Cronica Sătmăreană, ianuarie-martie 1969 (Anul 2, nr. 272-346)

1969-01-03 / No. 272

______________________________ Vineri 3 ianuarie 2 CEI MAI BUN 110 SPORTIVI AI ANULUI 1968 DIN JUDEȚUL SATU MARE Consiliul județean pentru educație fizi­că și sport a stabilit zilele trecute pe cei mai buni zece sportivi ai anului 1968 din ju­dețul nostru, pe care ni-l prezentăm jos. 1. ȘTEFAN HAU­KLER. Component al echipei de floretă O­­limpia, a obținut la Olimpiada de Mexic, împreună la cu echipa noastră repre­zentativă din care a făcut parte, locul pa­tru pe națiuni, 26 de ani și este pro­ pro­fesor. 2. TAMAS SZABÓ. Face parte din Asoci­ația sportivă a Liceu­lui nr. 2 din Satu Ma­re. A devenit în anul 1968 vicecampion eu­ropean la­­ „Criteriul speranțelor olimpice“ la Berlin, alergînd 100 de metri plat in 10,5 sec. Are 17 ani și este elev la Liceul nr. 2 Satu Mare. 4. ATTILA­ BA­LOGH. Unul din cei mai reputați luptători ai echipei Olimpia (stilul liber). S-a si­tuat, în cursul anului ce s-a încheiat, pe locul doi in clasamen­tul campionatului re­publican, rezervat se­niorilor. Este munci­tor la Uzina Unio și are 26 de ani, mai bibcan la juniori mici. Are 17 ani și este e­­lev al Școlii profesi­­onale, in­ care activează în categoria B. A cucerit in anul 1968 (împreu­nă cu echipa sătmă­­reană din care a fă­cut parte locul doi la campionatul repu­blican al mici, a cărui juniorilor s-a disputat la finală Satu Mare. Totodată ea es­te componentă a lo­tului reprezentativ de junioare. Este elevă a Liceului M. Eminescu din Satu Mare. Virsta: 16 ani. 9. ERNEST DUKASZ. Activează în cadrul a­­sociației sportive „Me­canizatorul" din Cărei. Anul 1968 i-a adus satisfacția de a se fi clasat pe locul doi pe țară, in competiția re­zervată juniorilor mari A Împlinit vîr­­sta de 18 ani și este elev la Școala profe­sională de mecaniza­tori agricoli din Cărei. 10. SERGIU TÎL­­VÎC. Un alt atlet va­loros al asociației sportive de pe lingă Liceul nr. 2 din Satu Mare. Cea mai bună performanță a sa în a­­nul 1968: 11,1 sec. pe suta de metri. La vîr­­sta de numai 16 ani, rezultatul obținut este deosebit de frumos. Sergiu Tîlvîc este elev al Liceului nr. 2 din Satu Mare. 0L­EVA LENGYEL. Floretista nr. 1a e­­chipei Școlii Satu Mare a sportive obținut în anul 1968 locul in­­tîi la Concursul spe­ranțelor olimpice dis­putat la Magdeburg (R.D.G.). Eleva E. Len­gyel (Liceul nr. 2) a împlinit abia virsta de 17 ani. 5. ALEXANDRU COROIANU. vează în echipa Acti­de juniori a A.S. Voința — secția box. A cu­cerit în anul 1968 ti­tlul de campion tepu­6. IO­AN MIHOC. Ca și Coroianu, a de­venit în anul 1968 cam­pion republican de box la juniori (firește la o altă mică ca­tegorie). Face parte din aceeași asociație sportivă, are aceeași vîrstă și este și elev de școală prof­­es­­ională. 7. PETRU POP. Es­te component al sec­ției de lupte libere a Olimpiei. La numai 16 ani ai săi, este cîș­­tigător al Concursului republican de toamnă al juniorilor mici, des­fășurat la Cluj. Este muncitor zidar la Uzi­na Unio. 8. VIORICA BA­LLAS Baschetbalista Școlii sportive din Sa­tu Mare, este omul de bază al acestei forma- Laureate ale „Festivalului de minibaschet”, Zece mici sportive, zece mici baschetbaliste (8—10 ani) ale Scolii sportive din Satu Mare, au devenit în ultimele zile ale anului trecut laureate ale „Fes­tivalului de minibaschet", desfă­șurat în Capitală. A. Bartha, M. Aștelean, I. Gross, M. Szigeti, M. Gardoș, I. Bara, S. Buda, E. Timciuc, C. Sas și S. Marincaș (antrenate de pasionații soți Both) au cucerit locul I pe ța­ră în întrecerea micilor baschet­baliste. Două dintre rezultatele obținute —­ Și—3 cu „Școla­rul" București și 49—12 cu „Școala sportivă” Brașov — vorbesc de la sine despre evo­luția bună a micilor sportive din Satu Mare, considerate pe drept cuvînt revelația concursu­lui. De remarcat că și minibas­­chetbalistele sătmărene de anul trecut au obținut aceeași per­formanță. Felicitări și urări de noi succese micilor baschetbaliste, și celor care se ocupă de pre­gătirea lor. In cadrul aceluiași echipa de minibaschet concurs, (grupa 10—12 ani) a Sc. sp. din Satu Mare s-a situat pe locul 6 pe țară (au participat 10 echipe fi­naliste). Lotul sătmărencelor: A­­driana Cristea (cea mai bună e­­voluție), A. Dancu, M. Lungu, S. Matyasovski, I. Pop, E. Man­­dici, I. Partin, G. Micu, D. Ka­llós și A. Sabău. CRONICA SATMAREANÄ INSTANTANEE La carnavalul pionierilor și școlarilor Orice manifestare de grup a copiilor e legată inevitabil de apelativele drăgălășenie, exube­ranță contaminantă, bunăvoie și tot ce încorporează noțiunii: ti­nerețe. Această atmosferă dom­nea cu cîteva zile în urmă în sala festivă a Școlii generale nr. 8 din Satu Mare, unde se desfășura carnavalul pionieri­lor și școlarilor din municipiu. De pe pereții sălii frumos pa­voazate îi așteptau pe oaspeți, urîndu-le „Bun venit“... cei șapte pitici și Albă ca zăpada și eroi ai altor basme. Falnicul brad împodobit scînteietor do­mina decorul feeric al carna­valului. După buchetul de melodii oferit participanților de orches­tra și soliștii de muzică ușoa­ră, a urmat parada și premie­rea măștilor, în crearea cărora imaginația și îndemînarea și-au spus deopotrivă cuvîntul. Sute de măști, costume și-au eta­lat frumusețea, creînd o atmos­feră colorată, plină de antren. S-au întîlnit aici eroi din bas­me și filme ca: Scufița Roșie și Winnetou, împărați și prinți, domni și domnițe, cenușerese, cow-boy, paji, popa Oșlobanu, iepurași etc. într-o simfonie a mirificei lumi a copilăriei. După ce juriul a premiat ce­le mai interesante măști, a în­ceput dansul nostimelor perso­naje. O tombolă bogată a în­tregit atmosfera antrenantă prin surprizele ei. TV pe canalul 10 După cum informează Ministe­rul poștelor și telecomunicațiilor, începînd cu data de 21 decembrie 1968, a fost pusă în funcțiune în apropiere de Baia Sprie o nouă stație principală de televiziune, ce lucrează pe canalul 10 OIRT. Deși această stație dispune de o putere suficientă pentru acope­rirea unor zone importante din județele sus-amintite (jumătatea de sud-vest a județului Maramureș, zona centrală a județului Satu Mare și zona de nord-est a ju­dețului Sălaj), vor exista în mod inevitabil zone dezavantajate de relieful accidentat din partea res­pectivă a țării, în care recepția va fi slabă sau chiar imposibilă. Pentru aceste zone se vor in­stala în anii viitori stații secun­dare locale (translatoare) care folosind recepția stației princi­pale de pe canalul 10 vor asi­gura condiții normale de recep­ție (pe alte canale locale) prac­tic, pe întreaga suprafață a ju­dețelor respective. Condițiile de recepție devin din ce în ce mai slabe pe mă­sură ce pe direcția stației de e­­misie se interpu­n obstacole na­turale (dealuri, grunți) sau chiar artificiale (clădiri), care slăbesc sau chiar opresc propagarea un­delor. Cu cît distanța de la amplasa­mentul de recepție pînă la stație este mai mare și cu­ cît obstacole­le pe direcția stației sînt mai nu­meroase, mai mari și mai apro­piate de punctul de recepție, cu atît semnalul e mai slab și șan­sele unor condiții acceptabile de recepție sunt mai reduse. In astfel de situații se găsesc: localitățile situate în depresiunea Maramureșului (pe valea Izei și Vișeului), Țara Oașului, o parte din Depresiunea Lăpușului, loca­litățile situate pe văi (fără des­chidere spre stația de emisie) din județul Sălaj și chiar amplasa­mente izolate din localitățile ca­re au condiții normale de re­cepție. Telespectatorii ce folosesc, în prezent, recepția translatorului local pe canalul 7, sînt anunțați pe această cale că acesta își va înceta emisia în trim. I. 1969 și că pînă atunci să-și adapteze instalația de recepție pentru ca­nalul 10. Semnalul de TV pe canalul 10 va fi mult mai puternic, iar sta­ția rămîne instalată definitiv în zona respectivă. O bună recepție se poate ob­ține prin folosirea unor antene adaptate pentru canalul 10 și cu un număr de elemente în funcție de intensitatea semnalului. INCEPIND DE AZI RECENSAMINTUL ANIMALELOR DOMESTICE In scopul obținerii de date e­­xacte asupra efectivelor de ani­male. Consiliul de Miniștri al Republicii Socialiste România a dispus să se efectueze, între 3 și 10 ianuarie 1969, recensămîntul animalelor domestice la data de 3 ianuarie existente 1969, la bovine, cabaline, porcine, ovine, alte specii, precum și la rasele de animale de reproducție la speciile taurine, porcine și ovine. înregistrarea efectivelor de a­­nimale începe pe întreg cuprinsul țării în ziua de 3 ianuarie 1969, ora 8 dimineața, în toate unitățile socialiste de stat și cooperatiste care posedă animale domestice, precum și în gospodăriile cetățe­nilor care dețin animale. In acest scop pe cuprinsul țării s-a con­stituit comisii municipale, oră­șenești și comunale care au sar­cina de a organiza, pregăti și executa recensămîntul animale­lor domestice cu personalul de înregistrare: recenzori șefi și recenzori de sectoare. Recensămîntul este una din cele mai bune forme de observare statistică, fiind o lucrare de mari proporții și amploare care se ba­zează pe observarea totală, pe­riodică. Efectivele de animale sînt înregistrate în toate unități­le de stat, cooperatiste și în gos­podăriile populației pe specii, sexe și grupe de vîrstă făcînd posibilă compararea datelor ob­ținute la diferite recensăminte, pentru a ne da seama de creș­terea sau descreșterea efective­lor existente. Datele obținute prin recensă­mîntul animalelor domestice sînt utilizate pentru întocmirea planu­rilor economice de stat curente și de perspectivă, rezolvă dificile probleme în legătură cu aprovi­zionarea populației cu produse agricole animaliere, ele ajută la cunoașterea în mod cert a po­sibilităților de livrare și achizi­ție cu materii prime pentru in­dustrie a bunurilor de consum, a disponibilităților pentru export. Se rezolvă cu succes și probleme de ordin științific și administrativ cum sînt: zonarea creșterii ani­malelor avînd în vedere extinde­rea raselor de mare productivi­tate, îmbunătățirea raselor de a­­nimale, calitatea și productivita­tea, organizarea rețelei de insti­tuții ale cercetării și asistenței veterinare, cadre de specialitate, baza furajeră etc. Iată cîte as­pecte și probleme importante își așteaptă o rezolvare favorabilă prin utilizarea datelor, rezultate la recensămîntul animalelor do­mestice. Dată fiind importanța acestei acțiuni, cetățenii sînt invitați să dea tot concursul celor destinați s-o ducă la îndeplinire cu bune rezultate. gem 5.05—6.00 Program muzical de dimineață. 6.05—8.25 Muzică și actualități. 8.25 Moment poetic. 8.30 Melodia preferată. 9.30 Ma­tineu literar. 10.00 Cîntă corul de studio al Conservatorului Ciprian Porumbescu. 10.20 Muzică de es­tradă. 10.30 Emisiune muzicală de la Moscova. 11.05 Melodii. 11.45 Sfatul medicului. 11.50 Cotele ape­lor Dunării. 12.00 Gîntece. 12.20 Cronica revistelor literare. 12.30 Melodia populară și interpretul preferat. 13.10 Avanpremieră co­tidiană 13.20 Muzică ușoară. 14.10 Piese instrumentale. 14.30 Auto­mobil-club. 14.50 Jocuri româ­nești. 15.05 Concertul zilei. 15.50 Cîntă la cobză Marin Cotoanță. 16.00 Radiojurnal. Sport. Buletin meteorologic. 16.10 Recital de ope­ră Mario del Monaco. 16.30 Ante­na tineretului. 16.55 Radio publi­citate. 17.00 Muzică ușoară. 17.15 Pe teme economice. 17.30 Varia­­țiuni pe o temă bizantină de P. Constantinescu. 17.45 Orizont ști­ințific. 18.05 Muzică populară și ușoară. 18.30 Gazeta radio. 19.00 O melodie pe adresa dumneavoa­stră. 19.20 Sport. 19.30 Album fol­cloric. 20.05 Caruselul melodiilor. 21.00 Un ritm de dans. 22.00 Radio, jurnal. Buletin meteorologia. Sport. 22.20 Romanțe. 22.40 Mo­ment poetic. 22.45 Melodii de suc­ces. 0.05—6.00 Estrada nocturnă. rmunde ш [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] Expoziții . In sala de festivități a Ca­binetului județean de partid din Satu Mare este deschisă în conti­nuare expoziția „Realizări și per­spective în economia județului Satu Mare“ care poate fi vizitată zilnic (cu excepția zilei de luni) între orele 10—12,30 și 14,30—19. ■ Puteți vizita, de asemenea, zilnic, între orele 10—13 și 16— 19, în sălile Muzeului de istorie din Satu-Mare expoziția jude­țeană de artă plastică. В fn sala Școlii profesionale, str. C. Dobrogeanu Gherea, con­tinuă să rămînă deschisă expozi­ția de protecția muncii, care poa­te fi vizitată zilnic între orele 10—13 și 17—19, iar duminică in­tre orele 10—13. Cinematografe SATU MARE — Victoria: Sa­muraiul (film francez, colorat); Popular: Suflete tari seriile I și II, (film sovietic, cinemascop); OAREI — Popular: Surprizele dragostei (film italian); 23 Au­gust: Noaptea nunții în ploaie (film R.D.G., colorat, cinemascop); NEGREȘTI-O­AȘ: Roata vieții (film R.F.G.); TÂȘNAD: Ultima noapte a copilăriei (film româ­nesc, cinemascop); HALMEUi Gioconda fără surîs (film româ­nesc); SANISLAV: Trei pași pe pămînt (film polonez); BERVENII Bomba de la ora 10:10 (film iu­goslav, colorat). Buletin meteorologic Stația meteorologică Satu Ma­re, anunță timpul probabil pentru zilele de 3—4 ianuarie. Vremea se menține rece cu cerul varia­bil, vor cădea ninsori slabe, izo­late. Temperatura minimă va fi cuprinsă între minus 8 — minus 16 grade, iar cea maximă între minus 2 și minus 8 grade. Vînt slab. Dimineață ceață locală. In biblioteca Liceului M. Eminescu din Satu Mare se află peste 12.000 de volume, o frumoasă zestre spirituală din care elevii își îmbogățesc cunoștințele cu pasiune și perseverență. Im fost invitat la revelion De fiecare dată, la sfîrșit de an, primesc numeroase invita­ții pentru a petrece revelionul în compania unor cunoscuți, prieteni sau rudenii. Vezi bine — zic ei — că sînt spiritual, că am poante și 43—47 la sută din atmosfera agreabilă creată mi se datorește mie. Se părea, în­să, că acum va trebui să întîm­­pin singur noul an. Stăteam la televizor în aștep­tarea începerii programului spe­cial. Deodată, soneria zbîrnîi strident. Am deschis. In ușă se afla poștașul cu tolba plină. — Toate-s pentru dumnea­voastră. Ar trebui să semnați pentru fiecare, o să ne prindă dimineața aici. Așa că... nu­mai o semnătură pentru asta „expresă". Desfăcui plicul. Un cartonaș alb. In colțul sting — niște șnururi colorate, de care erau agățate: o potcoavă minusculă, un coșar, o inimă străpunsă de o sabie. Toate din aur! In col­țul din dreapta era scris: „La ora 21,30 vine Gică cu mașina să te ia. Te așteptăm, Fane". Măi, la fie! Nu-mi aminteam de nici un cunoscut Fane, sau Gică. Cine să fie? La ora fixată aud claxonul u­­nui Fiat 1800. Nu după mult timp soneria de la intrare se face țăndări. Deschide — Tu ești Nae? — mă între­bă noul venit. — Nicolae Popescu. — Repede, că mai am și alte curse de făcut! Ești așteptat! — îmi înghesui paltonul pe umeri, pălăria, fularul, mă în­șfăca de braț și, luat pe sus, mă trezit în mașină. După o oră și 33 de minute, limuzina se oprește, în fața unei vile. Geamurile — luminate puternic, prin care străbăteau melodii cîntate împleticit pe mai multe voci. La ușă mă ia în primire un tip îmbrăcat în frac. — Să ne trăiești, nea Nae. Bine ai venit! — Dar, ce-i aicea, cine sun­­teți, mă rog? — Bravo, îmi place că ești spi­ritual! Ne-a spus nouă nea Go­­gu că o să avem un partener bun. Facem un revelion.. .! — Să vi-l prezint pe nea Po­pescu — spune tipul in timp ce mă conduse într-o cameră spațioasă. Ce întimpinare! Ropote de a­­plauze, urări de bun sosit, strîn­­geri de mîini. Am fost plantat între două domnițe, instruite pentru a-mi face seara cît mai agreabilă și plăcută. In sufragerie erau 5—6 mese cap la cap, încărcate cu bună­tăți: wisky, coniac Metaxa, li­chioruri, sandviciuri de salam de urs, șuncă, brînzeturi, pes­cărie. Iar eu, ce să zic, tratat de partenerele mele ca pe cel mai ales oaspete. — Servește, dom' Nae, dom' Năică, wisky, sandviciuri... — Poate doriți un păstrăv... — Sau prospături de porc... După aperitiv, au urmat pur­cei la tavă (cu lămîi în gură), cîrnăciori, bib­ecuri, fripturi de vițel și de țap lopătat. Și unde mai pui paharele din cristal, sticlele de șampanie etc. ce mai­ sfîntu să fi fost și tot nu rezista tentației. După ce disecai un purceluș, se apropie de mine unul încins la obraji. — Ei, Nae, cum te simți? Moment satiric Mersi, bine. Dar spune-mi și mie, cine ești? — Ei, șugubățule... păi... n-am vorbit noi la telefon? N-a fost Gogu, știi. .. chestia aia cu cele 500 kg vin. De data aceasta fuseseră strivite de tot urechile acului! — Da, da, îmi amintesc — făcui eu că aprob să văd unde vrea să ajungă. — După revelion... Dacă o să „iasă" bine la inventar! ha, ha, ha! O să facem una și mai lată. Cu revizorul contabil s-a aranjat. Nevastă-mea, asta, dată dracului. A tăcut ce-a fă­îi cut și l-a învîrtit. Inventarul... In discuție intră un individ mai tinăr, cherchelit de-a bine­­lea . La anul, o să am un Merce­des, pe (hîc) cinstei — De unde o să scoți banii? Întrebai. De la Loto, cîștig la (hîc) Loto! Joci de mult? — N-am jucat în viața mea. Joacă alții pentru (hîc) mine. Scodița o dau lui frate-miu. El n-are bani. Apropo (hîc) Năiță. M-ai cam trișat atunci cu be­rea. N-am rămas decit cu (hîc) două bătrîne. Pentru asta am (hîc) muncit eu? Lasă că o să fie mai bine data viitoare — încercai eu să-l potolesc. — Pe mine vrei să mă duci? Ți-o coc eu (hic)! Cum a vrut să mi-o coacă n-apucai să aflu că apărură trei doamne îmbrăcate în dantelă neagră; se remarcau broșele mari, strălucitoare, și coafura după ultima modă. — La toată lumea pa­și puși — chicoti­a mai durdulie. Văd că se apropie de masa mea, îmi întinde mîna . — Dom' Nael Mi-a vorbit foarte mult Fane de dumneata. Ești un om de ispravă. De fapt, vorba proverbului: „Cui ii este frică de apă, nu mănîncă pește". — Sigur că da, mie nu mi-e frică. Pescuiesc întotdeauna cînd am timp liber. — Timp... ai destul. Depozi­tul. .. In acest moment ușile se des­­chindră. In prag apărură niște unși, pe care toți îi întîmpinară strigîndu-i pe nume: Gogu, Fa­ne, Gică și... Mai era și un al patrulea. Gogu zise ceremonios : — Vi-l prezint pe Nae Po­pescul O clipă, asistența în cremeni. Se făcuse o liniște de mormînt. Apoi, cei 23 de ochi (unul avea un ochi de sticlă) se întoarseră spre mine, țintuindu-mă aprig. Simții un fior în tot capul. „N-a­ zic — am încurcat-ol" Oare se vor arunca asupră-mi, să mă sfiște? Gogu, expert. În­țelese repede totul și se apro­pie de mine, amenințător. Cine ești? Spune­ că, alt­fel, Nicolae Popescu, locuiesc in microraion. — Cum ai ajuns aici? — Cu mașina... Cu Fiatul, Dînsul m-a adus... Și-l indicai pe cel ce sta în cadrul ușii. — Unde lucrezi... Fanto­mas? — La ziar! Sînt redactorul de foiletoane! Ce a urmat, nu se mai poate desene : țipete, vaiete. Două fe­mei leșinate! Gogu, alb ca va­rul, abia se mai ținea de spă­tarul scaunului! Mă strecurai pe lingă ei, îmi luai senin paltonul și pălăria. Ajuns acasă, am deschis te­levizorul. Programul era pe sfîrșite. Ieri dimineața am predat foi­­letonul secretarului de redac­ție. L-am scris in așa iei, nicit să mă pot reintîlni cu Gogu, Fane, Gică și... Nae Popescu cel adevărat. Firește, în sala tribunalului că, doar la celă­lalt revelion nu prea mai sînt șanse. Oricum tot o să am pri­lejul să le urez... „mulți anii" Că merită, zău așa. FLAVIU ISTRATE

Next