Cronica Sătmăreană, ianuarie-martie 1970 (Anul 3, nr. 583-656)

1970-01-13 / No. 590

—1 1 mmwARi вт wqatb tarile, üww-vai Anui ш (x) ж gg цн I Ш й «Г IIИ 11 1 МII 4 pag* — 30 bani _____________________________________ PLENARA LĂRGITĂ A U.I.C.A.P. SATU MARE Ieri­ în sala Teatrului de Nord din Satu Mare, au început lucră­rile plenarei lărgite a Uniunii ju­dețene a cooperativelor agricole de producție. La lucrările plena­rei participă membrii și membrii supleanți ai Consiliului județene a cooperativelor Uniunii cele de producție, membrii agri­co­misiei de revizie, secretari ai comitetelor comunale de partid, președinți, ingineri șefi și con­tabili șefi ai cooperativelor agri­cole de producție, aparatul Direc­ției agricole județene, al Uniunii județene a cooperativelor agricole de producție, al Filialei județene a Casei de pensii, conducătorii unor instituții și întreprinderi ca­re au tangență cu sectorul agri­col. La plenară au luat parte tova­rășii Iosif Uglar, prim-secretar al Comitetului județean Satu Mare al P.G.R., președintele Comitetu­lui executiv al Consiliului popu­lar județean, Gheorghe Govor, secretar al Comitetului județean de partid, Ioan Ienciu, prim-vice­­președinte al Comitetului execu­tiv al Consiliului popular jude­țean, ing. Nicolae Babici, vice­președinte al Comitetului execu­tiv al Consiliului popular jude­țean, directorul Direcției agricole județene, alți membri ai Biroului Comitetului județean de partid și Comitetului executiv al Consiliului popular județean A fost prezent ing. Adrian Rogojan, delegatul Uniunii Naționale a Cooperative­lor Agricole de Producție. In cadrul lucrărilor plenarei au fost dezbătute măsurile ce urmea­ză a fi luate pentru înfăptuirea programului stabilit de conduce­rea partidului, privind dezvolta­rea agriculturii cooperatiste și pentru realizarea hotărîrilor re­centei plenare a Consiliului Uniu­nii Naționale a Cooperativelor A­­gricole de Producție. La primul punct al ordinei de zi, tovarășul Iosif Uglar a supus aprobării plenarei unele măsuri organizatorice. Pentru asigurarea îmbunătățirii activității de partid în domeniul conducerii și îndrumării agricul­turii și în scopul creșteri contri­buției uniunilor cooperativelor a­­gricole de producție în îndeplini­rea sarcinilor ce le revin, hotă­­rîrea conducerii superioare de partid prevede ca la județe pre­ședintele uniunii să fie­ în același timp și secretar al Comitetului ju­dețean de partid. Ca urmare a propunerii făcute, plenara a hotărît eliberarea tova­rășului ing. Vasile Manta din funcția de președinte al Uniunii județene a cooperativelor agri­cole și a ales, în unanimitate, în această funcție, pe tovarășul Gheorghe Govor, secretar al Co­mitetului județean de partid. Au fost eliberați, de asemenea, din Biroul executiv al Uniunii ju­dețene a cooperativelor agricole de producție, primind alte sarcini, tovarășii: Anton Kerekes, Octa­­vian Molnár, Gheorghe Bogza, Gheorghe Mureșan, Carol Szabó și Gheorghe Oșan. In Consiliul Uniunii județene au fost cooptați tovarășii Grigore Coja și Octa­­vian Poset. Astfel, Biroul executiv al Consiliului Uniunii ju­dețene Satu Mare a cooperativelor agricole de produc­ție are următoarea componență: GHEORGHE GOVOR, președinte: VASILE MANȚA, vicepreședinte: IULIU KENGYEL, vicepreședinte: IOAN BUTEANU, vicepre­ședinte: VASILE MARCU, NICOLAE MANEA, CAROL BOTOȘ, GRIGORE CORA, OCTAVIAN POSET, IOLAN­­DA KAITAR, GHEORGHE APAN, GHEZA DALOCZKI, și IOAN DOMUȚA, membri: VIRGINIA CRĂCIUN, LUDOVIC VAJ­AI, IOAN POMIAN Și ȘTEFAN SCHMIDT, membri supleanți. In continuarea lucrărilor a luat cuvîntul tovarășul Gheor­ghe Govor, secretar al Co­mitetului județean de par­tid, președintele Uniunii jude­țene a cooperativelor agricole de producție, care a mulțumit ce­(Continuare în pag. a 3-a) PRODUCTIVITATEA-noțiune cu largi rezonante practice In economia județului Satu Ma­re se relevă în ultimul timp o­­rientarea mai hotărîtă spre ex­tinderea ramurilor moderne lega­te de revoluția tehnico-științifică contemporană, spre valorificarea superioară a resurselor materiale și asimilarea de produse noi, cu tehnicitate superioară. Cum aces­te transformări nu se fac de la sine, metodele de organizare și conducere a activității economice joacă un rol preponderent în pro­movarea progresului tehnic, în sporirea productivității muncii so­ciale. La Plenara C.C. al P.C.R. din 9—13 decembrie 1969, tovarășul Nicolae Ceaușescu sublinia: „De importanță majoră, pentru realizarea planului economic pe anul următor, în condiții de efi­ciență sporită, este ridicarea sus­ținută a productivității muncii în fiecare ramură, în fiecare între­prindere. Pentru 1970 se prevede ca productivitatea muncii să se mărească cu 8,8 la sută, înregis­­trînduse astfel unul din cele mai înalte ritmuri de creștere în ac­tualul cincinal". Ioan CAITA, membru al Biroului Comitetului județean Satu Mare al P.C.R., președintele Consiliului județean al U.G.S.R. Pornind de la aceste conside­rente de traducere în viață a Di­rectivelor preconizate de Vința Națională și Congresul Conte­al X-lea al P.C.R., pentru ridicarea continuă a productivității muncii, Consiliul județean al sindicatelor Satu Mare, Consiliile municipal și orășenești ale sindicatelor au tre­cut, pe baza indicațiilor­­ Consiliu­lui Central al U.G.S.R., la organi­zarea concretă a unor acțiuni de sprijinire a eforturilor depuse de colectivele unităților productive din județ în această direcție. Consiliul județan al sindicate­lor Satu Mare, în colaborare cu Cabinetul județean pentru bleme de organizare științifică pro­producției și a muncii, a inițiat a o acțiune amplă și de durată, a­­vînd ca scop creșterea productivi­tății muncii, reducerea prețului de cost și îmbunătățirea calității produselor, pe baza cunoașterii și introducerii în producție a meto­delor și sistemelor superioare de organizare, prin ridicarea califică­rii profesionale a muncitorilor, ac­țiune denumită „Avantehnica ‘69". Măsura în care s-au dovedit efi­(Continuare în pag. a 3-a) GENEZE“ supliment politic și ziarului „Cronica sătmăreană". CHITI GENEZE ----------­ In prima decadă a lunii Mașini de gătit peste plan Conștienți de sarcinile spori­te ce le revin în acest an, co­lectivul de muncitori, ingineri și tehnicieni de la Combinatul 1 Mai din Satu Mare, a pornit cu avînt sporit în realizarea sar­cinilor de producție. La capă­tul primelor 10 zile de muncă, realizările obținute s-au concre­tizat în depășirea planului pro­ducției globale cu 0,2 la sută, dîndu-se peste plan 20 de mașini de gătit emailate și 3 garnituri de mobilă. De menționat că numai valoa­rea producției de mobilă reali­zată în aceste zile în secțiile combinatului, depășește 1,2 mili­oane lei. SuCCESE FEROVIARE La finele primei decade de activitate din acest an, co­lectivul de muncă din stația C.F.R. Satu Mare raportează im­portante realizări în îndeplini­rea sarcinilor de producție. Planul de transporturi pe cele 10 zile a fost depășit pri­­n 2,1 la sută, ceea ce în unități fizice înseamnă 870 tone mărfuri transportate peste prevederi. Ca urmare a bunei organizări a muncii,­ sarcina statică a fost îmbunătățită cu 6,5 la sută, eco­­nomisindu-se în același timp peste 60 vagoane marfă. De ase­menea, staționarea vagoanelor la rampele de încărcare-descăr­care a fost redusă cu 1,1 la sută. In această intensă competiție a muncii, se evidențiază echipa de manevră condusă de Gheor­ghe Uivărășean și echipele de la revizia de ace. PREȘEDINTELE CONSILIULUI DE STAT, NICOLAE CEAUȘESCU, A PRIMIT PE MINISTRUL ECONOMIEI ș 1 FINANȚELOR AL FRANȚEI Președintele Consiliului de Stat, Nicolae Ceaușescu, a primit luni la amiază, la Predeal, pe ministrul economiei și finanțelor al Fran­ței, Valery Giscard d'Estaing, președintele delegației franceze la lucrările celei de-a doua sesiuni a Comisiei mixte guvernamentale româno-franceze de cooperare e­­conomică, științifică și tehnică. Oaspetele a fost însoțit de Pie­rre Pelen, ambasadorul Franței la București. La primire au luat parte Manea Mănescu, președintele Consiliului Economic, președintele delegației române la sesiunea Comisiei mix­te guvernamentale româno-france­ze, și Constantin Flitan, ambasa­dorul României la Paris. Cu această ocazie, Valery Gis­­card d' Estaing a transmis preșe­dintelui Consiliului de Nicolae Ceaușescu, mesajul Stat, de salut cordial al președintelui Fran­ței,Georges Pompidou, precum și urările de prosperitate ale acestu­ia la adresa poporului român și dorința ca relațiile dintre România și Franța să se dezvolte și în vii­tor în spiritul bunelor legături ce există între cele două țări. Președintele Consiliului de Stat, Nicolae Ceaușescu, mulțumind pentru mesajul primit a rugat pe oaspete să transmită din partea sa președintelui Georges Pompidou salutări călduroase, urări de pros­peritate, pace și progres pentru poporul francez și hotărîrea Ro­mâniei de a dezvolta relațiile mul­tilaterale cu Franța în interesul celor două popoare, al înțelegerii internaționale, al păcii și securită­ții în Europa și în lumea întreagă. In cursul convorbirilor s-a sub­liniat satisfacția comună că rela­țiile de colaborare, cooperare e­­conomică, științifică și tehnică, schimburile comerciale dintre Ro­mânia și Franța înregistrează o evoluție ascendentă în interesul colaborării și avantajului reciproc, al cooperării internaționale și păcii între popoare. întrevederea s-a desfășurat în­­tr-o atmosferă cordială. Sosirea tovarășului Ion Gheorghe Maurer la Belgrad BELGRAD 12 — Trimișii spe­ciali Agerpres, N. Ionescu și N. Plopeanu, transmit: Președinte­le Consiliului de Miniștri al Re­publicii Socialiste România, Ion Gheorghe Maurer, a sosit luni di­mineața la Belgrad, la invitația președintelui Vecei Executive Fe­derale, Mitia Bibicici. Premierul român este insolit în vizita pe care o întreprinde in R.S.F. Iugoslavia de Emil Drăgă­­nescu, vicepreședinte al Consiliu­lui de Miniștri, președintele părții române în Comisia mixtă româ­­no-iugoslavă de colaborare eco­nomică, Gheorghe Buzdugan, pre­ședintele Consiliului Național al Cercetării Științifice, Nicolae E­­cobescu, adjunct­ al ministrului a­facerilor externe, Grigore Bîrga­­oanu, vicepreședinte al Comisiei guvernamentale de colaborare și cooperare economică și tehnică, Ion Morega, adjunct al ministru­lui industriei, construcțiilor de mașini, Ion Mincu, adjunct al ministrului minelor, de consilieri și experți. (Continuare in pag. a 4-a) - a sfirșit manta ieri dimineață, ior­­lota din gară s-a pre­lungit tinerască pe ar­terele orașului, fina­­lizîndu-se într-un fel de ritual pe coridoa­rele școlii, îmbrăți­șări, explozii de bucu­rie a revederii și ne­lipsitele întrebări, des­tăinuiri, Сi-ai făcut confidențe­ în va­canță? Ai fost la ... Cluj? Тi-ai întlinit cu . . .? Ai citit ..și: „a fost colosal", „mi-am tricotat un jerseu, am citit.. „o să-mi scrie" .. . Au sporit colecțiile de vederi expediate de pe itinerarele vacan­ței, s-au adăugat cu­noștințelor noi și noi prietenii, s-au gravat un suflet impresii de neuitat — de fapt, toate de-acum vor trece în albumul me­moriei amintirilor. Să­niuțele din Oaș, Co­dru vor avea mai mul­tă parte de odihnă, crosele lă rândul lor nu vor mai fi supra­solicitate fia Căuaș, Apa, Mărtinești, Me­­dieșu Aurit, acolo un­de este un ochi de a­­pă înghețată sunt pre­zenți și micii hoche­­ișli ( deosebită reve­lație). Reverberația zgomotoasă a vacan­ței se convertește în­­tr-o activitate­­ mai gravă, pe care o dă „sobrietatea" unifor­­mei în sanctuarul șco­lii. Din nou același, dar mereu proaspătul sunet al „clopoțelului" ,recheamă elevii în bănci. OVIDIU SUCIU Oră de fizică la Liceul M. Emine­scu. Salubritatea municipiului și citeva măsuri deloc salubre Nici nu apuci bine să te bucuri de puțină ză­padă că, de cum a venit se și... topește. Cu si­guranță însă că cei care veghează la menținerea salubrității străzilor sunt mulțumiți că în atari condiții cvasiestivale (excepție frigul) își desfă­șoară activitatea mult mai bine. Să vedem totuși ce calificativ se putem acorda pentru starea de igienă a străzilor orașului, pornind-o intr-un scurt raid. Cu capul în... nori Artera centrală a mu­nicipiului se distinge prin eleganță și curățe­nie satisfăcătoare. Fîșii­­le de pămînt de pe care s-a „despuiat" vremelnic asfaltul trotuarului, men­țin însă, discordant cu aspectul general, sufi­ciente reziduuri din re­cuzita fumătorilor și amatorilor de bomboane. Sa-și aștepte oare aces­tea rîndul la măturat pi­na la primăvară? E ora 12 la amiază, cînd ajungem pe Calea Traian. Aici, oricît de.. . terestru ar fi fost orice­ pieton, trebuia să mear­gă cu... copiii în nori. Nu știm dacă erau dis­trați s­au înfumurați, dar, prăfuiți, în mod si­gur. O echipă­ de 5 măturători m­asivă aveau grijă de întreținerea acestei „atmosfere". — De ce măturați, în plină zi, cînd circulă pe aici sute și sute de oa­meni? — Așa-i programul. Și pe urmă, de, noaptea e mai frig, așa că ziua merge mai cu spor — ne „lămurește" unul din­tre măturători. Cînd am ridicat aceas­tă problemă in fața unor tovarăși din Comitetul executiv al Consiliului popular municipal, dum­nealor au fost cu totul raliați opiniei noastre că măturatul ziua, mai ales pe străzile centrale, contravine igienei șului, a cetățenilor ora­este rezultatul unor de­si­ficiențe organizatorice în activitatea serviciului de salubritate al între­prinderii comunale. Nor­mal ar fi ca străzile cu circulație­ pietonală re­dusă să fie încadrate în programul de salubrizare diurnă. Sperăm că aceas­tă sugestie va vedea... lumina zilei cit mai curînd. Tacit, se acceptă nerespec­­tarea deciziei! N-a fost nevoie s-o luăm pe străzi periferice, care îndeobște scapă mai mult grijii pentru cură­țenie, pentru că privirile ne-au rămas uimite la „spectacolul" frecvent și dizgrațios pe care îl dau numeroși locatari de pe străzile R. Marx și Avram Iancu. Fără cea mai mică jenă față de pietoni, ca să nu mai vorbim de grija pentru igienă, îi vedem cum ies în stradă și aruncă din găleți resturi menajere în gurile de canal, îm­proș­cînd asfaltul din jur cu rămășițele care nu că­deau în canal. Cînd am solicitat să ni se explice de ce se tole­rează această neciviliza­­tă epurare reziduală, după mai multe discuții am realizat că ne aflăm intr-un fel de cerc vi­cios. Unii împuterniciții serviciului salubrității n-au aplicat nici o amen­dă pînă în prezent pen­­. ROMAN (Continuare în pag. a 2-a) PAS.А 5~ 3 sport Campio­natul mondial de fotbal RACHETA Un om de știință propunînd un model geometric al persona­lității multilateral dezvoltate ales, fără ezitare, racheta, for­a­ma ei alungită permite lansarea ei în înălțimile Cosmosului. Splendid simbol al năzuinței u­­mane de progres și pătrundere în adîncurile universului. Al neastîmpărului creator care-l fa­ce să-și depășească neostoit propria-și condiție. Al cadență­­rii inimii și voinței, plenitudinii sale demiurgice în pas cu dez­voltarea exploziv­ă prelungită a științei și tehnicii. KM Dar, ca orice altă rachetă, mi­nunata rachetă-simbol, rachetă­­umanitate are nevoie de o pis­tă de lansare pentru zborurile viitoare. O pistă care nu poate fi construită la întîmplare, ci pe baza celor mai complexe și riguroase calcule, matematizate, dacă vreți. Și cum între nume­le de autori ai acestei piste se înscrie la loc de frunte și cu majuscule și cuvîntul școală, și cum pronunțînd acest cuvînt gîndul ne poartă cu emoție la ziua de ieri cînd s-au deschis porțile de intrare în trimestrul al II-lea școlar, avem sentimen­tul că în inimile noastre, ale tuturor, am trecut pragul unei oficieri care în 1970 se săvîr­­șește pe întreg globul. Anul a­­cesta, în care punem alte noi și îndrituite speranțe în pace, în care așteptăm noi minuni bine­făcătoare smulse materiei, se va numi întru vrerea umanității „Anul internațional al educației". Surprinzătoare coincidență, un dascăl îmi mărturisea în dimi­neața cînd își relua locul la catedră, că nimic nu e mai fascinant decit să fii părtaș la construirea omului de mîine, încurajatoare și tonice cuvinte — deviză pentru succesul actu­lui de mare răspundere educa­țional, pentru soliditatea și pre­cizia zborului oamenilor de mîine. O. GRUMEZA

Next