Cronica Sătmăreană, iulie-septembrie 1970 (Anul 3, nr. 733-810)
1970-09-17 / No. 799
; î УР [UNK] In efortul de înlăturare a pierderilor materiale cauzate de inundații RELAȚIA OM-MAȘINA capătă semnificații majore Inundațiile din luna mai au scos pentru o vreme din circuitul economic zeci și sute de instalații, utilaje și chiar fabrici întregi, au deteriorat mașini ultramoderne, producînd pagube uriașe. In ciuda calamităților, în județul Satu Mare, toate capacitățile de producție produc din plin, ba mai mult, în multe cazuri cu randament superior. Cum e și normal, utilajele rămase valide au trebuit să suporte solicitări, care, de multe ori, le-au întrecut resursele tehnice. In bătălia reconstrucției și a recuperărilor producției, relația ommașină primește o importanță considerabilă. Așa cum mașina nu produce singură, tot așa omul doar cu mîinile goale nu poate făuri în condițiile producției moderne nimic. Pornind de la necesitatea asigurării unei producții sporite în toate compartimentele industriale ale județului Satu Mare, la chemarea organizațiilor de partid, mii de muncitori au lucrat zi și noapte, fără odihnă la recondiționarea mașinilor, la repararea utilajelor distruse de ape, în vederea punerii grabnice în funcțiune a uzinelor și fabricilor avariate de inundații. După repunerea în funcțiune a capacităților de producție, ca o sarcină de mare importanță s-a conturat necesitatea eliminării stagnărilor din așa-ziselor cauze subiective, în ceea ce privește încărcarea utilajelor, planificarea pentru reparații, utilizarea totală a fondului de timp nominal disponibil. De pildă, la Combinatul 1 Mai din Satu Mare, în vederea obținerii unor indici superiori de utilizare a mașinilor-unelte în secțiile de bază, s-au prevăzut în planul M.T.O. acțiuni în vederea realizării unor indici de 70—75 la sută. Aici s-a format un colectiv de specialiști care a studiat reamplasarea mașinilor și utilajelor în flux tehnologic. Rezultatele obținute au fost peste așteptări. La strungurile paralele și la presele de forje, unde de altfel s-a insistat pentru o încărcare rațională, în semestrul 1 a.c. indicii de încărcare a utilajelor au ajuns 94,7 la sută. Utilajele pot și trebuie să dea mai mult. In sprijinul acestei afirmații amintim doar un singur caz. La „1 Septembrie", prin adaptarea unui dispozitiv de strunjit conic la capul arzător-plită (subansamblu la mașina de gătit cu gaze), indicele de utilizare a strungurilor respective a sporit cu 25 la sută. Din păcate însă mai sunt locuri unde timpul nominal de lucru al utilajelor nu este exploatat în mod rațional. Pentru a vedea care este cauza, la Consiliul județean al sindicatelor Satu Mare s-a organizat o masă rotundă pe tema: „Cum ne-am realizat angajamentele privind utilizarea fondului de timp al mașinilor și utilajelor". La această acțiune au participat președinții consiliilor municipale orășenești și ai comitetelor sindicatelor din cele mai importante întreprinderi din județ. Atît discuțiile la „masa rotundă", cît și constatările la fața locului converg spre o concluzie unică: există încă rezerve în ceea ce privește folosirea, atît intensivă, cît și extensivă, a utilajelor, înainte de toate este necesar ca timpul nominal de lucru să fie folosit pretutindeni în mod integral nu numai de oameni, dar în special de mașini, care trebuie să producă fără oprire. Și totuși, în ciuda acestor deziderate, în condițiile cînd se fac eforturi de necrezut, există utilaje care sunt puse în „pensie" în mod nejustificat. La Uzina „Unio", la secția debitare, stau încremenite două prese hidraulice, noi-nouțe. Tot la această secție indicele de utilizare unei prese excentrice de mare cpacitate a atins în 7 luni doar 7,1 la sută. La secția a VI-a a uzinei, o mașină de alezat stă „conservată" în vaselină de mai bine de cinci ani, de cînd nu se mai fabrică remorci la Unio. In 7 luni, această mașină a lucrat totuși cu... 2,6 la sută din capacitatea ei. Există la Unio două mașini de (Continuare în pag. a 3-a) Sticlarul PROMTARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI-VĂ ! Anui [UNK](X) Wb A В [UNK] Ma CU PLANUL PE 9 luni Îndeplinit Continuînd seria rezultatelor bune consemnate în lunile precedente, harnicul colectiv al Uzinei de reparații auto din Satu Mare a reușit să-și îndeplinească sarcinile de plan pe primele 9 luni ale anului cu 15 zile mai devreme. Pe baza antecalculelor se preconizează ca pînă la finele lunii, să realizeze o producție suplimentară în valoare de circa 2,6 milioane lei. De remarcat este faptul că 70 la sută din depășirile ce se estimează se vor realiza pe seama creșterii productivității muncii. Timpul planificat de imobilizare a autovehiculelor în reparație s-a redus, în perioada amintită, în medie cu 9 zile. In primele 8 luni ale anului, colectivul uzinei a obținut prin reducerea sistematică a prețului de cost, 735 000 lei economii peste plan și 989.000 lei beneficii suplimentare. MAI IEFTIN ȘI CALITATIV SUPERIOR Una dintre cele mai dificile probleme care a trebuit să fie rezolvată de laboratoarele industriei textile a fost revizuirea rețetelor de încleiere a firelor de urzeală. Pînă in prezent în acest scop se folosea amidonul, un produs agroalimentar relativ scump și insuficient de rezistent. Recent, la Fabrica textilă Ardeleana a fost depășită faza de experiment și introdusă pe scară industrială carboximetil-celuloza (C.M.C.) produs fabricat din reziduri ale Fabricii de celuloză din Brăila. Un calcul estimativ atestă că introducerea noii rețete de nucleire aduce întreprinderii un beneficiu anual suplimentar numai la articolele de celofibră, în sumă de circa 100.000 lei. Corespunzător, se îmbunătățește sensibil calitatea țesăturilor. Întîlnirea tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU cu cadre din învățămîntul economic superior și alți economiști Miercuri după-amiază, tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Comunist Român, s-a întîlnit la sediul C.C. al P.C.R., într-o consfătuire de lucru, cu cadre didactice de conducere în învățămîntul superior, economic și alți economiști din institute de cercetări, ministere și mari întreprinderi. Au participat tovarășii Manea Mănescu, Leonte Răutu, precum și Mircea Malița, ministrul învățămîntului. Cu acest prilej au fost analizate — în lumina Directivelor celui de-al X-lea Congres al Partidului Comunist Român — propuneri privind perfecționarea învățămîntului economic. Participanții au înfățișat realizările obținute în ultimii ani în dezvoltarea învățămîntului economic din țara noastră, în rea cadrelor de specialiști, pregătiprecum și sarcinile tot mai importante ce revin economistului în actualul stadiu de dezvoltare a economiei naționale. Vorbitorii au relevat în același timp deficiențele care se manifestă în desfășurarea învățămîntului economic, au făcut propuneri pentru perfecționarea lui în continuare. S-a subliniat necesitatea ca pregătirea studenților să fie mai mult legată de practică, să fie pus un accent sporit pe disciplinele moderne privind știința și tehnica conducerii, organizarea producției și a muncii, calculul economic, analiza și prognoza economică, prospectarea piețelor etc. S-au făcut totodată propuneri pentru împrospătarea și îmbogățirea cunoștințelor de specialitate prin reciclarea economiștilor, pentru perfecționarea activității cadrelor didactice care lucrează în învățămîntul economic. Luînd cuvîntul la încheierea lucrărilor consfătuirii, tovarășul Nicolae Ceaușescu a subliniat rolul crescînd al cadrelor didactice în formarea viitorilor economiști și a dat indicații și recomandări privind ridicarea pe o treaptă superioară a întregului proces de pregătire a specialiștilor din economie. Secretarul general al partidului a subliniat necesitatea pregătirii unor cadre cu o înaltă calificare profesională, capabile să dea soluții optime problemelor complexe pe care le ridică producția, întreaga viață economică a țării, să lupte pentru înlăturarea a tot ceea ce frînează mersul înainte, să fie promotoare consecvente ale noului, ale creșterii eficienței economice în toate sectoarele, să se preocupe de punerea în valoare a tuturor rezervelor, să organizeze în bune condiții activitatea întreprinderilor ,a unităților de producție în care lucrează. Vorbitorul a relevat, de asemenea, îndatoririle ce revin cadrelor didactice din învățămîntul economic și altor economiști în analizarea științifică a problemelor dezvoltării economiei noastre naționale, în promovarea continuă a cercetării științifice, economice, în concordanță cu cerințele mereu crescînde ale progresului societății românești. Tovarășul Nicolae Ceaușescu și-a exprimat convingerea că măsurile ce vor fi adoptate in continuare, pe baza dezbaterilor, vor contribui la perfecționarea învățămîntului economic, la creșterea rolului și aportului economiștilor în rezolvarea problemelor pe care le ridică construcția societății socialiste multilateral dezvoltate în patria noastră. Vizita în municipiul Satu Mare a unei delegații a societății „CARITAS” din Elveția Ieri, dl. Peter Kuhn, secretar general al „CARITAS“-ului elvețian, împreună cu colaboratorul său, institutorul Alain Piolle, aflat într-o vizită oficială în România, a fost oaspetele municipiului nostru. Cu acest prilej, dl. Peter Kuhn a avut convorbiri cu tovarășul Iosif Uglar, prim-secretar al Comitetului județean de partid, președintele executiv al Consiliului Comitetului popular județean și cu alți reprezentanți ai organelor de stat județene municipale. Interesîndu-se îndeașrproape de pagubele pricinuite de inundațiile din mai — iunie în această parte a țării și de activitatea susținută pusă în slujba refacerii, dl. Kuhn a făcut cunoscută hotărîrea organizației a cărei reprezentant este de a contribui la recuperarea pierderilor produse de calamitățile din România cu suma de un milion franci elvețieni, însoțiți de reprezentanți ai organelor județene și locale de stat, oaspeții au vizitat cartierele distruse de inundații din municipiu, precum și sate de pe Someș, greu lovite de inundații, luînd cunoștință de eforturile mari depuse pentru refacerea patrimoniului de locuințe, de ajutoarele substanțiale în materiale depuse la dispoziția celor construcții rămași fără locuințe în urma revărsărilor, de către stat. Început de an agricol în cultura griului Analizat prin prisma rezultatelor obținute, acest an nu a fost în județul nostru favorabil culturii griului. Din totalul de 122 unități C.A.P., un număr de 72 au obținut producții sub 1.000 kg/ha, fapt ce a făcut ca producția medie realizată la această cultură în cooperativele agricole de producție să fie de numai 1.206 kg/ha, față de 1.800 kg/ha cît a fost planificat. I.A.S. au realizat 1.523 kg/ha, cu 870 kg sub media planificată. Nerealizarea producțiilor medii planificate la ha, minusul de aproape 10.000 ha scoase din cultură prin calamitățile provocate de inundații au determinat ca producția totală de grîu pe județ să fie diminuată cu 43.300 tone față de prevederi. Ceea ce, raportat la hectarul cultivat, înseamnă, o diminuare a producției cu 680 kg. Evident, producția redusă de grîu obținută în acest an la un număr ridicat de unități este o chestiune care nu poate fi atribuită numai condițiilor climatice. Remarca se impune, deoarece în cadrul județului unele cooperative agricole au obținut producții mici. Intre altele, cooperativele din Eriu-Sîncrai, Lăpășeni, Sărăuad, Gereașa, Socond, Giurtelec, Soconzel, Ser, Lelei, Nadiș-Hodod, unde producțiile de grîu sunt mai mici cu 300—900 kg grîu la ha ,decît media realizată pe județ, deși nu au avut de suferit de pe urma inundațiilor. Un număr însemnat de cooperative agricole de producție au realizat producții la nivelul sarcinii de plan și la nivelul anilor precedenți, cu condiții favorabile pentru cultura griului; merită amintite în acest sens cooperativele agricole de producție din Pir, Petrești, Foeni, Carei, Dindești, Săuca, Tiream, Urziceni, Chereușa și altele, unde producțiile medii de pe întreaga suprafață însămânțată au depășit cifra de 2.100 kg/ha, ajungînd pînă la 2.950 kg/ha. Desigur rezultatele amintite arată convingător că există mari posibilități pentru sporirea cantității de grîu la unitatea de suprafață. Pentru a realiza însă acest deziderat este necesar a fi îndeplinite cîteva condiții substanțiale: — introducerea griului într-un asolament cu plante premergătoare corespunzătoare; — cultivarea soiurilor intensive, care pot valorifica condițiile create prin aplicarea cantităților mereu sporite de îngrășăminte chimice; — însămînțarea în epoca optimă cu cantități corespunzătoare de semințe, în funcție de însușirile biologice ale solului; — pregătirea unui pat germinativ corespunzător și acordarea atenției cuvenite întreținerii culturii pînă la recoltare. O confirmare grăitoare a necesității atenției premergătoarelor timpurii în obținerea unor producții sporite de grîu este recolta de 2.900 kg/ha obținută în acest an la cooperativele agricole de producție din Pir, 2.895 kg/ha la C.A.P. Foeni și 2.612 kg la C.A.P. Petrești. La aceste unități, peste 60 la sută din suprafață a urmat după leguminoase pentru boabe, furaj și plante tehnice. De altfel, rolul plantei premergătoare reiese și din situația realizării producției la grîu pe total județ, unde diferența de producție la ha este de 300—500 kg, producția în plus la fiecare ha, atunci cînd grîul a urmat după leguminoase și alte culturi care părăsesc devreme terenul, față de grîul cultivat după plante ce părăsesc tîrziu terenul. Pentru producția de grîu a anului 1971, primul an al noului cincinal, au fost luate din vreme măsuri pentru o mai bună amplasare a acestei culturi, rezultînd ca din suprafața totală de 51.500 ha grîu și secară însămînțată la cooperativele agricole de producție, 23 la sută va urma după leguminoase, 11 la sută după plante tehnice, 4 la sută după ogoare și 30 la sută după cereale păioase astfel că numai 32 la sută din suprafață se prevede să se însămânțeze după culturi care părăsesc mai tîrziu terenul. In general, va trebui ca pentru cultura griului să fie destinate cele mai fertile parcele, fără exces de umiditate, astfel ca în 1971 să realizăm producții mari. Este, de asemenea, necesar fiecare specialist să-și asigure ca suprafață „tampon" pentru cultura griului, ca în condiții de climă deosebite sa aibă anumite suprafețe de rezervă, care să fie pregătite din timp pentru însămînțare. Cultivarea griului după grîu se va putea face numai o singură dată, și în cazuri excepționale, cînd în unele unități suprafața de porumb nu se va putea pînă la 1 octombrie a.c. se elibera trece la cultivarea grîului și va în anul al III-lea, cu condiția însă ca parcelele respective să nu fi fost infestate de buruieni și atacate de boli și dăunători. Aceste suprafețe vor trebui să fie în stenția specială a inginerului șef din C.A.P., care va avea grijă să se aplice măsuri care să ducă la prevenirea atacului de dăunători și buruieni. Avînd în vedere tipurile de sol caracteristice județului nostru, pe care urmează să se cultive grîul, sînt în proporție de 75 la ing. VASILE MARCU, director adjunct al Direcției agricole județene Satu Mare (Continuare în pag. a 3-a) La C.A.P. din Cărășeu a început insămințarea secarei. Pagina No. actualitatea INTERNAȚIONALĂ Comentariu extern Cu toată discreția păstrată de Whitehall în legătură cu turneul de o lună de zile pe care William Luce îl întreprinde în regiunea Golfului Persic, în calitate de emisar special al Foreing Office-ului, această călătorie diplomatică atras atenția observatorilor politici, îndeosebi din două motive. Mai întîi, fiindcă ea a intervenit înainte de împlinirea a două luni de la instalarea la Londra a actualului guvern conservator, ceea ce este, desigur, semnificativ pentru interesul manifestat de cabinetul Heath față de problemele diplomației britanice în zona „Gol- Semnificațiile unui turneu fului". In al doilea rînd, periplul lui William Luce urmează turneului efectuat cu numai două săptămîni înainte de lordul Carrington, ministrul englez al apărării, în Singapore, Malayezia, Australia și Noua Zeelandă. Or, întrucît bazele britanice din regiunea Golfului Persic și cele din zona Orientului îndepărtat, vizitată de Carrington, constituie pilonii extremi pentru ceea ce a mai rămas din axa strategică denumită „marele drum imperial" ce cîndva Anglia de Peninsula Arabică lega și Extremul Orient, observatorii au dedus că misiunile „Carrington" și „Luce" sunt de fapt complementare, ambele vizînd în fond, jalonarea viitoarei politici a Whitehall-ului la „est de Suez". Dar, dacă lordul Carrington avea de prezentat țărilor pe care le-a vizitat o propunere concretă, respectiv realizarea unui „aranjament" australo-asiatic, turneul lui William Luce nu are decît un caracter de sondaj. La Londra fost remarcată chiar o atmosferă are evidentă circumspecție în legătură cu această misiune. Motivele sunt multiple și nu greu de sesizat. Pe de o parte, călătoria lui Carrington în Extremul Orient a suscitat deja reacții aprinse în rîndul opoziției laburiste și în cercurile de stînga, în general, care au văzut conturîndu-se cu mai multă claritate intenția guvernului Heath de a proceda la o reconsiderare a politicii Marii Britanii la SABINA BONDOC continuare în pag. a 4-a)