Contemporanul, iulie-decembrie 1988 (nr. 27-52)
1988-07-01 / nr. 27
'S PLENARA COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN CUVlNTAREA TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU (Urmare din pag. 1) dului de retribuţie, a venitului general al oamenilor muncii din retribuţie, ca urmare a activităţii depuse, în acelaşi timp, prin aplicarea majorării pensiilor, fondurile necesare pentru un an, la această majorare, sunt de circa 2 miliarde lei, iar fondul total pentru pensii depăşeşte 35 miliarde lei, faţă de 3,8 miliarde lei în 1965, ceea ce reprezintă o creştere de aproape 9 ori. Este bine să subliniem toate acestea, pentru că ele reflectă în mod pregnant justeţea politicii generale a partidului nostru, de dezvoltare puternică a forţelor de producţie — singura cale de a asigura făurirea cu succes a socialismului şi de ridicare continuă a bunăstării materiale şi spirituale a poporului. Noua majorare a veniturilor din retribuţii şi pensii demonstrează cu putere forţa orînduirii noastre, caracterul profund umanist şi democratic al orînduirii noastre socialiste. Această majorare generală a retribuţiilor şi pensiilor are loc în condiţiile menţinerii stabilităţii preţurilor la bunurile de consum şi la servicii şi, în general, a preţurilor, la toate produsele. Merită de subliniat faptul că în luna iunie a acestui an, indicele preţurilor la o serie de produse agricole, vegetale şi animale, pe piaţă, au fost cu aproape 10 la sută mai mici faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Luînd ca bază indicele 100 în 1987, în luna iunie a acestui an indicele preţurilor a fost de 90 la sută. Aceasta demonstrează cu putere justeţea politicii partidului nostru, de dezvoltare a agriculturii, a producţiei alimentare şi a bunurilor de consum, de stabilitate şi menţinere sub control a preţurilor. Aceasta, de altfel, este singura cale pentru a asigura ca majorarea retribuţiilor şi pensiilor să se reflecte în mod corespunzător în veniturile oamenilor muncii, în ridicarea puterii lor de cumpărare, a bunăstării întregii naţiuni. (Aplauze puternice, prelungite). Toate acestea au devenit posibile ca urmare a faptului că, în prima jumătate a actualului cincinal, am obţinut rezultate importante — aşa cum am menţionat în expunerile precedente — în dezvoltarea economico-socială a patriei noastre. Mai avem însă o jumătate de cincinal — doi ani şi jumătate din cel de-al 8-lea cincinal — şi se impun măsuri hotărîte, în toate domeniile de activitate, pentru îndeplinirea în bune condiţii a planului pe acest an, a planului cincinal, pentru a asigura înfăptuirea obiectivelor strategice de trecere a patriei noastre la un nou stadiu de dezvoltare, de înfăptuire cu succes a Programului partidului de făurire a societăţii socialiste multilateral dezvoltate şi de înaintare spre comunism. (Aplauze puternice, prelungite). Stimaţi tovarăşi, In întreaga ţară se desfăşoară o largă dezbatere în partid şi cu întregul popor a Tezelor Comitetului Politic Executiv din 29 aprilie, care urmează să facă obiectul unei plenare speciale a Comitetului Central al partidului. Este necesar ca, pînă la plenară, să acţionăm în toate sectoarele pentru înfăptuirea măsurilor stabilite de Comitetul Politic Executiv în ce priveşte realizarea în viaţă a celor mai importante prevederi, de modernizare, de perfecţionare a activităţii economico-sociale, de creştere a rolului conducător al partidului în toate domeniile de activitate. Astfel, la plenară să nu discutăm ce trebuie să facem, ci să facem bilanţul realizării în viaţă a prevederilor privind perfecţionarea şi modernizarea întregii noastre activităţi şi să aprobăm noile măsuri, pentru întregul cincinal, privind dezvoltarea intensivă şi la un nivel tehnic şi ştiinţific superior a întregii activităţi economico-sociale, de ridicare a României pe noi culmi de progres şi civilizaţie. (Aplauze puternice, prelungite). Stimaţi tovarăşi, Aţi luat cunoştinţă de schimbul de scrisori dintre Comitetul Central al Partidului Comunist Român şi Comitetul Central al Partidului Muncitoresc Socialist Ungar. Aşa cum aţi reţinut, Comitetul Central al partidului nostru a considerat că este necesar să se adreseze Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Socialist Ungar pentru a atrage atenţia asupra înrăutăţirii relaţiilor dintre partidele şi ţările noastre, asupra unor manifestări, articole din presă şi chiar declaraţii ale unor persoane oficiale, ostile României şi construcţiei socialiste în patria noastră, care reprezintă un amestec inadmisibil în treburile noastre interne, vin în contradicţie cu Tratatul de prietenie şi alte acorduri şi înţelegeri între cele două ţări, dăunează grav relaţiilor şi intereselor celor două popoare vecine, contravin principiilor generale ale relaţiilor dintre state, ale politicii de pace. Am propus — după cum aţi reţinut — o întîlnire a delegaţiilor Comitetelor Centrale ale celor două partide, pentru a discuta această situaţie şi a stabili măsurile pentru lichidarea stărilor de lucruri negative, precum şi căile pentru dezvoltarea colaborării şi a relaţiilor dintre partidele şi popoarele noastre. După o lună şi jumătate, am primit scrisoarea Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Socialist Ungar, ca răspuns la scrisoarea noastră. Aţi auzit conţinutul acestei scrisori ; unii tovarăşi care au luat cuvîntul l-au şi caracterizat. Nu doresc să mă opresc asupra acestei scrisori. în Comitetul Politic Executiv am reţinut însă faptul că, pînă la urmă, Comitetul Central al Partidului Muncitoresc Socialist Ungar declară că înţelege şi consideră că problemele din România trebuie soluţionate numai de Partidul Comunist Român. Ne-am aşteptat să se tragă concluziile din această declaraţie. ■Am reţinut, de asemenea, faptul că tovarăşii unguri se declară de acord pentru realizarea unor întîlniri, în mai multe etape, în vederea discutării problemelor dintre cele două partide şi ţări. Dar, din păcate, nu au trecut prea multe zile de la primirea scrisorii şi au apărut noi manifestări cu caracter şovinist, naţionalist, antiromânesc şi antisocialist, iar în cursul zilei de ieri s-a organizat o nouă manifestare cu acordul şi, după cum spun chiar unele informaţii din Ungaria , sub patronajul organelor oficiale de partid şi de stat din Ungaria. Este îndreptăţită întrebarea care s-a pus aici şi cu privire la faptul dacă sunt condiţii necesare pentru buna funcţionare a ambasadei române la Budapesta. Vom analiza cele propuse, în raport şi de poziţia ce va fi adoptată, în continuare, de conducerea de partid şi de stat a Republicii Populare Ungare. Este bine cunoscut că Partidul Comunist Român, Republica Socialistă România au acţionat întotdeauna pentru realizarea unei largi colaborări între partidele şi popoarele noastre, vecine. Am pornit de la faptul că problemele care au apărut, unilateral, ca urmare a încălcării acordurilor şi înţelegerilor dintre cele două partide şi ţări, trebuie soluţionate numai prin discuţii, în spirit de egalitate, de respect şi de neamestec în treburile interne ale uneia sau alteia din ţări. Sînt, fără nici o îndoială, multe probleme de soluţionat, atît în România, cît şi în Ungaria. Pot exista păreri diferite, şi există deosebiri de păreri în ce priveşte căile de dezvoltare a construcţiei socialiste. Dar noi am pornit întotdeauna de la faptul că fiecare partid, fiecare popor trebuie să-şi aleagă în mod independent şi liber calea construcţiei socialiste. Singurul judecător suprem este poporul din fiecare ţară, este realitatea, viaţa, care demonstrează cel mai bine dacă o cale sau alta a corespuns sau corespunde intereselor unui popor, legităţilor generale, principiilor socialismului ştiinţific. înţelegem bine multe probleme grave care au apărut în ţara vecină. înţelegem preocupările oamenilor muncii din Ungaria, dar nu putem înţelege în nici un fel preocupările unor cercuri şoviniste, naţionaliste, care, pentru a abate atenţia de la realităţile şi problemele ce trebuie soluţionate, apelează la vechile practici, depăşind — şi afirm cu toată răspunderea — ceea ce nici horthyştii nu au îndrăznit să facă ! Trăind de multe, multe secole ca vecini, oamenii muncii români, maghiari au trăit şi muncit împreună, au luptat de multe ori împotriva asupririi. Şi tot viaţa, realitatea au demonstrat că, atunci cînd nu au înţeles să nu se lase angajaţi pe calea şovinismului, s-a ajuns la înfrîngerea revoluţiilor din 1848. Nu este locul să facem, acum, istorie. Doresc, numai, să subliniez că poporul român, în spiritul tradiţionalei sale politici de bună vecinătate, de prietenie, nutreşte sentimente de prietenie faţă de poporul vecin, ungar, şi ne exprimăm speranţa că se vor depăşi problemele apărute şi se va asigura dezvoltarea, pe calea socialistă, a ridicării bunăstării. Popoarele român şi ungar, vecine — ca rezultat al dezvoltării istorice — vor continua să trăiască şi în continuare ca vecini, şi au datoria să conlucreze cît mai strîns pentru progresul lor economic şi social, pentru dezvoltarea socialistă şi independentă, iar partidele şi conducerile celor două partide şi ţări au răspunderea în faţa popoarelor lor, a istoriei, a omenirii de a da glas năzuinţelor de colaborare, de bună vecinătate între popoarele noastre. (Vii şi puternice aplauze). în ce ne priveşte, doresc să asigur plenara Comitetului Central, întregul nostru popor, că vom face totul pentru dezvoltarea relaţiilor dintre cele două partide, dintre Republica Socialistă România şi Republica Populară Ungară, în interesul celor două popoare, al cauzei socialismului şi păcii, dar respingem în mod ferm orice încercare de amestec în treburile noastre interne. Problemele construcţiei socialiste, problemele României le rezolvăm noi, cu întregul popor şi pentru popor, în spiritul democraţiei muncitoreştirevoluţionare, şi nu admitem nimănui amestecul în treburile noastre interne, sub nici o formă ! (Aplauze puternice, prelungite). Stimaţi tovarăşi, Mă voi referi, foarte pe scurt, la unele probleme internaţionale, avînd în vedere faptul că situaţia (Continuare în pag. 4) • COWH^IDRANUL 3 HI