un lait-motiv al analizelor este: cît se toarnă. A apărut, alături de planul valoric, un prim instrument de disciplinare „pe global“ a realizărilor fizice : planul turnărilor de betoane, dedus din cantitățile de deviz ale obiectivelor cu sarcini de execuție în trimestrul I. O concepție nouă, o concepție organizatorică, tehnică și economică cuprinzătoare. De ce acest accent pe turnarea betoanelor ? Pentru că sarcinile importante din acest an ale ministerului și, mai ales, înscrierea treptată în dinamica celor considerabil sporite din primul an al viitorului cincinal impun, ca o condiție primordială, ritmicitatea. Or, betoanele sînt osatura întregului ciclu tehnologic al unei construcții, al unui șantier. Ele deschid calea pentru montarea structurilor de rezistență, pentru montaje tehnologice, pentru finisaje. Realizarea lor pregătește producția din perioada următoare. Apoi, pentru că turnarea betoanelor în fundații, mai ales în cele masive, se poate efectua foarte bine in condiții de iarnă (de bună seamă, fără a neglija restricțiile normativului), cu un consum redus de mano- Dorin CONSTANTINESCU (Continuare în pag. a 4-a) La Fabrica de geamuri din Buzău Debut industrial In momentul cînd aceste rînduri văd lumina tiparului, în secția de a Fabricii de geamuri din Buzău oglinzi au început probele tehnologice. Am avut prilejul să vizitez secția în ajunul acestui debut industrial. De curînd se terminaseră probele mecanice. Ele au arătat că utilajele dau deplină satisfacție. „Doar ici-colo — ne spunea maistrul electrician Gheorghe Mușat — mai fost necesar să strîngem un șuruba sau să potrivim reglajul unui releu”. A urmat apoi încercarea instalației de demineralizare a apei. Pentru argintarea oglinzilor este necesară o apă atît de pură, încît o simplă distilare nu ajunge. Se folosesc schimbători de ioni care reduc duritatea la 0,0025 grade franceze. Ce înseamnă aceasta ne-a demonstrat ing. Gert Uwe Drodtloff, șeful secției, arătîndu-ne un pahar de laborator din sticlă strălucitor de curat. In el se fiersese, pînă la vaporizare completă apă demineralizată la instalația automată a fabricii. Dar dacă ușoarele urme de săruri au trecut astfel neobservate, ele nu au scăpat buletinelor de analiză chimică, care, consemnind rezultate cu mai multe zerouri după virgulă, acordă instalației certificat de promovare. Secția, curata ca o farmacie, cu aer condiționat — nu este voie să se fumeze pentru a nu afecta calitatea oglinzilor — așteaptă avanpremiera probelor tehnologice. Aici, unde se vor realiza anual 600 000 mp de oglinzi, vor intr-un schimb doar 16 persoane lucra (inclusiv personalul T.A.). „Fiecare cunoaștem cu precizie sarcinile — ne spune maistrul Ion Păunescu. Ne-am pregătit cu sîrguință, iar acum vom confrunta cunoștințele teoretice însușite la specializare cu cele necesare în producție. Sunt convins că Împreună cu utilajele vom trece cu bine acest examen amănunțit ce va dura 37 de zile“. Totul arată că s-au făcut minuțioase pregătiri. De aceea și încrederea este generală. Directorul întreprinderii, ing. Mircea Nestor ne mărturisește că atenție colectivului de conducere se îndreaptă spre următoarele premiere (in martie — secția de securit, in trimestrul III — secția de geam laminat, în trimestrul IV — secția de geam tras) a căror serie este inaugurata de secția de oglinzi. Are o singură îngrijorare. Programul Încărcat de puneri în funcțiune cere, pe lingă tineri de curind pregătiți, și oameni cu experiența producției de geamuri. A găsit asemenea cadre dispuse să vină la Buzău, însă restanțele de anul trecut la cota de locuințe ce i se cuveneau fabricii 11 împiedică să-i aducă. Sperăm că sprijinul organelor locale și al forurilor tutelare vor reuși să alunge și această dificultate din calea tânărului colectiv, care face primii pași pe calea afirmării: Tiberiu MOVILA Volumul lucrărilor de construcțiimontaj, numărul mare al capacităților de producție ce urmează să fie puse în funcțiune, nivelul ridicat al indicatorilor tehnico-economici conferă planului încredințat pentru anul acesta Ministerului Construcțiilor Industriale un plus de dificultate. Sarcinile pe 1970 sunt însă întru totul realizabile, fiindcă unitățile de execuție dispun de suficiente rezerve umane și materiale. Altfel spus, posibilități există. Problema de cea mai stringentă actualitate este folosirea lor cu maximă eficiență, iar nodul ei gordian este mecanizarea. Economia națională a făcut și continuă să facă mari eforturi financiare pentru a pune la îndemîna șantierelor utilaje și mijloace de transport din cele mai moderne și în număr îndestulător. Dar progresele în ceea ce privește folosirea lor rațională, în înțelegerea activității de construcții-montaj de pe treapta unei dotări tehnice ridicate iasă încă de dorit. Aceasta a fost ideea principală care s-a desprins din dezbaterile purtate la recenta ședință a consiliului de administrație al Trustului de mecanizare București. Darea de seamă privind realizarea indicatorilor de plan pe 1969, discuțiile, măsurile adoptate au dezvăluit sau au avut în vedere o seamă de realizări certe. Acestea sînt oglindite de procentele ce punctează depășirea sarcinilor la producția industrială și de prestații, la productivitatea muncii, la beneficii. Toate, laolaltă, îndreptățesc laudele ce se cuvin subunităților trustului. La principalele categorii de utilaje grele ale parcului au fost dobîndite progrese remarcabile in ceea ce privește indicii de exploatare, obținute prin îmbunătățirea deservirii și întreținerii, ca și prin preluarea cu contracte a unor lucrări pe marile platforme industriale ; sectorul de transporturi a înregistrat un important salt calitativ, îndeosebi în trimestrul IV, cînd au fost depășiți indicatorii planificați la tone, tone/km, distanță medie și productivitate. Stațiile de betoane realizate la nivelul exigențelor tehnicii actuale, noile tipuri de cofraje metalice pentru clădiri civile, de schele metalice sînt numai cîteva eșantioane ale vredniciei și capacității tehnice dovedite de lucrătorii din unitățile industriale ale T.M.R. Menționăm și vom menționa totdeauna cu satisfacție rezultatele bune — remarca, judicios, ing. Ion Viță, directorul general al trustului — nu pentru a ne împăuna cu ele, ci pentru a întreține trează conștiința valorii colectivelor noastre de muncă, a răspunderii pentru folosirea intensivă a mijloacelor tehnice cu care suntem dotați. Cu toate că anul trecut au fost găsite metode curative pentru multe carențe, o bună parte dintre acestea au apărut sau tind să-și facă apariția și în activitatea din 1970. Sectorul industriei este, bunăoară, „amenințat” de lipsa unor materiale și agregate care condiționează producția la unele dintre uzine și asimilarea de noi tipuri de utilaje și instalații, menite să sporească mecanizarea unor operații pe șantierele de construcții — cum ar fi schelele autoridicătoare, stațiile de betoane SBMS-35 ș.a. Iată-ne, așadar, în cea de-a doua lună a anului, cu multe probleme vitale de aprovizionare nerezolvate nici măcar la nivelul sarcinilor pe trimestrul I ! Lunile friguroase reprezintă etapa de vîrf în activitatea de reparații capitale sau curente. Dar retragerile de utilaje la uzine sau atelierele stațiilor se realizează într-un ritm cu totul necorespunzător. Situația (în care excelează stațiile de la București, Craiova și Pitești) lasă să se înțeleagă fie că stațiile nu cunosc starea tehnică a parcului, fie că planurile de retrageri și asigurarea ! CU mijloace de transport greu sunt tratate cu superficialitate, ca să nu mai amintim de starea tehnică sub Aurel ZELINSCHI (Continuare în pag. a 2-a) Inima mecanică a șantierelor să pulseze mai viu, mai puternic! După „cura de revitalizare" efectuată în uzinele de reparații, utilajele grele ale Trustului de mecanizare București iau din nou drumul șantierelor de construcții. In fotografie, un asemenea moment surprins la Uzina de reparații-București. PROLETARI 015 TOATE ȚĂRILE, OSIȚI VA 8| ii 15 Cimitirul cărămizilor Fotoreporterul nostru vă înfățișează prin fotografia alăturată, un singur aspect al risipei de cărămizi la un lot al șantierului de locuințe din Călărași. Dar dezordinea și lipsa de simț gospodăresc se manifestă aici aproape la fiecare pas , pe o suprafață îndeajuns de mare, în jurul blocurilor aflate în construcție, diverse materiale zac în noroi, în băltoace. Foarte ciudată ni s-a părut atitudinea șefului de lot, Stoian Bălan, care susține t — ...Nimic nu se pierde, totul se recuperează. — Și miile de cărămizi eficiente sfărîmate ? — Și acestea. De altfel, față de consumul specific, lotul pe care 1 conduc a realizat pînă acum o economie de peste 60 mii de cărămizi, plus alte materiale. Ne exprimăm deschis nedumerirea și neîncrederea față de o astfel de evidență. Atît ne-a trebuit ! Șeful de lot, profund jignit, își dublează brusc personalitatea (oare cu gîndul de intimidare?): — Asta-i bună ! Eu, care dețin și responsabilitatea unei importante munci obștești, să induc în eroare ? !... Il invităm, atunci, pe tov. Bălan să vizităm împreună lotul, îi arătăm, la fața locului, cum schelele demontate de lingă centrala termică au fost aruncate la întîmplare, în noroi , cum fîșiile cu goluri, nereglementar stivuite, sînt ceterio- M. PRUNDARU (Continuare în pag. a 4-a) Hei - rup" - ul de cazma... Vă mai aduceți aminte de cîntecel voioase cu „Hei-rup" care au dinamite atîtea energii , inimi tinere ? Vă mai aduceți aminte de Bumbești—Livezeni, de Salva—Vișeu... Acum douăzeci douăzeci și cinci ani se purta cu demo uitate. Pe șantiere, de construcții, „Hei rup“-ul era simboli forței noastre. Chemată să suplineasc și lipsa de experiență și Lipsa dotei tehnice. La vreme cazmalei și tîrnăcopului, „Heirup“- a dat chip dorințe fierbinți de a schimba fața țării Astăzi idealul construcției este la fe de arzător. Sîntea aceeași entuziast dar nu mai suntem săraci. Forțele noastre sînt cu totul altele. Am depășit demult vîrsta „Hei rup"-ului de cazm. și tînăcop. Nu-l ma vrem printre noi Verena stația de hidraulică, betoane automatizată și calculatoarele electronice repudiază forța brută a brațelor. Acum, „Heirup“-ul de altă dată ne crispează, oriunde îl întîlnim , în concepția primitivă a unor investiții, în modul rudimentar de organizare sau de execuție. Și totuși, „Heirup“-ismul mai stăruie dureros pe alocuri. Cu încapățînare, ca o mentalitate perimată, sclerozan,tă se îngreunează pașii, ne încețoșează mintea și privirea. Așa se facem că excavatorul mai apare uneori sub formă de... lopată, macaraua ia chip de scripete, iar accelerarea ritmului de lucru nu înseamnă altceva decit dublarea efectivelor... lnt.r-un fel sau altul, din cînd în cînd, forța grosieră mai ține la poartă inteligența, iscusința experienței. Inteligența și experiența mea, a ia, a noastră sînt înmiit mai puternice decit cazmaua și lopata. Și-și reclamă, pe drept, prioritatea. „Heirup”-ule de cazma și tîrnăcop, te iubim. Pentru forța și expresia ta umană. Dar răm,îi ce ești : o amintire scumpă a tinereții noastre. Lasă-ne doar entuziasmul viu, de care sîntem și vom fi animați mereu. Ca să grefăm pe el noul simbol al energiilor constructive de astăzi : inteligența tehnică.■ Emil STERESCU