Constructorul, aprilie 1971 (Anul 23, nr. 14-18)

1971-04-03 / nr. 14

PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNITI­ VA ! REZOLUȚIA CONGRESULUI UHII GENERALE A SINDICATELOR DIN REPUBLICA SOCIALISTA ROMÂNIA Congresul Uniunii Generale a Sindicatelor din Re­publica Socialistă România, întrunit în zilele de 23—27 martie 1971, a făcut bilanțul realizărilor obținute de la precedentul Congres, a stabilit rolul și sarcinile ce revin sindicatelor în actuala etapă de dezvoltare a țării, pentru înfăptuirea hotăririlor celui de-al X-lea Congres al Partidului Comunist Român. Congresul și-a desfășurat lucrările în spiritul unei largi democrații muncitorești și sindicale, generat de suflul înnoitor inițiat și promovat de Partidul Comunist Român, pen­tru continua perfecționare a vieții economice și social­­politice a țării. Congresul Uniunii Generale a Sindicatelor a primit cu viu interes și puternic entuziasm cuvîntarea rostită în fața Congresului de tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretarul general al Partidului Comunist Român, pre­ședintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România — document de o deosebită importanță teoretică și practică pentru întreaga activitate de vii­tor a sindicatelor, pentru creșterea rolului și răspun­derii lor în viața economică și socială a patriei. Congresul aprobă Raportul Consiliului Central al Uniunii Generale a Sindicatelor din România asupra activității desfășurate de la Congresul precedent și sarcinile ce revin sindicatelor în înfăptuirea hotărîri­­lor celui de-al X-lea Congres al Partidului Comunist Român. Congresul își exprimă deplina satisfacție pen­tru succesele remarcabile obținute de oamenii muncii din patria noastră în cincinalul recent încheiat, în dezvoltarea economiei, științei, culturii, în creșterea nivelului de trai. Toate aceste realizări s-au obținut datorită muncii eroice a clasei muncitoare, a între­gului popor, politicii Partidului Comunist Român. Con­gresul apreciază că sindicatele, ca organizații ale cla­sei muncitoare, ale oamenilor muncii, au jucat un rol de seamă în viața societății noastre, au desfășurat o intensă activitate pentru organizarea și unirea efor­turilor oamenilor muncii la îndeplinirea planului de stat, la promovarea noului și perfecționarea continuă a muncii în toate sectoarele economice și sociale. Prin activitatea lor politică și cultural-educativă, sindicatele au contribuit la dezvoltarea conștiinței so­cialiste a maselor, ridicarea nivelului de cultură gene­rală și profesională a salariaților, la educarea lor în spiritul patriotismului și internaționalismului socialist. Congresul a subliniat, în același timp, existența unor neajunsuri în munca sindicatelor, în activitatea cărora s-au manifestat un centralism excesiv, fenomene de formalism și birocratism care au diminuat capacitatea și forța de mobilizare a sindicatelor. Organizațiile sin­dicale nu au acordat atenția necesară problemelor le­gate de organizarea producției și a muncii, nu s-au ocupat în suficientă măsură de rezolvarea cerințelor de ordin social ale oamenilor muncii și în special ale femeilor și tineretului. Sindicatele nu au folosit pe deplin baza materială existentă pentru organizarea unei intense activități cultural-educative de masă ; multe din acțiunile organizate de sindicate au avut un caracter formal. In prezent, clasa muncitoare, întregul nostru popor muncește cu entuziasm pentru înfăptuirea planului cincinal pe 1971—1975. Partidul și statul nostru își concentrează, de asemenea, atenția pentru perfecțio­narea continuă a conducerii economiei, pentru asigu­rarea participării și mai active a oamenilor muncii la conducerea întregii societăți, pentru dezvoltarea și în­tărirea continuă a democrației socialiste. In aceste condiții, Congresul consideră necesară îmbunătățirea întregii activități a sindicatelor, pentru participarea lor mai activă la întreaga activitate de conducere a construcției socialiste. In sindicate, clasa muncitoare, ceilalți salariați trebuie să găsească cadrul cel mai propice pentru a participa, sub conducerea Partidului Comunist Român, la conducerea treburilor economice și sociale, la guvernarea țârii. Pentru aceasta este necesar să se asigure întărirea și dezvoltarea democra­ției muncitorești — parte integrantă a democrației socialiste —, autonomiei organizațiilor sindicale, să se perfecționeze structura organizatorică și să se îmbu­nătățească stilul și metodele de muncă ale tuturor organizațiilor sindicale. Congresul dă o înaltă apreciere analizei făcute acti­vității sindicatelor de către Plenara Comitetului Cen­tral al Partidului Comunist Român din 10—11 fe­bruarie 1971, dezbaterilor desfășurate în toate organi­zațiile sindicale și în presă pe baza Tezelor și pro­iectelor de statute elaborate de Consiliul Central, dez­baterilor competente, pline de răspundere, desfășurate în spiritul criticii și autocriticii care au avut loc în plenul Congresului și pe comisii, în urma cărora se des­continuare în pag. a 2-a) SUCCESE DE PRESTIGIU ÎN PRIMUL TRIMESTRU Ministerul Construcțiilor Industriale In primele trei luni ale anului, unitățile de execuție ale Minis­terului Construcțiilor Industriale au realizat o producție de con­­strucții-montaj de lei mai mare cu 40 milioane decât sarcina planificată, reprezentînd 20,8% din planul valoric pe 1971. Va­loarea producției executate în a­­cest trimestru este cu 204 mili­oane de lei mai mare decit cea înregistrată în aceeași perioadă din anul 1970. Sarcinile pe trimestrul I 1971 la producția industrială globală au fost îndeplinite în proporție de 104,3%. Cu excepția abatorului de la Galați, unde beneficiarul a soli­citat lucrări suplimentare, toate capacitățile cu scadență în acest trimestru au fost predate. Prin­tre acestea se numără : o linie de fabricație a cimentului (cu o ca­pacitate de 320 000 t/an) la Com­binatul de materiale de con­strucții de la Aleșd (I.C.M.-Cluj, I.M.-București, I.I.M. nr. 10-Bra­­șov), întreprinderea de prefabri­cate de la Buzău (Trustul nr. 1- București, Trustul nr. 2-Bucu­­rești), capacități pentru repro­ducție și producția de carne la complexele avicole de la Titu și Galați (Trustul nr. 1 și, respec­tiv, I.C.M. nr. 7-Galați) ș.a. Au fost predate în devans cea de-a doua linie tehnologică a Fabricii de produse ceramice de la Sătuc- Buzău (Trustul nr. 1) și 2 ha de sere la complexul de la Cra­iova (S­.C.M.-Craiova). • Colectivul Trustului de construc­­ții-Cluj și-a realizat planul pe pri­mul trimestru în ziua de 27 martie, realizînd o producție suplimentară de 2 milioane de lei. (Gheorghe FO­DOR, corespondent). • La Pitești, Trustul de construc­­ții-Argeș a dat în folosință Casa de cultură a sindicatelor. Noul edificiu dispune de o sală de spectacole cu 800 de locuri, săli pentru diferite cercuri, pentru jocuri distractive, pentru repetițiile formațiilor artisti­ce, bibliotecă ș.a. (Gr. VARABIES­­CU, corespondent) • I.S.C.M.­Craiova a început lu­crările din cea de a III-a etapă de dezvoltare a Combinatului de mate­riale de construcții de la Tg. Jiu, care cuprinde 3 linii tehnologice de ciment de cîte 300 000 t/an. Capaci­tatea combinatului va fi, în final, de 2 milioane tone/an. (I. PODA­­RIȚA, corespondent)Joj Ministerul Industriei Materialelor de Construcții Planul producției globale pe trimestrul I 1971 al Ministerului Indus­triei Materialelor de Construcții a fost îndeplinit la 29 martie. Colectivele întreprinderilor ministerului au realizat suplimentar 28 000 tone de ciment și alte cantități de produse. /* u / ÎNCHEIEREA LUCRĂRILOR CONGRESULUI U.G.S.R. După cinci zile de dezbateri fructuoase, care au prim­­it exponenților celor cinci milioane de sindicaliști, reprezentînd jumătate din populația ac­tivă a țării, o analiză profundă și multilaterală a problemelor construcției socialiste în țara noastră, Congresul Uniunii Generale a Sindicatelor din România și-a încheiat lucrările sîmbătă 27 martie. . Congresul­ a ales Consiliul Central al Uniunii Generale a Sindicatelor din România, din care fac parte 225 membri și 79 membri supleanți, și Comisia centrală de cenzori, alcătuită din 35 de membri. în prima ședința plenară, Consiliul Central al U.G.S.R. a ales Comitetul Executiv, format din 45 de membri, precum și Biroul Executiv, alcătuit din președinte, șapte vicepreședinți și trei secretari. Președinte al Consiliului Central al Uniunii Generale a Sindicatelor din România a fost ales în unanimitate, tovarășul Virgil Trofin, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent al C.C. al P.C.R. In prima sa ședință, Comisia centrală de cenzori a ales președinte pe tovarășul Csupor Ludovic. Comitetul Executiv al U.G.S.R. Ion Alexandru, președinte al Con­siliului județean Prahova al sindi­catelor ; Marin Avram, șef de echi­pă la uzina „Electroputere“—Craio­va ; Paraschiv Benescu, președinte al Consiliului județean Galați sindicatelor ; Gheorghe Borș, preșe­d­­dinte al Consiliului municipal al sindicatelor ;Iosif Burian, președin­te al Consiliului județean Harghita al sindicatelor ; Floarea Bucur, pre­ședinta Comitetului sindicatului de la întreprinderea textilă Pucioasa ; Constantin Buzatu, președintele co­mitetului sindicatului de la Uzina de utilaj chimic „Grivița Roșie“—Bucu­rești ; Florea Chițu, șef de secție la Consiliul Central al U.G.S.R. ; Iacob Coțoveanu, activist al Consiliului municipal București al sindicatelor ; Petru Despot, șef de secție la Con­siliul Central al U.G.S.R. ; Constan­tin Dinculescu, președinte al Consi­liului Național al Inginerilor și Teh­­n­icienilor ; Zoltán Faluvegi, preșe­dintele comitetului sindicatului de la întreprinderea de utilaj pentru in­dustria ușoară — Tîrgu Mureș ; Margareta Filipaș, directorul între­prinderii „Crinul—București ; Nico­lae Gavrilescu, membru supleant al Comitetului Central al P.C.R.; Ion Găleteanu, redactor-șef al ziarului „Munca“ ; Mircea Georgescu, pre­ședintele Uniunii sindicatelor din construcții și industria materialelor de construcții; Maria Giligor, pre­ședinta Comitetului sindicatului de la Fabrica de antibiotice—Iași; Ioana Grozea, secretar al Consiliului oră­șenesc al sindicatelor Fetești ; Con­stantin Herescu, președinte al Uniu­nii sindicatelor din agricultură, in­dustria alimentară și silvicultură ; Marin Ioan, președintele comitetului sindicatului de la Uzina de alumi­niu—Slatina ; Gheorghe Ion, preșe­dintele comitetului sindicatului de la întreprinderea agricolă de stat Murfatlar ; Francisc Kronawetter, maistru principal la Uzinele con­structoare de mașini—Reșița ; Vasile Lupșe, șef de echipă la uzina „în­frățirea“ Oradea ; Viorica Maxim, președinta comitetului sindicatului de la fabrica „Mondiala“—Satu Ma­re ; Nicolae Moraru, președinte al Uniunii sindicatelor din întreprin­derile industriei metalurgice și con­strucțiilor de mașini ; Larisa Mun­­teanu ; Paul Nagy, membru supleant al C.C. al P.C.R. ; Elena Nae, pre­ședinta Comitetului sindicatului de la Combinatul de confecții și­ tri­cotaje București ; Constantin Năsta­­se, președinte al comitetului sindi­catului de la Exploatarea minieră— Lupeni ; Aurelian Nistor, președin­tele comitetului sindicatului de la uzina de autocamioane „Steagul Ro­șu“—Brașov ; Lidia Oradean, pre­ședinta Uniunii sindicatelor din uni­tățile sanitare ; Árpád Orbán, pre­ședintele Uniunii sindicatelor din in­dustria lemnului ; Ștefan Pavel, membru al Comitetului Central al P.C.R. ; Gheorghe Petrescu, mem­bru supleant al Comitetului Central al P.C.R. ; Ileana Peter, tehniciană la fabrica de încălțăminte „Cluja­­na“ ; Roman Pircea, președinte al Consiliului județean Timiș al sin­dicatelor ; Teodor Primea, membru supleant al Comitetului Central al P.C.R., activist al Consiliului Cen­tral al U.G.S.R. ; Ion Radu, preșe­dinte al Consiliului județean Mehe­dinți al sindicatelor ; Oliviu Rusu, vicepreședinte al Consiliului Națio­nal al Inginerilor și Tehnicienilor ; Maria Stănescu, președinta Uniunii sindicatelor din instituțiile de învă­­țămînt și cultur­ă ; Gheorghe Stu­­paru, președintele Comitetului sindi­catului de la uzinele „23 August“— București ; Virgil Trofin, membru al Comitetului Executiv, al Prezi­diului Permanent al Comitetului Central al P.C.R. ; Ioana Tutor, pre­ședinta comitetului sindicatului de la fabrica de stofe „Argeșana“—Pi­tești ; Traian Vasiliu, președintele comitetului sindicatului de la Com­plexul de celuloză și hîrtie—Sucea­va ; Matei Wiserner, inginer la uzi­na „Balanța“—Sibiu, membru al Bi­roului executiv al Consiliului mu­nicipal al sindicatelor. LA PORȚILE DE FIER Dunărea curge prin deversoarele barajului La 22 martie, constructorii Complexului hidroenergetic și de navigație — Porțile de Fier, au început să pună sub sarcină barajul deversor. La 27 martie, ora 12, apele Dunării au ajuns la cota 55,20 m începînd să se scurgă peste cele 14 cîmpuri deversoare cu deschideri de 12 m. Pentru executarea barajului, construc­torii de la I.C.H. au derocat 261 000 mc de stîncă, au turnat 362 000 mc de beton, In care se află încorporate peste 3 000 tone de oțel-beton. (In medalion : șeful de șantier ing. Adolf Pfingstgraef, sub conducerea căruia s-a executat barajul). La centrala hidroelectrică, în cadrul lucrărilor de montaje, lucrătorii de la „Ener­­gomontaj” au efectuat cu succes probele cu apă ale turbinei nr. 4 — primul hidro­­agregat de fabricație românească. (B. TRUȘCULESCU, corespondent) Redacția și administra­ția : București 62, str. Grădina cu cai nr. 7, sectorul 6, telefon 15.19.21—15.10.92 BIROUL EXECUTIV AL U.G.S.R. PREȘEDINTE : Virgil Trofin, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent al Comitetu­lui Central al P.C.R. VICEPREȘEDINȚI : Gheorghe Pe­trescu, membru supleant al C.C. al P.C.R. ; Nicolae Gavrilescu, membru supleant al C.C. al P.C.R. ; Maria Giligor, președinta Comitetului sin­dicatului de la Fabrica de antibioti­ce—Iași ; Francisc Kronawetter, ma­istru principal la Uzinele construc­toare de mașini—Reșița ; Peter Ilea­na, tehniciană la fabrica de încăl­țăminte „Clujana“; Oliviu Rusu, vi­cepreședinte al Consiliului național al inginerilor și tehnicienilor ; Ghe­orghe Stuparu, președintele comite­tului sindicatului de la Uzinele „23* August“ — București. SECRETARI : Ștefan Pavel, mem­bru al Comitetului Central al P.C.R.; Nagy Paul, membru supleant al Comitetului Central al P.C.R. ; La­risa Munteanu. COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN. TOVARĂȘULUI NICOLAE CEAUȘESCU Congresul Uniunii Generale a Sindicatelor din România, întrunit în perioada de puternic entuziasm și avînt creator cu care întregul popor întimpină aniversarea semicentenarului glorios al partidului nostru — eveniment cu profunde semnificații în istoria României socialiste — in numele celor cinci milioane de membri de sindicat, exprimă atașamentul nețărmurit față de politica marxist-leninistă a partidului și se angajează solemn în fața Comitetului Central, a dumneavoastră, tovarășe Nicolae Ceaușescu, să militeze neabătut pentru îndeplinirea exemplară a obiectivelor Congresului al X-lea al Partidului Comunist Român, pentru edificarea socialismului și comunismului în scumpa noastră patrie. Reunind reprezentanți ai clasei muncitoare, ai celorlalte cate­gorii de oameni ai muncii — bărbați și femei, vîrstnici și tineri, români, maghiari, germani și de alte naționalități — Congresul nos­tru a făcut bilanțul activității organizațiilor sindicale și a relevat contribuția lor valoroasă la înfăptuirea politicii partidului și statu­lui, la construcția socialismului, la progresul multilateral al în­tregii țări. Desfășurându-se sub semnul profundelor sentimente patriotice, animat de aprecierea și îndrumările deosebit de prețioase pe care Comitetul Central al Partidului le-a acordat activității sindicatelor. Congresul s-a afirmat ca o înaltă tribună a opiniei muncitorești, ca un larg forum democratic de analiză și dezbatere a problemelor esențiale ale construcției noastre socialiste, stabilind cu claritate rolul și locul sindicatelor în dezvoltarea societății românești con­temporane. Sintetizind experiența acumulată și manifestînd o exigență sporită în spiritul criticii și autocriticii față de lipsurile care au existat în munca sindicatelor, Congresul a reliefat pregnant coor­donatele ativității de viitor, in consens cu atribuțiile sporite cu care Partidul a investit sindicatele în etapa actuală a edificării socialis­mului in patria noastră. Sindicatele — organizația profesională care unește clasa mun­citoare, toți salariații, în dubla lor calitate de proprietari ai mijloace­lor de producție, ai avuției naționale și de principali producători ai bunurilor materiale, se angajează să nu precupețească nici un efort pentru îndeplinirea cu înaltă responsabilitate a planului cincinal 1971—1975. Pe baza dezvoltării continue a democrației muncitorești, a democrației socialiste, sindicatele vor asigura participarea tot mai intensă și eficientă a oamenilor muncii la conducerea societății, constituind cadrul de desfășurare organizată a consultării maselor, de dezbatere a tuturor problemelor construcției socialiste. Partici­panții la Congres consideră ca o obligație fundamentală a Uniunii Generale a Sindicatelor, a uniunilor pe ramuri, a tuturor sindica­telor, stimularea și valorificarea inițiativei creatoare a maselor, în vederea îndeplinirii exemplare a planului de stat pe întreaga eco­nomie, pe fiecare ramură și întreprindere. Dezbătînd pe larg sarcinile ce revin sindicatelor pentru continua dezvoltare a bazei materiale a societății, pentru creșterea avuției naționale — condiție esențială a ridicării nivelului de trai al celor ce muncesc — sindicatele vor acorda atenția necesară problemelor sociale, de viață și de muncă ale clasei muncitoare, ale tuturor salariaților, militînd pentru realizarea politicii partidului și statului în acest domeniu, preocupindu-se consecvent de promovarea prin­cipiilor dreptății și echității sociale, folosind posibilitățile ample create de orinduirea socialistă pentru creșterea bunăstării materiale și spirituale a celor ce muncesc. Asigurăm partidul nostru, Comitetul Central, pe dumneavoastră personal, tovarășe Nicolae Ceaușescu, că sindicatele își vor îndeplini tot mai bine sarcinile deosebit de însemnate ce se revin în formarea și dezvoltarea conștiinței socialiste a oamenilor muncii, în educarea acestora în spiritul idealurilor comuniste, folosind mai eficient baza materială de care dispun, pentru a cuprinde în sfera muncii educa­tive, masa largă a salariaților, tineretul muncitor. Sindicatele vor contribui mai susținut la însușirea și aprofun­darea de către toți oamenii muncii a principiilor fundamentale ale po­liticii partidului și statului, vor cultiva în rîndul maselor devota­mentul fără margini față de patrie și partid, față de cauza socialis­mului, vor educa masele in spiritul internaționalismului socialist. Aplicînd consecvent politica externă a Partidului Comunist Ro­mân, sindicatele din țara noastră vor extinde și adinei și în viitor relațiile multilaterale de colaborare și cooperare cu sindicatele din toate statele socialiste, cu sindicatele din țările capitaliste și din cele în curs de dezvoltare ; vor milita neobosit pentru întărirea unității de acțiune și solidarității clasei muncitoare din întreaga lume in lupta pentru apărarea intereselor vitale ale celor ce mun­cesc, împotriva exploatării și asupririi, a imperialismului și colo­nialismului, pentru triumful păcii, libertății și independenței po­poarelor. Insușindu-ne intrutotul orientarea dată activității sindicatelor de Comitetul Central al Partidului Comunist Român, vă asigurăm că vom acționa cu hotărîre și perseverență pentru dezvoltarea de­mocrației sindicale și muncitorești, pentru îmbunătățirea stilului și metodelor de lucru ale sindicatelor, bizuindu-ne in toate măsurile ce le vom lua pe experiența și înțelepciunea clasei muncitoare, a tuturor oamenilor muncii. Exprimind voința și hotărîrea clasei muncitoare, a tuturor sala­riaților, Congresul sindicatelor se angajează să aducă în noul cinci­nal o contribuție și mai substanțială la înfăptuirea programului de dezvoltare economică, socială și culturală a patriei. Considerînd hotărîrile Congresului nostru ca un început al pro­cesului de perfecționare continuă a muncii sindicatelor, vom milita fără preget pentru ca întreaga activitate a organelor și organizațiilor sindicale să fie străbătută de suflul înnoitor promovat de partid în întreaga viață a țării, devenind un factor activ, dinamic și eficient, în ridicarea patriei pe trepte tot mai înalte de civilizație, progres social și bunăstare, pentru făurirea societății socialiste și comuniste în scumpa noastră patrie Republica Socialistă România. CONGRESUL UNIUNII GENERALE A SINDICATELOR DIN REPUBLICA SOCIALISTĂ ROMÂNIA ing. MIRCEA GEORGESCU, membru al Comitetului Executiv al U.G.S.R., președintele Comitetului Uniunii sindicatelor din construcții și industria materialelor de construcții Spiritul înnoitor al Congresului­călăuză și îndemn în munca­­­ fiecărei organizații sindicale . Alături de toți oamenii muncii, sutele de mii de mem­bri ai sindicatelor afiliate Uniu­nii pe ramura construcții și in­dustria materialelor de construc­ții au urmărit cu cel mai viu interes lucrările Congresului Uniunii Generale a Sindicatelor din România. Din știrile și scri­sorile primite la redacție în zi­lele ce au trecut de la încheie­rea Congresului rezultă clar uri­așul ecou pe care l-a avut, în întreprinderile și instituțiile din ramura noastră, acest eveniment de mare importanță în viața politică a țării. — Intr-adevăr, Congresul U.G.S.R. s-a înscris pe coordonate­le majore ale acțiunii înnoitoare, inițiată și promovată de Partidul Comunist Român, pentru continua perfecționare a vieții economice și social-politice, pentru dezvoltarea societății noastre socialiste. A rezul­tat pregnant din raportul Consiliu­lui Central, din dezbaterile purtate în spiritul unei largi democrații muncitorești și sindicale, din docu­mentele adoptate, faptul că sindi­catele trebuie să ofere cadrul organizat prin care oamenii muncii să-și exercite atît drepturile, cit și obligațiile ce le revin în dubla lor calitate de producători și de pro­prietari ai mijloacelor de producție. Totodată, lucrările Congresului au oferit organelor și organizațiilor sindicale un amplu program con­cret de acțiune pentru înfăptuirea rolului și atribuțiilor pe care le au în actuala etapă de dezvoltare a țării, a căror precizare constituie o nouă dovadă a spiritului creator în care partidul nostru aplică mar­­xism-leninismul la condițiile socie­tății noastre, pentru a asigura pro­gresul ei rapid, continuu și multi­lateral.­­ In plenul Congresului și în lucrările pe comisii s-au făcut numeroase observații critice și propuneri. Multe dintre ele vi­zează direct perfecționarea acti­vității de ansamblu, și în mod special ridicarea nivelului calita­tiv al muncii sindicale, în ramu­ra construcțiilor și a industriei materialelor de construcții. Cum vor fi rezolvate și valorificate, tovarășe președinte, aceste pro­puneri ? — Vreau să vă informez că toate problemele ridicate în cadrul dez­baterilor au fost înregistrate cu cea mai mare atenție, grupate în funcție de nivelul la care urmează a fi soluționate și s-a trecut la ana- Interviu consemnat de Dorin CONSTANTINESCU (Continuare în pag. a 3-a)

Next