Cotidianul, august 1992 (Anul 2, nr. 149-169)
1992-08-03 / nr. 149
TIDIANUL LUNI# 3 AUGUST 1992 OPINIA O campanie electorală făcută pe furiș Sanda Aronescu Se pare că a început, pentru toate partidele și toți candidații la funcția supremă din stat, campania electorală. O campanie căreia tot felul de comisii și consilii, alcătuite din numeroși membri, născute după un lung travaliu, se jură că-i vor asigura “fair-play” -ul, după cum s-a exprimat unul dintre organele alese. Numai că, fiind de doi ani într-o permanentă campanie electorală a dlui Ion Iliescu, care continuă cu și mai mult avînt după deschiderea oficială a campaniei, nu prea simțim nici stradal, nici audiovizual că ar participa și alți candidați sau alte formațiuni în afară de cea a domniei sale la această competiție care se anunță atît de sportivă. Stradal n-o percepem pentru că Primăria, extenuată probabil după eforturile făcute pentru Aprovizionarea populației. Asfaltarea străzilor, Asigurarea buteliilor, a debitului normal al apei măcar pînă la parter, Anihilarea țînțarilor, gîndacilor și șobolanilor, s-a estenizat și suferă de o bizară Amnezie preelectorală, uitînd mereu să rezolve problema Afișelor electorale. Gurile rele spun că acelea cu trei trandafiri luminați de soarele care a răsărit la 20 mai 1990 ar fi apărut deja, dar ceea ce ziua se lipea, noaptea se rupea. Audiovizual, iarăși nu prea simțim că ne aflăm în campanie electorală, căci la radio emisiunile sunt programate probabil exclusiv pentru casnice și șomeri, iar la televizor, anemica jumătate de oră acordată, este furișată aleatoriu între două transmisii de la Barcelona; în general, programul TVR a fost de la debutul Olimpiadei un fel de non-stop sportiv, care, pentru cei mai puțini sportivi a fost o minunată ocazie de a mai face economie de curent electric, stingînd aparatul care emană atîtea radiații de zîmbete nocive. Intrarea în campanie electorală este înțeleasă de audiovizual ca o retragere strategică din politic. Sîntem mai apolitici ca oricînd, așa cum își dorește de mult președintele ales dintr-un vechi reflex al 85% din electorat. Jurnalele TV au, ca odinioară, un predominant caracter economico-social, la care s-a mai adăugat și caracterul polițienesc. Vizionăm, deci, lanuri de grîu și de orz, de pe care harnicii țărani cooperatiști adună roadele pămîntului, hale de uzine și fabrici în care clasa muncitoare trudește pentru bunul mers al societății, la care se adaugă din cînd în cînd, cîte o crimă, cste un jaf și, în loc de afirmarea tinerelor talente în etapele pe țară ale “Cîntării României”, afirmarea fețelor bisericești pe marea scenă politică a țării. Cît despre politic, acesta este prezent prin ședințele Guvernului, mai nou, prin scurte știri care țin de campania electorală, dar citite, fără imagini - ceea ce ne face să ne întrebăm care ar mai fi deosebirea între televiziune și radio - și, în sfîrșit, dar nu cel mai puțin important, materiale amplu ilustrate care consemnează fiecare vizită, primire, sărbătorire, participare, oprire, trecere, închinare a președintelui Iliescu. în Actualitățile de vineri l-am admirat pe domnia sa, în costum alb, asortat cu rafinatul mobilier al unuia din saloanele de primiri ale Palatului Regal, în nu mai puțin de trei reportaje. Gazdă ospitalieră și neobosit călător, dl Iliescu se arată pe ecranele unde celorlalți candidați le este interzis accesul la orele de vîrf, ba la ceremonii militare, ba înconjurat de elevi merituoși, ba la Ministerul de Externe. Iar dacă ne-am fi îndoit vreodată că aceasta n-ar face parte din campania electorală, devotata însoțitoare a pașilor prezidențiali, dna Rodica Becleanu ne-a spulberat orice îndoială, făcînd bilanțul, pe fondul acelorași imagini, repetate în emisiunea 7x7, din ziua următoare, celor trei ani (?) despre care dînsa afirma, mîndră de președintele său, că “am evitat haosul și anarhia” ba chiar și “războiul civil”; într-adevăr, au fost trei ani de conciliere națională, în care feseniștii i-au adorat pe țărăniști și abia așteptau s-o vadă pe dna Cornea într-o piață publică, în care minerii au sădit flori și i-au sufocat pe studenți cu dragostea lor, în care muncitorii au fost pur și simplu împinși în brațele intelectualilor (și invers), în care riscaiva partide curat patriotice au luptat pentru o conviețuire pașnică a daco-romanilor puri cu impurele elemente ungurești și evreiești. Și îi mai sîntem recunoscători dnei Becleanu pentru spulberarea unei alte îndoieli și anume, aceea referitoare la prefigurarea unui conflict lliescu-Stolojan. Ironia cu care distinsa prezentatoare a relatat demersurile premierului Stolojan din săptămîna care a trecut și tonul biciuitor cu care dînsa a rostit memorabila maximă: “te faci frate cu premierul pînă treci puntea suspinelor electorale” înlătură orice îndoială că acest conflict nu ar exista. TOP 30 1. ADEVA - Don’t Let It Show On Your Face 216 2. UGLY KID JOE - Everything Abouth You 221 3. GUNS’ N’ROSES - Krokin’On Heaven’s Door 229 4. DR. ALBAN - It’s My Life 212 5. GUNS’ N’ROSES - November Rain 218 6. ANNIE LENNOX - Why 215 7. SNAP - Believe In It 223 8. LONDONBEAT- You Bring On The Sun 222 9. KIM WILDE - Million Miles Away 232 10. MICHAEL JACKSON - Who Is It 239 NEW 11. OPUS III - It’s A Fine Day 225 12. RED HOT CHILI PEPPERS - Under The Bridge 220 13. A.B. LOGIC - The Hitman 214 14. SANDRA -1 Need Love 230 15. GENESIS - Hold On My Heart 226 16. RIGHT SAID FRED - Don’t Talk Just Kiss 202 17. JAZZY MELL - Afro Latino 237 18. MARC ALMOND - The Days Of Pearly Spencer 211 19. 2 UNLIMITED - Workaholic 231 20. THE CURE - Trust 235 21. THE CURE - Friday I’m In Love 209 22. THE CHARLATANS -1 Dont Want To See The Sights 234 23. SANTANA - Milagro 233 24. DEF LEPPARD - Let’s Get Rocked 213 25. DADDY SAKE - Wicked In Bed 227 26. A.N.T. - Meet The Addams Family 228 27. MICHAEL JACKSON - In The Closet 207 28. CURIOSITY - Hang On In There Baby 238 NEW! 29. INDECENT OBSESION-Kiss Me 205 30. TEARS FOR FEARS - Laid So Low 196 PROPUNERI: 1. MAGGIE REILLY - Everytime We Touch 2. NIRVANA - Come As You Are 242 3. OZZY OSBOURNE - No More Tears 243 241 /ti LOC NR. CRT. I LOC NR. CRT.I LOC NT. CRT. I LOC NR.CRT. 1___________________11_________________21_________________26______________ 2_______________12___________22 27 ________ 43 _______________________________23______________28___________ 14_____________24______________29___________ 5 _______________15______ 25 30 6 ________________________16__________________ /27 7 __________' 1 17 8 _____________18_________ /y / radio —s---------------------------------------------JjyCONTACT io______________20__________________________________________ Splaiul Independenței nr. 202 A ........... PAGINA 2 Brucan și Măgureanu, Buletin la zi •• ii • n al Convenției nașii dlui Campeanu? Democratice Ion Varlam Nu dorim să ne lansăm în speculații gratuite, ci doar să facem analiza lucidă ce se impune politologului care vrea să-și explice evenimentele de pe scena politică și comportamentele actorilor. Ce a urmărărit propunerea dlui Radu Câmpeanu și cui i-ar fi folosit ea? Cu alte cuvinte, care a fost scopul real al acestei manevre și care au fost autorii ei efectivi? I. Este de la început clar că Regele nu putea decît să respingă oferta PNL. Iată de ce: A) Dacă ar fi fost acceptată, oferta PNL ar fi avut următoarele efecte inevitabile: 1) confirmarea în drept a actualei stări de fapt, impusă în mod nedemocratic; a) prin alegerile frauduloase din 20 mai 1990 și impostura juridică a pretinsei Legi electorale cu funcție constituțională; b) prin falsul referendum din 8 decembrie 1991; 2) recunoașterea implicită, dar formală, de către Suveran, a faptului împlinit cu care este confruntat poporul român: republica ca formă de stat; 3) investirea cu legitimitate a unei instituții impuse cu forța de o putere străină și menținută împotriva voinței naționale; 4) interimarea actului arbitrar și ilegal de la 30 Decembrie 1947 - a cărui nulitate și vacuitate juridică constituie baza legitimității instituționale a monarhiei, ca factor de continuitate a statului român de drept. B) Cum primirea unei candidaturi înseamnă și acceptarea riscului unei înfrîngeri electorale, este evident că eventualul insucces personal al Regelui-candidat ar fi fost transformat în eșec iremediabil al monarhiei ca instituție. Este greu de crezut că autorii manevrei la care s-a pretat dl R. Câmpeanu au fost atît de naivi încît să-și închipuie că Regele Mihai poate fi atras într-o capcană de acest tip sau că nu a fost la curent cu toate obstacolele pe care Legea electorală le ridică în calea eventualei Sale candidaturi. De aceea, este cert că oferta făcută Suveranului, de către conducerea PNL, îi este de fapt adresată pro forma, destinația ei reală fiind cu totul alta. II. Așa cum a declarat el însuși, în repetate rînduri, și ultima oară în interviul acordat dlui Liviu Vălenaș, în “Baricada”, acum două săptămîni, dl Câmpeanu este un antimonarhist principial, care nu-și ascunde nici antipatia pentru actualul Rege. Este posibil, dar greu de crezut, ca întreaga manevră să fi fost doar o operație electorală a partidului liberal; în acest caz, ar fi vorba numai de a profita de imensa popularitate a Regelui, mascată de o propunere inacceptabilă, adresată Monarhului. Această speculare a capitalului de popularitate a Regelui urmărea scăderea audienței electorale a adversarului PNL - Convenția Democratică, căreia electoratul monarhist i-ar putea reproșa că “nu a făcut pentru Rege ceea ce a făcut Câmpeanu”. Pentru a încheia discutarea “ipotezei Câmpeanu”, mai rămîne de spus că, oricare ar fi fost răspunsul Regelui, manevra s-ar fi dovedit productivă, pentru campania electorală a PNL, o formație politică atît de compromisă, încît nu mai are nimic de pierdut. Intr-adevăr, amploarea vîlvei stîrnite de o ordinară (deci minoră) manevră de diversiune este deja un succes pentru acest mic partid, care, astfel, își începe campania cu un dublu avantaj: a) publicitatea oferită de reacția disproporționată a mijloacelor de informare, și b) destabilizarea emoțională a electoratului Convenției Democratice, total dezorientat în privința opțiunii monarhice. III. Sunt, însă, alte ipoteze mai plauzibile decît calculele mărunte ale dlui Radu Câmpeanu. Diversiunea de care ne ocupăm aici pare să fi fost mai degrabă treaba profesional organizată a unor comuniști operînd prin sfetnicii personali ai șefului liberal în exercițiu. Această opinie este întărită de implicarea în această afacere a unor membri ai burgheziei coloniale sovietice de la noi, dintre care unii sunt foarte influenți în cercurile politice din țară, iar alții își oferă, cu insistență obrăznicie, serviciile la Versoix (interesul lor subit pentru monarhie și pentru România este prea brusc și prea plin de zel pentru a nu fi suspect). Diversiunea la care am asistat, în ultimele zile, nu este decît faza a doua a unei manevre de prindere în clește a Regelui și o tentativă de a mina capitalul politic, dobîndit la 25 aprilie 1992. A) Prima fază, o operație politică - “deschiderea cleștelui”- a constat într-o “ofertă serioasă”. Mai întîi, ademenirea Regelui, în termeni voalați, către un “compromis”. Autorul ofertei, dl Petre Roman, propune următoarea tranzacție: I se restituie imediat Regelui tronul, în schimbul garantării de către Suveran a impunității vinovaților , (nu se va face procesul comunismului, nici al comuniștilor) și a privilegiilor dobîndite de burghezia colonială sovietică, erijată în clasă dominantă. Avansurile teoretice și “discrete” ale dlui Roman au fost recent (cu prilejul vizitei la Paris a Familiei Regale, în mai ‘92) “concretizate” de propuneri extrem de clare, ale unor emisari care nu s-au ferit să numească instanțele care i-au trimis. Acești “ziariști” au comunicat unor personalități ale Exilului că SRI-ul este “politicamente neutru”, fiind gata să-l înlăture pe Iliescu, pentru a restaura monarhia, de îndată ce va fi primit garanții scrise în ceea ce privește abandonarea definitivă a urmăririi vinovaților și a culpabilizării publice a securiștilor. Argumentul suprem al acestor mesageri a fost: “Cine, dacă nu SRI-ul, l-a adus pe Rege în Țară de Paști?” B) Faza a doua, O operație de diversiune - manevra Câmpeanu, a fost “închiderea cleștelui”, și a constat într-o încercare de condiționare psihologică a Monarhului și a mediilor sale familial și decizional pe de-o parte, și de destabilizare prin confuzie a taberei monarhiste și a electoratului acesteia, pe de altă parte. Oferta lui Câmpeanu a fost astfel concepută, încît Regelui să-i fie deopotrivă de greu s-o refuze și s-o accepte fără a dăuna viitorului monarhiei și poziției Sale personale. Am văzut mai sus care ar fi fost urmările acceptării. Deși de cu totul altă natură, consecințele refuzului pot fi la fel de nocive. Prin ele, comuniștii urmăresc să-l compromită pe Rege, în ochii propriilor săi adepți și simpatizanți, întorcînd împotriva lui propriile sale argumente: a) “Zice că stă la dispoziția poporului român, ca să-l servească, dacă-i așa, de ce pune condiții atunci cînd i se oferă posibilitatea de a-l ajuta imediat, acum că este nevoie de el?” b) “ Pretinde că este animat numai de simțul datoriei, dacă revenirea lui în România este dezinteresată, de ce o supune intereselor de familie mascate în principiu dinastic?” Comuniștii au prevăzut, însă, și posibilitatea respingerii, de către Rege, a ofertei lui Câmpeanu. Spre a minimaliza eșecul lor în acest caz, ei au pregătit recuperarea în folosul lor a refuzului regal. Delegînd, în acest scop, pe niște creaturi de-ale lor, deghizate în “experți internaționali”, pentru a adormi vigilența Familiei Regale. Mentorul politic al dlui Radu Câmpeanu este, de la întoarcerea sa în țară, dl Silviu Brucan. Mintea ageră a bătrînului cinic, experiența lui de clevetitor și rețelele de solidaritate conspirativă, pe care le-a moștenit de la vechiul regim, fac din politologul fără școală autorul posibil al manevrei de diversiune pe care o cercetăm aici. Satisfacția sforarului de culise, prea compromis pentru a mai ocupa scena jucînd roluri vizibile, ar fi, în acest caz, multiplă. Mai întîi, înspăimîntarea fricosului domn Iliescu, din nou amenințat cu succesul public al Regelui, ar fi o revanșă împotriva celor care l-au debarcat pe tînărul său protejat, la sfîrșitul lui septembrie 1991. Dar veteranul comunist ar jubila și la batjocorirea Regelui, prin condiționarea revenirii în Țară a Monarhului, de alternativa dintre renunțarea la legitimitatea monarhică și garantarea de către tron a pozițiilor dobîndite de cei care l-au forțat să abdice în 1947... Nu este, însă, exclus ca montajul acestei operații să fi aparținut chiar SRI-ului, dl Măgureanu jucînd rolul nașului. într-adevăr, conducerea efectivă a PNL nu-i aparține dlui Radu Câmpeanu, ci dlui Săndulescu, ale cărui relații de strânsă colaborare cu fosta și actuala Securitate sunt de notorietate publică. Ipoteza Măgureanu tinde să fie confirmată de prezența, în delegația trimisă la Versoix, a unei cunoscute agente, o doamnă care a pierdut două procese de calomnie și defăimare, împotriva unor publicații din diasporă, care au acuzat-o că lucrează pentru Securitate și este soția celui care l-a precedat pe generalul V. A. Stănculescu în rolul de negustor de arme și muniții al regimului comunist. în acest sens abundă și insistentele tîrcoale date la Versoix de un “expert” nepoftit, recent citat pe lista cu oameni suspecți înaintată guvernului britanic de un spion sovietic spășit. Din gîndirea social-politică a președintelui OPERE ILUSTRATE : “Fără scaun nici un organism nu se poate mișca” (Cu ocazia inaugurării Consiliului Audiovizualului) Extrase din TV p rogramul 8.00 Jurnal TV francez (A2) 8.40 învățați franceza 8.55 Clin d’oeil 9.00 Jurnal TV canadian 9.20 Agendă culturală europeană 9.25 Flash TV 59.30 Selecțiuni de pe World Channel 10.00 Expedition péche 10.30 A comme artiste 11.00 Ratele vacanței 11.30 La piste de xapatan 13.00 Flash TV 5 13.05 Emisiune de varietăți: La chanse aux chansons 14.00 Jurnal TV francez (A2) 14.30 Teleroman: “La bonne aventure” 15.00 Babel 16.30 Magellan (reluare) 16.45 Science - Cartoon 17.00 Jurnal TV 5 17.15 Alaska (reluare) 18.10 Bucătăria lui Jacques Montandon 18.40 învățați francezi 19.00 întrebări pentru un campion 19.30 Jurnal TV 5 și Meteo 19.50 Agendă culturală europeană 19.55 Clin d’oeil 20.00 Carrévert 20.30 Jurnal TV elvețian 21.00 Le match de sa vie 21.45 Vision 5 22.00 Jurnal TV francez (A2) și Meteo 22.30 Jocuri fără frontiere 23.40 Jurnal TV francez 24.00 Banda celor șase 1.00 Carrévert Motto: “Schimbarea înseamnă să putem noi face bine ceea ce ei au făcut rău. Schimbare înseamnă să înlocuim minciuna cu adevărul. Schimbare înseamnă să înlocuim injustiția cea mai flagrantă cu dreptatea și, mai presus de toate, cu legea. Schimbarea înseamnă odată mai mult să nu continuăm ca pînă acum. ” Emil Constantinescu Arad, 31 iulie 1992 în cursul acestei zile, dl profesor Emil Constantinescu, candidatul unic al CC la Președinția României, și-a continuat turneul electoral în județele din vestul țării, în jurul orei 11.00, dl Emil Constantinescu împreună cu membrii delegației CD, printre care amintim pe dnii Sergiu Cunescu, Valentin Gabrielescu, Ioan Păun Otiman, Mircea Diaconu și alții, au ajuns în orașul Arad. în cursul zilei, dl Emil Constantinescu s-a întîlnit cu membrii consiliului județean Arad, cu lideri ai Sindicatului “Sanitas”; a vizitat comuna Pecica, întîlnindu-se cu membrii consiliului comunei. în jurul orei 18.00, în Sala Polivalentă din orașul Arad a început un miting electoral, care a fost urmat de o conferință de presă. Hunedoara, 1 august 1992 în cadrul turneului electoral efectuat în vestul țării, a vizitat județul Hunedoara. Vizita a debutat cu o întîlnire cu locuitorii județului în localitatea Zam și a continuat în Deva, orașul reședință de județ. La Deva, dl Emil Constantinescu a avut o primire oficială la Primăria orașului, întîlniri cu diferiți fruntași politici locali, discuții cu grupuri profesionale și lideri sindicali, o întîlnire cu Prefectul județului Hunedoara, toate urmate de o conferință de presă, în jurul orei 18.00, dl Emil Constantinescu, împreună cu personalități naționale ale Convenției Democratice, a participat la mitingul electoral organizat în orașul Deva. CONVENȚIA DEMOCRATICĂ anunță existența următoarelor puncte de strîngere a semnăturilor de susținere a candidaturii profesorului Emil Constantinescu la funcția de președinte al României: Sediul AC din Calea Victoriei nr.133, et.3, cam.7-8; - Sediul PNȚCD din Bd.Carol nr.34; - Sediul PSDR din str. Dem. I. Dobrescu (fostă Onești) nr.9; - Sediul PER din Bd.George Coșbuc nr.1, bd. P5R; - în piețele Universității, Unirii, Romană; - în incinta stațiilor de metrou, Victoriei, Unirii, Universității, Gara de Nord, Eroilor, Dristor, Piața Sudului, Piața Muncii și Pieptănari. Vom vota și vor pleca afirmă Convenția Solidarității Sociale ? Gabriela Dinescu Nu mai constituie o noutate faptul că sindicatele sprijină un partid politic. Partidul Convenția Solidarității Sociale este sprijinit de organizațiile afiliate la Consiliul Național Consultativ al sindicatelor din România, împreună cu care a demarat în campania electorală, printr-o conferință de presă. “CSS este o formațiune politică ce se angajează să transpună în plan politic și legislativ, interesele salariaților și cetățenilor în general, pentru construirea, în România, a unei societăți solidare, democratice și prospere”. Acesta este dezideratul CSS. Noutatea pe care o aduce CSS constă în introducerea în programul său economic, a noțiunii de “economie socială de piață”. Din pliantele oferite presei, aflăm că acest sistem economic “îmbină trăsăturile economiei de piață cu măsurile de protecție socială și de apărare a drepturilor fundamentale ale cetățenilor, în scopul obținerii bunăstării generale”. Din programul politic al partidului, aflăm că CSS se auto-caracterizează ca un “partid social, la stînga centrului și ca partid democratic, la dreapta stîngii socialiste”. CSS declară că “trebuie să-și developeze afinitățile cu mișcările politice existente, altele decît cele ce vor să restaureze vechile instituții autoritariste în România. Pentru aceasta, CSS poate avea în vedere formarea altor alianțe, carteluri electorale, pe care conducerea colegială, provizorie, a partidului, asistată de conducerea executivă a celor trei mari confederații - ALFA, CNSLR și FRAȚIA - va considera de cuviință că trebuie să le întemeieze și să le sprijine”. Partidul CSS declară că nu va propune nici un candidat la președinție și nu va admite “disidenți” de la alte partide. Citind comunicatul apărut zilele trecute în ziarul “Dreptatea”, în care se spunea că reprezentanți ai PNȚCD (domnii: Ion Diaconescu, Valentin Gabrielescu, Ilie Păunescu, Șerban Ghica și Ulm Spineanu) și reprezentanți ai CSS (domnii: Claudiu Iordache, Ionel Chircu, Bogdan Hosu) s-au întîlnit pentru a discuta “modalitățile de colaborare, în perspectiva alegerilor de la 27 septembrie 1992”, ne punem întrebarea: Convenția Democratică este una din “afinitățile” Convenției Solidarității Sociale? Este compatibilă ideea alăturării unui partid de centru stînga, care se bazează pe un electorat de stînga, cu Convenția Democratică ? După cum ni s-a promis, în curînd, vom afla rezultatul acestor demersuri. La întrebarea “Ce formă de guvernămînt va susține Convenția Solidarității Sociale ?”, domnul Claudiu Iordache a răspuns: “Avem deja o Constituție. Ea implică toate partidele acestei țări să o respecte, pînă cînd un alt Parlament își va pune problema să amendeze ceea ce constituțional există și trebuie respectat în România”. “Vom vota și vor pleca !” afirmă Convenția Solidarității Sociale. Octombrie - luna asocierii României la Comunitatea Europeană Parlamentul European urmărește apropierea țărilor din estul și centrul Europei de țările Europei Occidentale, susținîndu-le și ajutîndu-le pe cele dintîi în dezvoltarea unor societăți democratice - a declarat într-o întîlnire cu ziariștii, dna Mechtild Alleman, membră a delegației Parlamentului European pentru România. Scopul vizitei sale este cunoașterea modului în care România întrebuințează sumele de bani care i-au fost puse la dispoziție de Parlamentul European, tocmai în scopul întăririi democrației românești. Dna Alleman și-a exprimat speranța semnării în luna octombrie a c a acordului de asociere a României la Comunitatea Europeană, acțiune ce va fi urmată de deschiderea la București a unei reprezentanțe a Comunității Europene, cu statut de ambasadă. « nr. _____________ARPress Protest Asociația “Jilava 1989 - răniți și reținuți” protestează împotriva faptului că actuala putere a blocat toate inițiativele de traducere în fața instanțelor judecătorești a celor vinovați de reprimarea sîngeroasă a revoltei anticomuniste din decembrie 1989, într-un comunicat remis redacției ARPress, vicepreședintele asociației, Gheorghe Mihai, apreciază că, numai prin aflarea adevărului și aducerea jn fața justiției a celor vinovați de genocidul din decembrie 1989, România va putea evolua spre democrație. Comunicatul anunță totodată că asociația deține liste cu persoane implicate în represiunea din decembrie 1989, pe care urmează să le dea publicității. Dl Comescu umblă cu zăhărelul Roxana Stancu “Știu să fac afaceri” - ne-a informat dl Lucian Comescu, la conferința de presă a PSDT. Precizînd că “dacă se vrea, se poate”, potențialul candidat la președinția României a fluturat prin fața ochilor noștri mai multe hîrtii care, după spusele domniei-sale, constituiau un contract cu China, pentru 12.000 tone de zahăr. Extrapolînd acest “exemplu la nivel micro”, dl Cornescu a ajuns, firesc, la concluzia că numai domnia sa poate conduce destinele României așa cum trebuie. Starea de candidat la președinție ne-a fost descrisă poetic: “Timpul pe care îl ai nu mai este al tău, viața ta este cu totul alta. Care e motivația profundă pentru un asemenea gest? Justificarea pe care o am eu este că am un plus, o experiență pe care pot s-o dau altora”. Nu știm în ce domeniu consideră dl Cornescu că are “un plus” și “o experiență”, dar părerea noastră este că nu despre cel politic este vorba. Practic, nu ni s-a furnizat nici o informație precisă despre proiectata campanie electorală și nici soluțiile economico-politice pe care PSDT le întrevede pentru ieșirea din criză. Nici nu ne mirăm dacă ne aducem aminte că acest partid a apărut pe scena noastră politică doar ca să bruieze Partidul Social Democrat al dlui Sergiu Cunescu, dl Cornescu impunîndu-se interesului opiniei publice prin mai multe afaceri suspecte, care intrau în atenția presei, decît prin merite politice. De fapt, e destul de greu să fii om politic, cînd îl ai consilier pe Marius Cîrciumaru. S-a vorbit și despre cotidianul “Tineretul liber”: “Tirajul a scăzut, «Tineretul liber» ratează o șansă istorică. Eu aș putea să-l readuc la un tiraj mare”. Această afirmație ni s-a părut cel puțin hazardată, ținînd cont de antecedentele dlui Cornescu. Săptămânalul “Reporter”, care i-a aparținut, avea un tiraj cam de 10-15 mii de exemplare (în perioada “de aur” a presei post-decembriste), după care a dispărut din peisajul nostru publicistic. Aceasta să fie “șansa istorică” la care s-a referit dl Cornescu? S-a redeschis în EFORIE NORD restaurantul-bar ACAPULCOIE:“EFORIE NORD ! program varietéd cu baletul ARGUS (Lituania) fiecare seara văderim: -Carmen Rădulescu -Cătălin mîncare variază, la prețuri scăzute (400-500 lei) o largă gamă de băuturi Crișan i1*