Cronica Sătmăreană, ianuarie-martie 1970 (Anul 3, nr. 583-656)
1970-01-13 / No. 590
—1 1 mmwARi вт wqatb tarile, üww-vai Anui ш (x) ж gg цн I Ш й «Г IIИ 11 1 МII 4 pag* — 30 bani _____________________________________ PLENARA LĂRGITĂ A U.I.C.A.P. SATU MARE Ieri în sala Teatrului de Nord din Satu Mare, au început lucrările plenarei lărgite a Uniunii județene a cooperativelor agricole de producție. La lucrările plenarei participă membrii și membrii supleanți ai Consiliului județene a cooperativelor Uniunii cele de producție, membrii agricomisiei de revizie, secretari ai comitetelor comunale de partid, președinți, ingineri șefi și contabili șefi ai cooperativelor agricole de producție, aparatul Direcției agricole județene, al Uniunii județene a cooperativelor agricole de producție, al Filialei județene a Casei de pensii, conducătorii unor instituții și întreprinderi care au tangență cu sectorul agricol. La plenară au luat parte tovarășii Iosif Uglar, prim-secretar al Comitetului județean Satu Mare al P.G.R., președintele Comitetului executiv al Consiliului popular județean, Gheorghe Govor, secretar al Comitetului județean de partid, Ioan Ienciu, prim-vicepreședinte al Comitetului executiv al Consiliului popular județean, ing. Nicolae Babici, vicepreședinte al Comitetului executiv al Consiliului popular județean, directorul Direcției agricole județene, alți membri ai Biroului Comitetului județean de partid și Comitetului executiv al Consiliului popular județean A fost prezent ing. Adrian Rogojan, delegatul Uniunii Naționale a Cooperativelor Agricole de Producție. In cadrul lucrărilor plenarei au fost dezbătute măsurile ce urmează a fi luate pentru înfăptuirea programului stabilit de conducerea partidului, privind dezvoltarea agriculturii cooperatiste și pentru realizarea hotărîrilor recentei plenare a Consiliului Uniunii Naționale a Cooperativelor Agricole de Producție. La primul punct al ordinei de zi, tovarășul Iosif Uglar a supus aprobării plenarei unele măsuri organizatorice. Pentru asigurarea îmbunătățirii activității de partid în domeniul conducerii și îndrumării agriculturii și în scopul creșteri contribuției uniunilor cooperativelor agricole de producție în îndeplinirea sarcinilor ce le revin, hotărîrea conducerii superioare de partid prevede ca la județe președintele uniunii să fie în același timp și secretar al Comitetului județean de partid. Ca urmare a propunerii făcute, plenara a hotărît eliberarea tovarășului ing. Vasile Manta din funcția de președinte al Uniunii județene a cooperativelor agricole și a ales, în unanimitate, în această funcție, pe tovarășul Gheorghe Govor, secretar al Comitetului județean de partid. Au fost eliberați, de asemenea, din Biroul executiv al Uniunii județene a cooperativelor agricole de producție, primind alte sarcini, tovarășii: Anton Kerekes, Octavian Molnár, Gheorghe Bogza, Gheorghe Mureșan, Carol Szabó și Gheorghe Oșan. In Consiliul Uniunii județene au fost cooptați tovarășii Grigore Coja și Octavian Poset. Astfel, Biroul executiv al Consiliului Uniunii județene Satu Mare a cooperativelor agricole de producție are următoarea componență: GHEORGHE GOVOR, președinte: VASILE MANȚA, vicepreședinte: IULIU KENGYEL, vicepreședinte: IOAN BUTEANU, vicepreședinte: VASILE MARCU, NICOLAE MANEA, CAROL BOTOȘ, GRIGORE CORA, OCTAVIAN POSET, IOLANDA KAITAR, GHEORGHE APAN, GHEZA DALOCZKI, și IOAN DOMUȚA, membri: VIRGINIA CRĂCIUN, LUDOVIC VAJAI, IOAN POMIAN Și ȘTEFAN SCHMIDT, membri supleanți. In continuarea lucrărilor a luat cuvîntul tovarășul Gheorghe Govor, secretar al Comitetului județean de partid, președintele Uniunii județene a cooperativelor agricole de producție, care a mulțumit ce(Continuare în pag. a 3-a) PRODUCTIVITATEA-noțiune cu largi rezonante practice In economia județului Satu Mare se relevă în ultimul timp orientarea mai hotărîtă spre extinderea ramurilor moderne legate de revoluția tehnico-științifică contemporană, spre valorificarea superioară a resurselor materiale și asimilarea de produse noi, cu tehnicitate superioară. Cum aceste transformări nu se fac de la sine, metodele de organizare și conducere a activității economice joacă un rol preponderent în promovarea progresului tehnic, în sporirea productivității muncii sociale. La Plenara C.C. al P.C.R. din 9—13 decembrie 1969, tovarășul Nicolae Ceaușescu sublinia: „De importanță majoră, pentru realizarea planului economic pe anul următor, în condiții de eficiență sporită, este ridicarea susținută a productivității muncii în fiecare ramură, în fiecare întreprindere. Pentru 1970 se prevede ca productivitatea muncii să se mărească cu 8,8 la sută, înregistrînduse astfel unul din cele mai înalte ritmuri de creștere în actualul cincinal". Ioan CAITA, membru al Biroului Comitetului județean Satu Mare al P.C.R., președintele Consiliului județean al U.G.S.R. Pornind de la aceste considerente de traducere în viață a Directivelor preconizate de Vința Națională și Congresul Conteal X-lea al P.C.R., pentru ridicarea continuă a productivității muncii, Consiliul județean al sindicatelor Satu Mare, Consiliile municipal și orășenești ale sindicatelor au trecut, pe baza indicațiilor Consiliului Central al U.G.S.R., la organizarea concretă a unor acțiuni de sprijinire a eforturilor depuse de colectivele unităților productive din județ în această direcție. Consiliul județan al sindicatelor Satu Mare, în colaborare cu Cabinetul județean pentru bleme de organizare științifică proproducției și a muncii, a inițiat a o acțiune amplă și de durată, avînd ca scop creșterea productivității muncii, reducerea prețului de cost și îmbunătățirea calității produselor, pe baza cunoașterii și introducerii în producție a metodelor și sistemelor superioare de organizare, prin ridicarea calificării profesionale a muncitorilor, acțiune denumită „Avantehnica ‘69". Măsura în care s-au dovedit efi(Continuare în pag. a 3-a) GENEZE“ supliment politic și ziarului „Cronica sătmăreană". CHITI GENEZE ---------- In prima decadă a lunii Mașini de gătit peste plan Conștienți de sarcinile sporite ce le revin în acest an, colectivul de muncitori, ingineri și tehnicieni de la Combinatul 1 Mai din Satu Mare, a pornit cu avînt sporit în realizarea sarcinilor de producție. La capătul primelor 10 zile de muncă, realizările obținute s-au concretizat în depășirea planului producției globale cu 0,2 la sută, dîndu-se peste plan 20 de mașini de gătit emailate și 3 garnituri de mobilă. De menționat că numai valoarea producției de mobilă realizată în aceste zile în secțiile combinatului, depășește 1,2 milioane lei. SuCCESE FEROVIARE La finele primei decade de activitate din acest an, colectivul de muncă din stația C.F.R. Satu Mare raportează importante realizări în îndeplinirea sarcinilor de producție. Planul de transporturi pe cele 10 zile a fost depășit prin 2,1 la sută, ceea ce în unități fizice înseamnă 870 tone mărfuri transportate peste prevederi. Ca urmare a bunei organizări a muncii, sarcina statică a fost îmbunătățită cu 6,5 la sută, economisindu-se în același timp peste 60 vagoane marfă. De asemenea, staționarea vagoanelor la rampele de încărcare-descărcare a fost redusă cu 1,1 la sută. In această intensă competiție a muncii, se evidențiază echipa de manevră condusă de Gheorghe Uivărășean și echipele de la revizia de ace. PREȘEDINTELE CONSILIULUI DE STAT, NICOLAE CEAUȘESCU, A PRIMIT PE MINISTRUL ECONOMIEI ș 1 FINANȚELOR AL FRANȚEI Președintele Consiliului de Stat, Nicolae Ceaușescu, a primit luni la amiază, la Predeal, pe ministrul economiei și finanțelor al Franței, Valery Giscard d'Estaing, președintele delegației franceze la lucrările celei de-a doua sesiuni a Comisiei mixte guvernamentale româno-franceze de cooperare economică, științifică și tehnică. Oaspetele a fost însoțit de Pierre Pelen, ambasadorul Franței la București. La primire au luat parte Manea Mănescu, președintele Consiliului Economic, președintele delegației române la sesiunea Comisiei mixte guvernamentale româno-franceze, și Constantin Flitan, ambasadorul României la Paris. Cu această ocazie, Valery Giscard d' Estaing a transmis președintelui Consiliului de Nicolae Ceaușescu, mesajul Stat, de salut cordial al președintelui Franței,Georges Pompidou, precum și urările de prosperitate ale acestuia la adresa poporului român și dorința ca relațiile dintre România și Franța să se dezvolte și în viitor în spiritul bunelor legături ce există între cele două țări. Președintele Consiliului de Stat, Nicolae Ceaușescu, mulțumind pentru mesajul primit a rugat pe oaspete să transmită din partea sa președintelui Georges Pompidou salutări călduroase, urări de prosperitate, pace și progres pentru poporul francez și hotărîrea României de a dezvolta relațiile multilaterale cu Franța în interesul celor două popoare, al înțelegerii internaționale, al păcii și securității în Europa și în lumea întreagă. In cursul convorbirilor s-a subliniat satisfacția comună că relațiile de colaborare, cooperare economică, științifică și tehnică, schimburile comerciale dintre România și Franța înregistrează o evoluție ascendentă în interesul colaborării și avantajului reciproc, al cooperării internaționale și păcii între popoare. întrevederea s-a desfășurat într-o atmosferă cordială. Sosirea tovarășului Ion Gheorghe Maurer la Belgrad BELGRAD 12 — Trimișii speciali Agerpres, N. Ionescu și N. Plopeanu, transmit: Președintele Consiliului de Miniștri al Republicii Socialiste România, Ion Gheorghe Maurer, a sosit luni dimineața la Belgrad, la invitația președintelui Vecei Executive Federale, Mitia Bibicici. Premierul român este insolit în vizita pe care o întreprinde in R.S.F. Iugoslavia de Emil Drăgănescu, vicepreședinte al Consiliului de Miniștri, președintele părții române în Comisia mixtă româno-iugoslavă de colaborare economică, Gheorghe Buzdugan, președintele Consiliului Național al Cercetării Științifice, Nicolae Ecobescu, adjunct al ministrului afacerilor externe, Grigore Bîrgaoanu, vicepreședinte al Comisiei guvernamentale de colaborare și cooperare economică și tehnică, Ion Morega, adjunct al ministrului industriei, construcțiilor de mașini, Ion Mincu, adjunct al ministrului minelor, de consilieri și experți. (Continuare in pag. a 4-a) - a sfirșit manta ieri dimineață, iorlota din gară s-a prelungit tinerască pe arterele orașului, finalizîndu-se într-un fel de ritual pe coridoarele școlii, îmbrățișări, explozii de bucurie a revederii și nelipsitele întrebări, destăinuiri, Сi-ai făcut confidențe în vacanță? Ai fost la ... Cluj? Тi-ai întlinit cu . . .? Ai citit ..și: „a fost colosal", „mi-am tricotat un jerseu, am citit.. „o să-mi scrie" .. . Au sporit colecțiile de vederi expediate de pe itinerarele vacanței, s-au adăugat cunoștințelor noi și noi prietenii, s-au gravat un suflet impresii de neuitat — de fapt, toate de-acum vor trece în albumul memoriei amintirilor. Săniuțele din Oaș, Codru vor avea mai multă parte de odihnă, crosele lă rândul lor nu vor mai fi suprasolicitate fia Căuaș, Apa, Mărtinești, Medieșu Aurit, acolo unde este un ochi de apă înghețată sunt prezenți și micii hocheișli ( deosebită revelație). Reverberația zgomotoasă a vacanței se convertește într-o activitate mai gravă, pe care o dă „sobrietatea" uniformei în sanctuarul școlii. Din nou același, dar mereu proaspătul sunet al „clopoțelului" ,recheamă elevii în bănci. OVIDIU SUCIU Oră de fizică la Liceul M. Eminescu. Salubritatea municipiului și citeva măsuri deloc salubre Nici nu apuci bine să te bucuri de puțină zăpadă că, de cum a venit se și... topește. Cu siguranță însă că cei care veghează la menținerea salubrității străzilor sunt mulțumiți că în atari condiții cvasiestivale (excepție frigul) își desfășoară activitatea mult mai bine. Să vedem totuși ce calificativ se putem acorda pentru starea de igienă a străzilor orașului, pornind-o intr-un scurt raid. Cu capul în... nori Artera centrală a municipiului se distinge prin eleganță și curățenie satisfăcătoare. Fîșiile de pămînt de pe care s-a „despuiat" vremelnic asfaltul trotuarului, mențin însă, discordant cu aspectul general, suficiente reziduuri din recuzita fumătorilor și amatorilor de bomboane. Sa-și aștepte oare acestea rîndul la măturat pina la primăvară? E ora 12 la amiază, cînd ajungem pe Calea Traian. Aici, oricît de.. . terestru ar fi fost orice pieton, trebuia să meargă cu... copiii în nori. Nu știm dacă erau distrați sau înfumurați, dar, prăfuiți, în mod sigur. O echipă de 5 măturători masivă aveau grijă de întreținerea acestei „atmosfere". — De ce măturați, în plină zi, cînd circulă pe aici sute și sute de oameni? — Așa-i programul. Și pe urmă, de, noaptea e mai frig, așa că ziua merge mai cu spor — ne „lămurește" unul dintre măturători. Cînd am ridicat această problemă in fața unor tovarăși din Comitetul executiv al Consiliului popular municipal, dumnealor au fost cu totul raliați opiniei noastre că măturatul ziua, mai ales pe străzile centrale, contravine igienei șului, a cetățenilor oraeste rezultatul unor desificiențe organizatorice în activitatea serviciului de salubritate al întreprinderii comunale. Normal ar fi ca străzile cu circulație pietonală redusă să fie încadrate în programul de salubrizare diurnă. Sperăm că această sugestie va vedea... lumina zilei cit mai curînd. Tacit, se acceptă nerespectarea deciziei! N-a fost nevoie s-o luăm pe străzi periferice, care îndeobște scapă mai mult grijii pentru curățenie, pentru că privirile ne-au rămas uimite la „spectacolul" frecvent și dizgrațios pe care îl dau numeroși locatari de pe străzile R. Marx și Avram Iancu. Fără cea mai mică jenă față de pietoni, ca să nu mai vorbim de grija pentru igienă, îi vedem cum ies în stradă și aruncă din găleți resturi menajere în gurile de canal, împroșcînd asfaltul din jur cu rămășițele care nu cădeau în canal. Cînd am solicitat să ni se explice de ce se tolerează această necivilizată epurare reziduală, după mai multe discuții am realizat că ne aflăm intr-un fel de cerc vicios. Unii împuterniciții serviciului salubrității n-au aplicat nici o amendă pînă în prezent pen. ROMAN (Continuare în pag. a 2-a) PAS.А 5~ 3 sport Campionatul mondial de fotbal RACHETA Un om de știință propunînd un model geometric al personalității multilateral dezvoltate ales, fără ezitare, racheta, forama ei alungită permite lansarea ei în înălțimile Cosmosului. Splendid simbol al năzuinței umane de progres și pătrundere în adîncurile universului. Al neastîmpărului creator care-l face să-și depășească neostoit propria-și condiție. Al cadențării inimii și voinței, plenitudinii sale demiurgice în pas cu dezvoltarea explozivă prelungită a științei și tehnicii. KM Dar, ca orice altă rachetă, minunata rachetă-simbol, rachetăumanitate are nevoie de o pistă de lansare pentru zborurile viitoare. O pistă care nu poate fi construită la întîmplare, ci pe baza celor mai complexe și riguroase calcule, matematizate, dacă vreți. Și cum între numele de autori ai acestei piste se înscrie la loc de frunte și cu majuscule și cuvîntul școală, și cum pronunțînd acest cuvînt gîndul ne poartă cu emoție la ziua de ieri cînd s-au deschis porțile de intrare în trimestrul al II-lea școlar, avem sentimentul că în inimile noastre, ale tuturor, am trecut pragul unei oficieri care în 1970 se săvîrșește pe întreg globul. Anul acesta, în care punem alte noi și îndrituite speranțe în pace, în care așteptăm noi minuni binefăcătoare smulse materiei, se va numi întru vrerea umanității „Anul internațional al educației". Surprinzătoare coincidență, un dascăl îmi mărturisea în dimineața cînd își relua locul la catedră, că nimic nu e mai fascinant decit să fii părtaș la construirea omului de mîine, încurajatoare și tonice cuvinte — deviză pentru succesul actului de mare răspundere educațional, pentru soliditatea și precizia zborului oamenilor de mîine. O. GRUMEZA