Cotidianul, aprilie 1993 (Anul 3, nr. 76-99)

1993-04-01 / nr. 76

TIDIANUL JOI • 1 APRILIE 1993 / OPINIA Un proiect didactic eșuat , Gabriela Stoica Domnul Tatulici se specializează în emisiuni contrariante. Cum ar spune francezii, lansează cîte o sfidare opiniei publice, mai la stînga sau mai la dreapta, după cum îl inspiră experiențele de pe traseul propriei reconstrucții biografice. Un lucru e însă incontestabil: “Veniți cu noi pe programul II” e o invitație la reacție, ceea ce, pentru reveraca noastră instituție națională, reprezintă o performanță. Ultima sa emisiune, pregătită șase luni, a depășit însă limi­ta incitării, asumîndu-și, chiar prin titlu - “Rușinea de a fi român” - riscul instigării. Intențiile se pare că au fost întru totul “constructive” și nu întîmplător au obținut girul conducerii tele­viziunii. Numai că realizatorii au primit aprobarea pe un proiect didactic, elaborat riguros, ca pentru un adevărat examen de grad. Ceea ce ne face să credem că profesia trădată de domnul Tatulici în favoarea carierei de activist a fost cea de dascăl. Reperele unei strategii didactice coerente, constînd din obiective, metode, mijloace și criterii de evalu­are, se puteau identifica cu claritate. Dar domnul Tatulici, lipsit de tactică pedagogică, a ignorat să analizeze auditoriul, eludînd întrebarea de boltă a unei proiecții didactice: Cui mă adresez? Această lacună esențială a făcut ca demersul său să se transforme într-o lecție ionesciană, amintindu-ne că teatrul absurdului este expresia cea mai adecvată societății noastre de tranziție. Și totuși, cîștigul emisiunii există, dovedind că eșecul unei intenții poate fi relevant. Mai întîi, fără regie, am remarcat confuzia iscată de poliglo­­tismul gîndirii și criza de comunicare ce a marcat dezbaterea. Apoi, i-am avut față-n față pe reprezentanții Partidului România Mare și pe Marian Munteanu, liderul Mișcării pentru România. Ni s-a oferit astfel ocazia să constatăm pe viu asemănarea, mult mai categorică decît deosebirea de ordin cultural, dintre naționalismul de stînga și cel de dreapta. Poate niciodată tragedia din Iugoslavia nu am perceput-o mai copleșitor! Sigur că domnul Tatulici nu a intenționat să ne transmită un asemenea mesaj. Dimpotrivă! Transcenderea temei emisiunii avea stabilită o altă direcție. Interesul urma să se deplaseze pe însăși motivația regizorală. Materialul didac­tic rectorizant era un document strict autentic, de importanță istorică, obținut de la Chișinău de “Tinerama” domnului Max Bănuș și prezentat pe fundalul ororilor staliniste, precum secretul lui Polichinelle. Datat 2 iunie 1947, acest material, căruia nu-i contestăm nici conținutul, nici proveniența, confirmă negru pe alb ceea ce am aflat deja, în forme mult mai tulburătoare, din­ mărturisirile foștilor deținuți politici, din cărțile lor, din “Memorialul durerii”, din revista “Memoria” sau din “Caietele Rezistenței”. Și anume, că a existat un plan sistematic de distrugere a țărilor ocupate de sovietici, elaborat de KGB și care planifica deznaționalizarea și mizeria, începînd cu transporturile și canalizarea și terminînd cu educația și cultura. Cunoaștem ideile dlui Tatulici. Și de astă dată i-au jucat o festă, făcîndu-l să spere că-l va auzi pe Marian Munteanu învinuind istoria și scoțîndu-ne basma curată. Această confuzie de interpretare dovedește că dl Tatulici, care are o logică dalmațiană, nu înțelege logica lui Marian Munteanu, de o proveniență mai complexă. Oricum, impactul didactic scontat de realizatorii emisiunii nu a fost cel planificat. Bolșevizarea țării a fost doar prima etapă a dictaturii comuniste, cea mai crudă prin represiunea fizică și crima organizată. Atunci, se știa exact cine era agresorul, iar iubirea de țară se plătea cu moartea sau cu temnița. Ieșirea din bolșevism s-a făcut însă printr-o diversiune, cea naționa­listă, care se continuă și astăzi. Românizarea comunismului a produs criza morală în care ne zbatem, a făcut posibilă gîndirea vadimisto-păunesciană și alternativa sa de dreapta. In Iugoslavia, nu se moare din cauza deznaționalizării KGB- iste, ci din pricina naționalismului etnic fascisto-comunist. Iată de ce, evaluarea circumscrisă proiectului didactic al emisiunii a eșuat, în schimb, a apărut un semn de întrebare: pe cînd un document care să elucideze misterele Revoluției din decembrie și să ne proiecteze la TV planul KGB-ist al evenimentelor pe care le trăim? Poate așa vom afla, în sfîrșit, cine au fost teroriștii, de ce nu s-a putut prinde nici un exemplar și cîți ani va mai rămîne la Cotroceni președintele emanat. Pînă atunci, vom mai asista, probabil, la cîteva repetiții și, sigur, domnul Tatulici va trece­­ programul unu. Declarația lui Ilie Ilașcu din închisoare La 22 martie a.c., dl Ilie Ilașcu, președinte al secției FPCD din orașul Tiraspol, care a fost arestat în mod abuziv la 2 iunie 1992 de către regimul secesionist din Transnistria și se află în detenție de peste 10 luni pentru convingerile sale politice pe care și­ le-a afirmat prin intermediul posturilor de radio BBC, “Europa liberă”, “VOA”, precum și al publicațiilor din țară și din străinătate, a făcut o declarație pe numele anchetatorului Storojuk V.N., în care se menționează: “La 19 și 22 martie am luat cunoștință de așa-numitul «Dosar al teroriștilor». Din ziua arestării mele și pînă în prezent nu am depus nici o mărturie și nu am semnat nici un document vizînd așa-numitul «Dosar Ilașcu», întrucît nu recunosc legitimitatea autoproclamatei republici moldovenești nistrene, care nu are nici un temei politic sau juridic, precum nu recunosc nici organele create de aceasta, inclusiv organele de anchetă. Cer ca dosarul meu să fie examinat de organele legitime, consti­tuționale ale Republicii Moldova, singurele în drept să aprecieze dacă activitatea mea politică poate avea efecte penale. Revendicările mele­ corespund în totalitate normelor de drept internațional universal recunos­cute, fapt cunoscut de altfel și de către organele autoproclamatei republici. In baza celor expuse cer: 1. Să se pună capăt anchetării mele ilegale și să fiu pus în libertate sau acest dosar să fie transmis organelor constituționale ale Republicii Moldova. 2. Să mi se întoarcă toate obiectele care îmi aparțin, confiscate în mod abuziv în Ziua arestării mele, menționate și în declarația mea din 14.12. ‘92. Pînă la satisfacerea revendicărilor din prezenta declarație cer să mi se asigure condiții de detenție civilizate: - hrană normală de trei ori pe zi; - saltea, plapumă, pernă și lenjerie de pat; - să mi se permită transmiterea ziarelor și ascultarea radioului; - să mi se permită întîlniri cu reprezentanți ai Crucii Roșii Internaționale și ai presei; - să fie informate în permanență organele oficiale ale Republicii Moldova despre desfășurarea anchetei și despre locul detenției mele”. Biroul de presă al FPCD Executivul neagă dreptul la pămînt al veteranilor Potrivit unor surse ale Asociației Naționale a Veteranilor de Război, dl Mișu Negrițoiu - practic numărul 2 în cabinetul Nicolae Văcăroiu - a cerut ca din Proiectul legii veteranilor de război să fie scos pasajul care prevede dreptul foștilor combatanți de a fi împroprietăriți cu pămînt. Veteranii de război afirmă că nu cer acest drept în primul rînd pentru ei, ci îl solicită ca pe un drept istoric al celor care luptă pentru patrie și care trebuie să fie recompensați măcar cu o parcelă de pămînt pe care ei înșiși l-au apărat­ în România, luptătorii au primit pămînt încă din timpul lui Ștefan cel Mare și Sfînt, cît și după Războiul de Independență și după cele două războaie mondiale. Proiectul legii veteranilor de război se află pentru a treia oară la Guvern, unde se consideră că veteranii “cer prea multe drepturi”. (AM Press) i Să nu-i uităm pe țărani! Grigore Lăpușneanu - Transilvan Țăranii așteaptă să fie consi­derați ca parte respectată a poporu­lui român. Așteaptă să nu fie sacri­ficați pe altarul progresului social, să nu fie înșelați, batjocoriți și umiliți. în ultimii 50 de ani, țăranii au fost tratați mereu cu gînduri ascunse, criminale. Cu încăpățânare de oameni bolnavi,­­ foștii regimului comunist au obli­gat pe țărani să ducă “viața muncii în comun” în gospodăriile agricole colective. Pentru această “feri­cire”, au folosit toate mijloacele: bătăi, schingiuiri, închisori. Colectivizarea a fost realizată și sărbătorită cu triumful datorat unei mari victorii: deposedarea țăranu­lui român de pămînt. Ce a urmat știm. Pentru a-și asigura existența, țăranii au trebuit să-și fure propria pîine, agonisită cu sudoarea frunții lor. Pentru această crimă, țăranii au umplut închisorile “scumpei noastre patrii socialiste”. Pentru a face loc altor țărani condamnați pentru aceeași crimă, cei “închiși” erau grațiați în preajma sărbătorilor comuniste, spre gloria și cinstea Conducătoru­lui Roșu. Din Decembrie 1989, un “alt drum” s-a deschis pentru țăranii români. La începutul anului 1990, țăranii au fost împroprietăriți, cum se zice de către unii, cu cîte 50 ari de pămînt. Este o mare batjocură adusă țăranilor, și această farsă politică continuă și astăzi, prin Legea fondului funciar. Nu, domnilor politicieni, care urmăriți a vă atrage simpatia “maselor populare”, nu poate fi vorba de împroprietărire. Țăranii au fost și au rămas proprietarii pămîntului cu care au fost obligați să intre de “bună voie”, cum se spunea, în GAC. Să nu facem pe mărini moșii deci. De altfel, domnilor guvernanți v-ați trădat gîndurile ascunse, nu doriți, de fapt, să vedeți țăranii români proprietari. Astfel se explică întîrzierea atribuirii titlurilor de proprietate, nerestituirea pădurilor, refuzul administrației de a pune în executare hotărîri judecătorești privind fondul funciar. Lichidarea în pripă a coopera­tivelor agricole de producție, fără măsuri gîndite de a conserva averea țăranilor, de a o feri de jaf, nu s-a făcut din prea multă dragoste față de țărani, din prea multă democrație. S-a făcut cu acel gînd fățarnic de a dovedi că sînteți dușmanii declarați ai agri­culturii socialiste, pentru a culege laude de mari democrați. Voi sînteți cei care pînă mai ieri călăreau­ caii roșii ai comunismului și culegeau­ laude pentru mărețele victorii pe calea industrializării socialiste și transformării socialiste ale agriculturii. Și vremurile se schimbă, de ce să nu călăriți caii democrației, nu? Să nu întîrziem prea mult cu acești democrați de ocazie, de eră comunistă sau eră capitalistă - fie ce o fi­­ pe cai să fie - și să mergem mai departe pe drumul adevărurilor noastre amare. Să vedem unde ne aflăm astăzi cu situația agriculturii, cu starea omului de la țară. Pămînturile Țării Românești, multe sînt nelu­­­crate, multe sînt în paragină, sînt lăsate Pustiei. Și aceasta nu datorită neglijenței, lenei, ci pentru alte motive, nu sînt mașini agri­cole, nu sînt nici animale de tracțiune, nu sunt îngrășăminte. Parcul de mașini agricole “moștenit” este lăsat să se deterio­reze, este prost gospodărit. Disproporția care se adîncește, între prețul de achiziție al cerealelor și prețul scump al motorinei, respectiv costul lucrărilor agricole, pune țărănimea română în imposibilitatea de a apela la mașinile agricole ale statu­lui. Totul se năruiește în agricul­tură, mu­lți se întreabă dacă prăbușirea agriculturii nu este premeditată. Lumea satelor se frămîntă în dureri, în suferințe, dar și gîndește și cere să se acționeze. - Să fie modificată și completată Legea fondului funciar, pentru a se face dreptate tuturor țăranilor, tuturor celor cărora pămîntul le-a fost cuprins, în urma unor măsuri abuzive, în “tarlaua statului” și care potrivit prezentei legi nu sînt repuși în drepturile de proprietari; -Să se emită de urgență titlurile de proprietate asupra pămîntului; - Să se construiască fabrici pentru mașini agricole, iar mașinile agricole să se vîndă țăranilor la prețul de cost al fabricii, nu al pieței, statul urmînd să suporte diferența de preț; -Să se pună capăt importului de cereale, în scop speculativ și să fie achiziționate cerealele de la producătorii români la prețuri care să reflecte cheltuielile de cost și în corelare cu prețurile ridicate ale combustibilului și produselor industriale. Sunt cîteva doleanțe țărănești de rezolvarea cărora depinde soarta întregii țări. C. Veluda Intrarea în CE poate fi pentru noi un șoc brutal ieri dimineață, Parlamentul României a fost gazda delegației Comisiei politice a Adunării Uniunii Europei Occidentale, conduse de dl Hartmut Spell, președintele AUEO. Din delegație fac parte, printre alții, dnii Andre Kempinaire (Partidul Liberal Belgian) - vicepreședinte al AUEO, Pieter Stoffelen (Partidul Laburist din Olanda) - președintele Comisiei politicei a AUEO, Lord Finsberg (Partidul Conservator din Marea Britanie), Bnino Ferrari (Democrat-Creștin, Italia), Pierre Wintgens (Partidul Social Creștin din Belgia), Lorenzo Diaz (Centrul Democraților Creștini - Spania), Pedro Rosetai (Partidul Social Democrat din Portugalia), Doeke Bisma (Democrații 66 - Olanda). După frazele de protocol ale dlui Oliviu Gherman (care n-a scăpat ocazia să accentueze, stîrnind rumoare în sală, că vizita delegației are loc după ce în Parlamentul României “s-a prezentat o moțiune de cenzură, care a constituit o expresie a exercițiului democratic”), a fost invitat la microfon­ul Hartmut Spell, președintele Adunării Europei Occidentale, deputat social-democrat în Bundestag. După ce a rezumat noua situație din estul continentului nostru, vorbitoril a adăugat: “Nu ne mai temem acum de o agresiune armată. Aceasta nu înseamnă că nu mai avem temeri legate de securitatea noastră, dar acestea sunt de altă natură. Teama noastră este ca întoarcerea țărilor din centrul și estul Europei la indepen­dență și democrație să nu fie ocazia trezirii pasiunilor naționaliste, care ar repune în cauză stabilitatea și pacea întregului continent”. , “Nu ignorăm decepția dvs. și a vecinilor dvs. față de încetineala unei apropieri de NATO și de Comunitatea Europeană” a subliniat dl Spell.1 Sîntem însă nevoiți să constatăm că starea economică a țărilor din Europa Centrală nu permite demersuri accelerate. Intrarea dvs. într-o comunitate economică larg deschisă asupra pieței mondiale ar constitui un șoc prea brutal pentru societatea dvs., riscînd astfel să compromită progresele către democrație și cîștigarea libertăților publice și private”. în încheiere și-a exprimat convingerea că România este decisă să facă totul, în interiorul și în exteriorul fron­tierelor sale, pentru a deveni, atunci cînd va sosi momen­tul, un partener cu drepturi depline al Uniunii Europene. P.S. Menționăm că, în timpul alocuțiunii dlui Spell, la prezidiu se afla, alături de dnii Oliviu Gherman, Adrian Năstase, Ionel Roman, și senatorul PRM Corneliu Vadim Tudor. Mai menționăm că dl Gherman nu și-a spus părerea despre membrii familiilor regale din Spania, Olanda, Luxemburg și Belgia, fapt pentru care patria îi este, cum s-ar spune, profund recunoscătoare. Alexandru Ganea Proiectul de buget, runda a doua Runda a doua a dezbaterilor parlamentare asupra Proiectului de buget a început ieri cu controverse de natură aparent procedurală. Dorind să evite abordarea unor probleme de fond, majoritatea parlamentară a invocat Re­gulamentul ședințelor comune, care prevede o procedură specială de aprobare a bugetului de stat și a bugetului asigurărilor sociale. Este vorba de articolul 50, al. 2, unde se specifică: “în cursul luărilor de cuvînt pot fi prezentate numai amendamente privind probleme de redactare sau care nu aduc atingere fondului problemei discutate”. în replică, opoziția a acuzat lipsa din raportul comisiilor de buget­­finanțe a unor amendamente de fond înaintate conform Regu­lamentului (în termen de 5 zile de la data primirii Proiectului de buget) comisiilor de specialitate. în acest sens, dl Adrian Vilău (deputat FSN) ne-a declarat: “în Comisia pentru drepturile omului am propus un amendament care să interzică accesul direct al Ministerului Finanțelor la conturile Societăților Comerciale, pentru a reține taxe și impozite. Știu că atunci cînd am ridicat această problemă, ea a fost însușită de comisie, votată și apro­bată și totuși amendamentul nu se regăsește în raportul final”. In ciuda argumentelor opoziției, dl Oliviu Gherman a propus să se treacă la discutarea și votarea pe articole a legii. în acest moment, ședința s-a întrerupt, reprezentanții opoziției refuzînd să voteze atît titlul proiectului, cît și propunerea; în pauză, liderii grupurilor parla­mentare au purtat tratative cu dl Gherman în vederea rediscutării în plen a amendamentelor. La reluarea dezbaterilor, dl Marțian Dan a acuzat opoziția de “obstrucționare pasivă”, propunînd ca majoritarii să continue dezbaterea proiectului fără partici­parea opoziției. Dl Petre Roman a respins acuzația de obstrucționism, afirmînd că de fapt se dorește adoptarea cu orice preț a proiectu­lui “chiar dacă ar fi vorba de un caiet tot atît de gros, cu pagini albe”. După pauza de prînz s-a trecut la dezbaterea amendamentelor pro­puse de comisiile de buget-finanțe și la formularea de amendamente privind problema de redactare. Amendamentele respinse de comisiile de buget-finanțe vor fi discutate ulterior. Singurul lucru concret aprobat a fost deficitul bugetar fixat. (Alexandru Ganea) Guvernul angajează personal La Palatul Victoria, miercuri, 31 martie a.c., dl Partenie, șeful Departamentului Informații din cadrul Guvernului, a trasat cîteva repere cu privire la activitatea recentă a execu­tivului. Domnia sa a făcut o informare asupra vizitei premierului în patra județe: Dolj, Gorj, Hunedoara, Sibiu. Expunerea, în mare parte, a reluat informațiile pe care ziariștii le primiseră anterior. Cu prilejul acestei vizite premierul a vrut să vadă, în ce fel unitățile economice și-au elaborat și asigurat un program de activitate pe 1993, o creștere a capacității de producție și respectiv relansarea producției; în ce stadiu se află privatizarea în diverse forme (vînzări active, societăți mixte și locații de gestiune cu durata de 5-10 ani) și problemele sociale cu care se confruntă agenții economici. Această expunere a trezit un interes minim din partea ziariștilor care au reluat întrebările puse dlui Hrebenciuc, secretarul general al Guvernului, în data de 30 martie a.c. Astfel, am aflat că dl Văcăroiu știa de sosirea dlui Attali, președintele BERD, dar premierul este liber să ia hotărîri în legătură cu persoanele cu care dorește să se întîlnească. Faptul că dl Attali a vrut să se întâlnească cu dl Văcăroiu era o dorință care nu-l obliga în nici un fel pe premierul român, a declarat dl Partenie. Mai pe românește, dl Văcăroiu nu a considerat importantă întîlnirea. S-a revenit în repetate rînduri asupra subiectului “Mircea Hamza”. Nici de această dată ziariștii nu au fost lămuriți asupra rolului pe care îl joacă dl Hamza vizavi de filmul (drept la replică) pentru canalul “Euronews”. Am mai aflat că premierul a fost foarte mirat cînd a văzut statele de plată ale personalului din Regia Autonomă a Lignitului, declarînd că salariul directorului general este dublu față de cel al domniei sale. Se va continua acordarea de credite pentru deblocarea financiară a unor întreprinderi. Reamintim că suma pusă în joc de Guvern este de 200 miliarde lei, din care s-au folosit 96, în condițiile în care blocajul financiar a ajuns la 1800 miliarde lei. în atenția Guvernului stă și reglementarea activităților din porturi. în urma unor discuții cu reprezentanți ai Ministerului Transporturilor se va iniția un Proiect de Hotărâre Guvernamentală pentru “înființarea unei autorități portuare” menită să reglementeze activitatea și circulația din rada porturilor. Vineri, 2 aprilie a.c., cu puțin noroc, vom afla numărul total al funcționarilor din Guvern, cifră estimată la 700 de persoane. Se știe doar că numai în cadrul Secretariatului General sunt angajate 250 de persoane. Dacă ținem cont de faptul că la sfârșitul mandatului dl Petre Roman a declarat că avea 186 de funcționari în Guvern rezultă că Guvernul României este printre puținele instituții, care în aceste perioade tulburi angajează personal. Rep. Viceprimarul din Cluj se apără trecînd la atac Ovidiu Moldova a Direcției Sanitare a doamnei dr. Albu Silvia. Dl P. Meseșan (CD) a anunțat angaja­mentul luat de domnul deputat Ion Rațiu de a finanța realizarea monumentului memorandiștilor în Piața Păcii, cu ocazia împlinirii în 1994 a 100 de ani de la cele­brul proces al memorandiștilor. Cîștigătorul concursului de creație cu această temă va primi suma de 250 mii lei! La capitolul “Diverse”, consilierii opoziției au încercat să forțeze demiterea viceprimarului L. Medrea, care a fost somat să răspundă la o serie de acuzații de abuz în funcție, acuzații susținute de materiale compromițătoare, cuprinse sub titlul “Recapitulație”. Materialul se refe­rea, în principal, la atribuirea de către viceprimar a unor spații fără avizul prea­labil al Consiliului Local, a unor spații exagerate, atribuite “pe sprinceană” Uniunii Creștine (22 de încăperi - 1150 mp), Fundației Culturale Române, atribuirea unor spații aflate în litigiu judecătoresc (spațiu MADSZ dat “Asociației foștilor soldați din detașamentele de muncă forțată”) ș.a.m.d. De asemenea, în material figura contestația doamnei Maria Negrean, șefa Serviciului de privatizare al Primăriei, care a fost destituită abuziv din funcție, decizia fiind anulată ulterior de domnul prefect Zanc. în final, exista o listă de întrebări incomode pentru vice, listă semnată de Dumitru Cojocaru în numele Asociației Patronatului. Viceprimarul Medrea n-a respins nici una din acuzațiile aduse, dar a acuzat Consiliul Local că n-a luat în considerare alte abuzuri, mai grave, comise de SC “Transilvania”, fosta primărie și consilierii UDMR care au participat la miting. Exact tactica comunistă a lui I. Iliescu - cea mai bună apărare e atacul. Ziariștilor prezenți le-a făcut oferta cinică să le răspundă, mai apoi, la toate întrebările incomode, contra unei sume “modice” de 500-1000 $/oră. Speculînd un viciu de procedură al introducerii contestației, președintele ședinței (Dolean - PRM) a sistat ședința, consilierii opoziției nemaiputînd să continue ofensiva începută. Oricum, vicele este “pedepsit” deja pentru activi­tatea sa, fiind promovat în funcția de subprefect al județului Cluj. După cum s-a comunicat recent, Reginei-Mamă Elena a României i s-a conferit, post-mortem, titlul de Drept între popoare. La invitația Biroului de presă al Majestății Sale Regele Mihai I al României, dr. Alexandru Șafran, Marele Rabin al Genevei și fost Mare Rabin al României în timpul celui de-al doilea război mon­dial, a făcut următoarea declarație: “Yad Vashem din Ierusalim mi-a comunicat hotărîrea de a conferi, post-mortem, titlul de Drept între popoare Reginei-Mamă Elena a României. Primind știrea aceasta, am retrăit toate acele clipe de deznădejde cînd m-am adresat Ei, implorînd-o să ia sub oblăduirea Sa populația evreiască oropsită din Țară. Am revăzut chipul Ei nobil și luminos, am reauzit vocea Ei blîndă și mîngîitoare. De fiecare dată și fără întîrziere, Regina-Mamă a răspuns apelului meu: cu evlavie și înțelepciune, cu finețe și tărie s-a străduit să salveze ființe obidite evreiești și le-a salvat, îi datorez recunoștință. în scrierile mele am numit-o­ o adevărată mamă. Da. Așa a fost pentru noi, evreii din România, în anii de prigoană, Regina-Mamă Elena. Sufletul Ei bun sălășluiește, în înălțimi, de-a pururi, în rândul celor Drepți”. Vineri, 26 martie, a avut loc ședința Consiliului Municipal. în debut, primarul a prezentat o dare de seamă privind activitatea executivului în anul precedent. Din torentul de cifre și realizări, am reținut: populația Clujului a ajuns la 338.000 de locuitori, comerțul privat a crescut ca pondere la 35%, s-au plantat 812.000 flori, 45% din populația municipiului a primit pămînt, pînă la sfârșitul lui 1992 se înregistrau 14.953 șomeri din care 489 cu studii superioare. Mai avem 62 de monumente, din care primarul vrea să mute două deocamdată: Lupa Capitolină în fața lui Matei Corvin și Sf. Gheorghe în Piața Păcii. La obiecția consilierului UDMR, Szász Zoltán că ultimul ar fi mai expus la vibrații și noxe pe noul amplasament din cauza circulației auto intense, Funar propune “să se pună bine”, la conservat, statuia lui Matei Corvin, care e și mai expusă la degradare în Piața Unirii. In legătură cu fenomenul Caritas - societate de întrajutorare - Primăria intenționează să se asocieze (!!) curînd cu această firmă, care a promis, cu ocazia mutării în noul sediu de la Sala Sporturilor, că va oferi municipiului suma de 15 miliarde lei (de unde?!) pînă la sfârșitul lui aprilie. S-au stabilit taxele de pășunat și o taxă specială, de 1000 lei, pentru fiecare autovehicul. Consiliul Local a aprobat concesionarea pe 99 de ani a terenului de pe Bdul “1 Decembrie 1918” Parohiei “Christos - Lumina Lumii” și societății “Familia Luminii”, în scopul construirii aici a “Centrului de formare spirituală a familiei” și a Bisericii Greco-Catolice “Christos - Lumina Lumii”. S-a stabilit indemnizația consilierilor, care nu poate depăși un sfert din venitul lunar al primarului, venit care se cifrează la aproximativ 76.000 lei. Comisia pentru cercetarea activității fostei primării a adus în discuție soarta celor 229 de spații care au fost scoase nejustificat de aceasta din circuitul loca­tiv de stat. Problema se discută în instanță, executivul intenționînd să anuleze aceste contracte, dată fiind criza actuală de locuințe. Comisia pentru sănătate a Consiliului Local a cerut consilierilor să adopte o moțiune de protest împotriva menținerii scandaloase în funcția de director al Geneva, 30 martie 1993 PAGINA 2 Opoziția strînge rîndurile Șerban Madgearu Marți seara, la clubul “Ilie Năstase”, “preocupați și cu un adînc sentiment de responsabili­tate față de situația actuală din țară...” FSN, împreună cu celelalte partide politice din opoziție, a invitat membri ai corpului diplo­matic, lideri sindicali­ și reprezen­tanți ai presei la o dezbatere cu tema “România­­ acum și încotro?” Am avut ocazia să auzim luări de cuvînt cît se poate de pertinente, exprimînd îngrijo­rarea tuturor formațiunilor parla­mentare din opoziție față de direcția în care s-a angajat actualul guvern, prin strategia, bugetul propus și chiar actele concrete de guvernare. Mesajul esențial a fost acela că opoziția - CDR plus FSN - oferă o alternativă de guvernare și că “FDSN-ul are dreptate să se declare păstrătorul spiritului revoluției, al celei din ‘45­”. Ultima afirmație aparține liderului “Frăției”, dl Miron Mitrea, care, subliniind că sindicatele se află în opoziție, a răspuns și unor critici formulate de unul dintre parla­mentarii prezenți: în timp ce partidele din opoziție sunt nemulțumite de neimplicarea politică a sindicatelor, acuza contrară este încă mai frecventă din partea exponenților puterii. Întrucît presa nu a avut cuvînt, am dedus c­ă a fost invitată exclusiv pentru a constata că opoziția poate fi unită și coerentă. Ne bucurăm. Totuși, ne permitem să apreciem că atîta vreme cît FSN-ul nu va recunoaște public că multe dintre criticile pe care le aduce astăzi FDSN-ului i se potrivesc ca o mănușă pentru propria guvernare, alianța cu CDR va apărea în ochii opiniei publice ca lipsită de solidi­tate, dacă nu de-a dreptul suspectă. Cu atît mai mult ideea de a se erija într-o cît de mică măsură în port­ stindard al opoziției. FDSN-ul și Guvernul ne găsesc veșnic soluții l­a Raluca Stroe Brumariu Conferința de presă a FDSN de ieri a avut un singur invitat­­ pe Iulian Nistor, deputat FDSN și membru în Comisia Finanțe-buget a Parlamentului și un unic subiect de discuție: Proiectul de Buget pe ‘93. Dl Nistor a ținut să precizeze de la început că termenul foarte întîrziat de discutare a bugetului nu e o vină a FDSN sau a actualu­lui guvern. S-a ajuns în această situație, nu s-a explicat, din cauza datei alegerilor, a discuțiilor prelungite din comisiile de specialitate și, eventual, din vina guvernului Stolojan. Raportul comisiilor parlamentare de specialitate a fost și el criticat de dl Nistor, pe motiv că propune soluții la nivel global, fără a oferi și soluții concrete. Cît despre proiectul în sine, acesta prevede: un buget de austeritate (primul după Revoluție) în privința cheltu­ielilor bugetare nu și în sectorul investițiilor. Este realizat conform programului FDSN și al celui de guvernare. 292,8 miliarde lei sunt alocate pentru domeniul infra­structurii. Se continuă sub­venționarea unor regii autonome: a huilei, a cărbunelui și a celor din domeniul energetic. Nu se vor mai subvenționa societățile comerciale cu capital de stat, în ‘93 nu va fi eliminat blocajul financiar. Se discută problema unui deficit prognozat, pentru care trebuie găsite sursele de acoperire. Raportul comisiilor parlamentare nu dă soluții, dar Guvernul și FDSN le-a și găsit, afirmă deputa­tul FDSN, iată-le: contravaloarea în lei a creditelor externe contrac­tate de Guvern va fi folosită pentru acoperirea deficitului bugetar. Guvernul va fi abilitat, prin Legea bugetului, să contracteze împru­muturi din disponibilitățile din trezoreria statului, din fondurile de asigurări sociale nefolosite, din pensiile suplimentare și din fondul pentru ajutor de șomaj neutilizate. Aceste împrumuturi vor fi contrac­tate de Guvern cu BNR și cu alte instituții și vor avea dobînzi real pozitive. Deficitul bugetar pe ‘93 este prognozat la 426 miliarde lei. Cum se vor acoperi aceste împru­muturi? Prin împrumuturi externe, prin veniturile statului, care vor crește, însă, numai odată cu începutul redresării economice, în cel mai rău caz, această sumă va fi preluată pe anul următor. Asta, ca o ultimă soluție­­ am fost liniștiți imediat de dl Nistor. în prezent, datoria publică se ridică la 481 miliarde lei, la care se va adăuga dobînda în urma contractării împrumuturilor și pierderile provenind din operațiuni financia­re neregularizate, pierderi ce se ridică la cifra de 1010 miliarde lei. Cît privește rezerva de aur a țării, de 7 tone, conform directorului BNR, ea nu acoperă în realitate masa monetară emisă în acești trei ani. în rest, s-auzim de bine! t

Next