Cronica Sătmăreană, octombrie-decembrie 1970 (Anul 3, nr. 811-889)

1970-10-25 / No. 832

2 „SÄPTÄMINA ECONOMIEI" In perioada 25-31 octombrie are loc în întreaga țară tradiționala „Săptămînă a economiei", prilej de reflecții asupra avantajelor păstrării economiilor bănești ale populației prin Casa de Economii și Consemnațiuni și de analiză a activității lucrătorilor CEC pe li­nia îmbunătățirii deservirii depu­nătorilor. După cum este cunoscut, econo­misirea la C.E.C. a căpătat în țara noastră un larg caracter de masă, ceea ce demonstrează cu elocven­tă creșterea necontenită a nivelu­lui de trai al populației. Milioane de oameni ai muncii de la orașe și sate, depunători consecvenți la C.E.C., consideră pe bună drepta­te libretul de economii un instru­ment sigur și eficient, care le facilitează agonisirea treptată sumelor necesare pentru procura­a­rea unor obiecte de valoare mare și de folosință îndelungată, cât și pentru satisfacerea altor cerințe legate de necesitatea creșterii în continuare a nivelului de trai ma­terial și cultural. Statul nostru încurajează și garantează depune­rile la C.E.C., acestea constituind o reală contribuție la creșterea bunăstării materiale și spirituale a oamenilor muncii. An de an, Casa de Economii și Consemnațiuni diversifică formele și instrumentele de economisire, corespunzător unor cerințe tot mai variate ale populației. La dis­poziția depunătorilor stau și instrumente avantajoase, forme cum sunt: libretul de economii cu do­­bindă, libretul de economii cu cîștiguri, libretul de economii cu dobindă și ciștiguri în diferite obiecte, libretul de economii cu ciștiguri în autoturisme, contul curent personal, obligațiunile C.E.C. cu ciștiguri. Venind în întimpinarea dorinței depunătorilor, s-au pus la dispo­ziția lor libretul de economii pen­tru construirea de locuințe, libre­tul de economii cu câștiguri în materiale de oferind avantaje construcții, ambele speciale celor ce doresc să-și construiască o lo­cuință proprietate personală, cu sprijinul statului. Pentru școlari s-a introdus un instrument de economisire speci­fic vîrstei și preocupărilor ele­vilor, cecurile de economii șco­lare, care au menirea să contri­buie la formarea și spiritului de economie dezvoltarea al aces­tora. de Cu începere din acest an, Casa Economii și Consemnațiuni efectuează o nouă operațiune de deservire a populației și anume acordarea de credite pentru con­struirea de locuințe proprietate ADALBERT KUKI, vicepreședinte al Comitetului executiv al Consiliului popular județean, președintele Comisiei județene pentru sprijinirea acțiunii de economisire prin C.E.C. personală. In condițiile statornici­te prin lege, CEC-ul acordă sala­riaților împrumuturi pentru consti­tuirea avansurilor minime sau pentru completarea avansului con­stituit din mijloacele proprii în vederea încheierii de contracte cu unitatea O.C.L.P.P. care con­struiește asemenea locuințe, acordă, de asemenea, credite­le și pentru construirea de locuințe în regie. Această deservire bancară­­a populației, care a început din acest an, este o formă de activi­tate complet nouă în istoria CEC- ului și răspunde întru totul ce­rințelor cetățenilor țării noastre. Vorbind despre construirea de locuințe proprietate personală, nu putem trece cu vederea peste ajutoarele acordate de stat în acest an familiilor sinistrate — ajutoa­­re distribuite prin C.E.C. Bunăoa­ră, în județul nostru s-au eliberat 22.961 carnete CEC pentru sinis­trați valoarea totală a ajutoarelor fiind de 124.099.853 lei. In această cifră sunt incluse ajutoarele acor­date pentru refacerea celor 4.182 case distruse, 5.304 locuințe avari­ate, 3.054 anexe gospodărești, pre­cum și a 10.421 bunuri de l [UNK] cas­nic și gospodăresc. De aceste aju­toare au beneficiat 14.991 familii sinistrate. Dat fiind caracterul larg de ma­să și popularitate crescindă a aces­­tei instituții, statul nostru se în­grijește de creșterea condițiilor ma­teriale optime pentru servirea de­punătorilor. Alături de lărgirea rețelei unităților C.E.C. in mediul urban, această acțiune a fost mult intensificată și la sate. In jude­țul nostru această rețea cuprinde în total 147 u­­nități, cu 5 mai mult decit în perioada corespunzătoare a anului trecut. De exemplu în ul­timul an s-au înființat agenții CEC proprii în Pir, Căuaș, Urziceni și 23 ghișee la unități poștale și man­datare. In curs de înființare se află agenția Homoroade. Dezvoltat pe temelia viguroasă a puternicului avînt al economiei nationale, procesul de economisi­re cîștigă de partea sa noi și noi aderenți. Peste 94.500 cetățeni din județ sunt în prezent depunători la CEC, ceea ce înseamnă un li­bret la 4 locuitori. Soldul general al economiilor bănești ale popula­ției depuse la CEC in județul Satu Mare, era la 30 septembrie a.c. cu 33,9 la sută mai mare fată de cel înregistrat la sfîrșitul anu­lui trecut. Lărgirea necontenită a rețelei unităților C.E.C., intensificarea în rîndul populației a măsurilor edu­cative privind creșterea spiritului de economie și de bună gospodări­re a banilor, perfecționarea conti­nuă a activității lucrătorilor CEC, sînt tot atîtea premise ale dezvol­tării mai imperioase a procesului de economisire. Pe această linie, un rol important va reveni acți­unilor din „Săptămînă economiei" concepute de organele de resort în colaborare cu conducerile or­ganizațiilor de masă și obștești, ale instituțiilor de cultură și în­­vățămînt. Fără îndoială, în viitor posibilită­­tile maselor de oameni ai muncii de a economisii la C.E.C. vor cre­ște substantial. Este de datoria lu­crătorilor din unitățile C.E.C. și mandatare de a se preocupa asiduu de continua perfecționare a acti­vității operative și întărirea găturilor cu diferite categorii­le­de oameni ai muncii, pentru a se asigura la un nivel superior sa­tisfacerea cerințelor și exigențelor depunătorilor. La confluența a trei (Urmare din pag 1). Pe inginerul Vasile Tankóczi, șeful de lot al acestui șantier, îl găsesc privind preocupat undeva în direcția schelelor. Dînsul mi-a mărturisit că este mulțumit de ritmul în care se construiește, de calitatea lucrărilor, de modul în care întregul colectiv al șantie­rului s-a integrat cu tot entuzias­mul în vasta activitate de recon­strucție, reprezentată aici prin ridicarea a mai multor blocuri. Pînă la data aceasta s-a dat în folosință un bloc de 40 apar­tamente, iar la 15 noiembrie un altul de aceeași capacitate își va aștepta locatarii. Se lucrează bi­ne și cu spor. Toți muncitorii noștri se achită cu multă con­știinciozitate de sarcinile primite. Cred totuși că pot fa cîteva nume ale unor mențio­oa­meni care în mod deosebit s-au evidențiat: Ludovic Böhm, șef de echipă, Alexandru Ciupac, Eugen Cadar, betonistul Iosif Biró și alții. Nu trebuie uitat nici apor­tul adus de elevii școlilor profe­sionale, precum și de cei ai Li­ceului nr. 2, care muncesc cu tot entuziasmul vîrstei lor, ne-a spus tovarășul Vasile Molnar, dirigin­te de șantier. Și blocurile se înalță cîștigînd pe zi ce trece contururile acelea geometrice cu care ne-am obiș­nuit, cucerind pe zi ce trece di­mensiuni pe verticală, dar dincolo de aceste impresionante trăsături exterioare, ele sînt purtătoarele unor semnificații profunde și de­finitorii pentru zilele pe care le trăim. Confluența celor trei străzi ca­pătă o nouă înfățișare astăzi: în­fățișarea celei mai recente arhi­tectonici. ==■ â’J: 9.00 Deschiderea emisiunii. 9.45 Desene animate: „Regele junglei". 10.00 Viața satului. 11.15 Amfiteatru muzical. Din creația lui W. A. Mozart. 12.00 De strajă patriei. 13.00 Interpreți îndrăgiți de muzică ușoară. 13.30 Emisiune în lim­ba maghiară. 15.00 Fotbal: Di­namo București — Steaua. 17.30 Campionatul mondial de ciclobal (imagini înregistrate de la Praga). 18.00 Cîntare pa­triei — concurs coral interju­­dețean. 19.15 Desene animate. ..Istoria invențiilor". 19.30 Te­lejurnalul de seară. 20.00 Ba­letul „La piață" de Mihail Jo­ra. 20.30 Telex—varietăți. 21.20 Reportaj T.V.: „80 de bărbați", 21.35 Telex—varietăți (partea a H-a), 22.45 Telejurnalul de noapte. 23.05 Campionatele mondiale de gimnastică. 23.30 închiderea emisiunii. CRONICA SATMARFANA Ziua Forțelor noastre Armate (Urmare din pag. I), flectînd prin duritatea lui clintirea voinței de luptă ne­și jertfă, hotărîrea nestrămutată de a învinge, răsare parcă dintr-un uriaș osuar megalitic, tocmai din solul patriei, care a fost necurmată plămadă de e­­roi. .Peste locul pîrjolului de a­­tunci clocotește viata, se înal­ță blocuri și sporește rodul muncii. Socialismul și-a înstă­pânit prezenta peste aceste meleaguri, aducîndu-le schim­bări înnoitoare. Aceste schimbări produse în structura economică și socială a întregii noastre patrii s-au făcut simțite cu putere și asu­pra armatei, care, condusă și educată de Partidul Comunist Român, legată de cele mai profunde și vitale interese ale oamenilor muncii, a devenit în cel mai deplin înțeles al cuvîntului armata poporului, pusă în slujba idealurilor lui socialiste, constructive. Am avut, în această primă­vară și vară, dovada nemijlo­cită a dăruirii acestor bravi fii ai poporului nostru. Cura­jul și eroismul armatei noastre ne-au insuflat încredere hotărîte în zilele grele ale lup­și­ței cu stihiile dezlănțuite, în lunile fierbinți ale reconstruc­ției. Am văzut atunci și vedem zilnic în jurul nostru acești oameni purtînd uniforma fami­liară și îndrăgită, care nu-și precupețesc energia pentru a face ca municipiul nostru să arate mai frumos decit înain­te de calamitate, să-și îngroa­pe dincolo de amintiri imagi­nile devastatoare de potop a­­pocaliptic pe care le-a trăit. Aceștia sînt ostașii noștri, a­­ceasta e armata noastră, ferm atașată intereselor cauzei socialismului, poporului, animată de spirit internaționalist, cre­dincioasă prieteniei și fră­ției cu popoarele tuturor "țări­lor socialiste, solidară în a­­celași timp cu toate popoare din lume care celelalte luptă pentru libertate și pace. Stăpînind o tehnică de luptă de prim rang cu iscusință și îndemînare, ceea ce sporește simțitor capacitatea combati­vă a unităților militare, ostașii noștri dovedesc totodată un fierbinte patriotism. Perspecti­vele minunate deschise în fata poporului, in fata patriei noas­tre de Congresul al X-lea al Partidului Comunist Român sunt un permanent izvor de vi­tejie și abnegație, un stimu­lent zilnic al elanului milita­rilor noștri, înscrise pe fundalul unei î­­nalte conștiințe politice, cu­noștințele militare, vitejia, ab­negația fac din ostașul român de astăzi un apărător de nă­dejde al libertăților poporului nostru, al progresului necon­tenit al patriei noastre so­cialiste, al cauzei socialismu­lui și păcii în întreaga lume. în numele vieții (Urmare din pag. 1). sau însă să audă sunetul bine­cunoscut al clopotului de la mașina pompierilor militari. In învălmășala care era în curtea lui Ioan Marton, un cetățean a strigat din toate puterile. — Porcii sunt în pericol, a luat foc... Un cetățean pe nume Nico­­lae Ghergheli, fără să fără să se mai gîndească ezite, la pericolul care-l pîndea, se îndreptă ca o vijelie spre adă­postul animalelor pentru a le smulge din ghiarele focului. Dar numai după cîteva secun­de acoperișul în flăcări al adăpostului s-a prăbușit prin­­zîndu-l și pe Nicolae gheli. Pentru moment cei Ghei­de față n-au observat că este în pericol și viața celui care cu atît curaj s-a strecurat printre flăcări să salveze viața ani­malelor. Doar un singur par­ticipant la această acțiune și-a dat seama că asupra șului său planează un tovară­mare pericol. Se făcu nevăzut prin­tre limbile de foc. După nu­mai cîteva secunde s-a întors aducîndu-l sprijinul pe cel care a încercat să salveze animalele. Spuse doar atît: — La spital, este grav . . . _ Dar și dumneavoastră sînteți ars pe față, pe mîini, spuse cineva din grup. — Plutonierul major de mi­liție Gheorghe Boitor, pentru că el a fost acela care n-a ezitat să-și riște viața pentru a sal­va altă viață, își pipăi mîinile, fata, creștetul capului. Simți niște dureri insuportabile. Flăcările se făceau tot mai mici. Oamenii care erau în­negriți și transpirați de căldu­ra înnăbușitoare învinseseră flăcările care amenințau vieți omenești, bunuri materiale. ... Un sunet de clopot îi făcu pe cei prezenți la locul incen­diului să-și îndrepte privirile spre capătul satului. După nu­mai cîteva momente pompierii militari sosiți la fața locului au încercat să intre în acțiu­ne. Nu a mai fost­­ necesar. Incendiul a fost stins. Cei pes­te 60 de comuniști, aflați la acea oră la sediul C.A.P.-ului, unde urma să aibă loc adu­narea generală de dare de seamă și alegeri au acționat ca un singur om. Alături de mulți alți cetățeni din sat și-au adus contribuția la loca­lizarea, la înăbușirea jerbelor de foc. Intre cei care au par­ticipat la stingerea incendiu­lui, se afla și secretarul comi­tetului comunal de partid, îm­preună au acționat prompt și cu hotărîre, în numele vieții, nu și-au precupețit nici un efort. Cu siguranță că această faptă a comuniștilor din Că­­rășeu nu a fost trecută în darea de seamă a biroului or­ganizației de bază dar ea este cunoscută de toți locui­torii. Plutonierul major Gheorghe Boitor și Nicolae Ghergheli, sunt în convalescență. Simt du­rerile rănilor provocate de in­cendiu. Dar au și satisfacția dorinței împlinite. MEMENTO • MEMENTO • MEMENTO • Luni 26 octombrie 1970 5.05—6.00 Muzica dimineții. 6.05—9.30 Muzică și tăți. 6.20 Jurnal agrar. actual 1­6.30 Gimnastică. 7.00 Radiojurnal. Buletin meteo-rutier. Sport. 7.25 Bună dimineața, copii. 8.00 Sumarul presei. 8.07 Matineu muzical. 8.25 Moment poe­tic. 8.30 La microfon, me­lodia preferată. 9.30 Revista literară radio (reluare). 10.10 Curs de limba engleză. 10.30 Duete din opere. 11.05 Radio Prichindel. 11.15 Divertisment pentru orchestră de coarde. 11.45 Sfatul medicului. Igiena muncii tinerilor. 11.50 Cotele apelor Dunării. 12.00 Muzică ușoară. 12.25 Știinta la zi. 12.30 Intîlnire cu populară și interpretul melodia prefe­rat. 13.00 Radiojurnal. 13.10 Avanpremieră cotidiană. 13.22 Muzică ușoară. 13.45 Muzică populară iraniană. 14.00 Com­pozitorul săptămînii: Henry Purcell. 14.30 Te apăr, te laud, te cint — emisiune mu­zicală pentru ostași. 15.00 De prin sate adunate — muzică populară. 15.30 De la A la Z — muzică ușoară. 16.00 Radiojur­­nal. Buletin meteo-rutier. 16.20 Muzică de estradă. 16.30 Re­vista economică. 16.45 Fru­moasă ești, patria mea — cîn­­tece. 17.00 Vizita președinte­lui Consiliului de Stat al Re­publicii Socialiste Nicolae Ceaușescu, în România, S.U.A. Transmisiune directă de la Ca­sa Albă — Washington. 17.30 Melodii populare. 17.50 Poșta radio de dr. N. Mihăescu. 18.00 Muzică ușoară de pretutin­deni. 19.00 Gazeta radio. 19.30 Doine și jocuri populare. 20.05 Tableta de seară de Tudor Bugnariu. 20.10 Microrecital Gică Petrescu. 20.20 Arghezia­nă. Versuri de abecedar. Re­cită Adela Mărculescu. 20.25 Solista serii: Lili Ivanova. 20.45 Teatru document. Premieră. „Un caz de dispariție" de Ha­­ralamb Zincă. 21.45 Piese de estradă 22.00 Radiojurnal. Bu­letin meteorologic. 22.20 Sport. 22.30 Album liric. 23.00 Con­cert de seară. 0.03—5.00 Es­trada nocturnă. Marti 27 octombrie 1970 5.05—6.00 Muzica dimineții. 6.05—9.30 Muzică și tăți. 7.00 Radiojurnal. actuali­Buletin meteo-rutier. Sport. 9.30 Atlas cultural. 10.10 Curs de limba franceză. Ciclul II, secția 37-a. 11.05 Rapsodie bănățea­a­nă de Vasile Ijak. 11.20 Cîn­­tece și jocuri populare. Sfatul medicului. Regimul 11.45 în ulcer. 11.50 Cotele apelor Du­nării. 12.00 Muzică ușoară. 12.25 Știința la zi. 12.30 Intîl­­nire cu melodia populară interpretul preferat. 13.00 Ba­și­diojurnal. 13.10 Avanpremieră cotidiană. 13.22 Melodii de George Grigoriu și Nora De­­metriad. 13.45 Ansambluri co­rale studențești. 14.00 Compo­zitorul săptămînii. 14.30 Cîntă Luminița Cosmin. 14.40 Publi­citate radio. 14.50 Formația Sile Dinicu. 15.00 File de po­veste. „Măr și Păr" de Ion Pop-Reteganul. 15.25 Cîntece și jocuri. 16.00 Radiojurnal. Buletin meteo-rutier. 16.20 Re­cital de operetă Valeria Ră­­dulescu. 16.30 Agendă jude­țeană. Harghita — octombrie 1970. 16.50 Inalță-te liberă ța­ră! — cîntece. 17.05 Radioen­­ciclopedie pentru tineret. 17.30 Muzică populară. 18.00 Cîntă Mihaela Mihai. 18.10 Radio­­simpozion. 18.30 Melodii îndră­gite, interpreți cunoscuți. 19.00 Gazeta radio. 19.30 Din pîl­­nia gramofonului: Mioara Cris­­tescu, Petrică Moțoi, Iancu Marinescu și Jean Marcu. 20.05 Tableta de seară de Dra­­goș Vrânceanu. 20.10 Micro­recital Ana Gherman. 20.20 Argheziană. „Trebuie“. Recită Natalia Arsene. 20.25 Zece me­lodii preferate. 21.00 Memoria pămîntului românesc. 21.30 So­lista serii: Connie Francis. 22.00 Radiojurnal. Buletin me­teorologic. 22.20 Sport. 22.30 Concert de seară. 0.03—5.00 Estrada nocturnă. Cinema Duminică, 25 octombrie SATU MARE: Victoria ■ Patricia și muzica (film colo­rat), Popular — Pan Wolod­­yjowski, seria I. N­. (film po­lonez colorat, cinemascop) ■, CĂREI: Popular — Această femeie (film spaniol 23 August — Lucia, colorat), seria I. N­. (film cubanez); NEGREȘTI­­OAS : Mărturia (film bulgar); TAȘNAD : Operațiunea Le­­ontine (film francez colorat); BERVENI: Visul domnului gentil (film francez colorat, cinemascop); HALMEU : Con­temporanul tău, seria I. N­. (film sovietic, cinemascop) ;• SANISLAU: Cînd se aud clo­potele (film iugoslav, colorat). Luni, 26 octombrie SATU MARE: Victoria — Degetul de fier (film japonez colorat), Popular — Procesul (film franco—italian—R.F.G.); CĂRȚI : Popular — 24—25 nu se înapoiază (film sovietic, cinemascop), 23 August: Joc dublu în serviciul secret (film italo-spaniol colorat, ci­nemascop) ; NEGREȘTI-OAȘ: Fredy și cîntecul preriei (film R.F.G.­iugoslav, cinemas­cop) ; TAȘNAD: Intoarce-te (film sovietic, Completare: Vizita cinemascop); tovarășu­lui Nicolae Ceaușescu în ju­dețele Vîlcea și Argeș; BER­VENI : Domnișoara doctor (film italo-iugoslav colorat); HALMEU: Domnișoara doc­tor (film italo-iugoslav colo­rat) ;­ SANISLAU: briliante (film sovietic, Mina cu cine­mascop). Deschiderea cursurilor Universității serale de marxism-leninism In municipiul Satu Mare, ca și în orașele din județ, se des­chid în cursul săptămînii vii­toare cursurile Universității serale de marxism-leninism. LA SATU MARE deschide­rea cursurilor va avea loc luni, 26 octombrie 1970, la ora 17,30, cu următoarele secții: Secția economie politică, anii I, II, III în sala mare a Comitetului județean de par­tid. Secția filosofie, anii I, II, III la Liceul economic din str. Baia Mare. Secția istorie, anii I, II, III la Liceul economic din str. Baia Mare. Secția construcție de par­tid, anul II la Liceul economic din str. Baia Mare. LA TAȘNAD, marți 27 oc­tombrie 1970, la ora 18,00. Secția istorie, anul III, la Casa de cultură din Tășnad. LA NEGREȘTI-OAȘ, 29 oc­tombrie 1970, la ora 18,00. Secția istorie, anul III în sala mare a Comitetului orășenesc de partid, iar secția economie politică la Școala generală nr. LA CĂREI, vineri, 30 octom­brie 1970, la ora 17,00, secția istorie, anii II, III la Comitetul orășenesc de partid. — Secția filosofie, anii I, II la Liceul pedagogic. — Secția economie politică a­ VU- HI.­­ ....... La Universitatea populară Cursuri de pregătire pentru examenul de admitere în învățămîntul superior Mai mulți părinți, absolvenți de liceu și elevi din ultimul an ne-au cerut sfaturi în legătură cu moda­litățile optime de pregătire pen­tru examenele de admitere în în­­vățămîntul superior. Sîntem în măsură de a da un răspuns de u­­tilitate practică. Prof. Vasile Să­­lăgeanu, rectorul Universității populare, ne informează de in­tenția de a deschide un aseme­nea curs în cadrul acestei insti­tuții, în care se va parcurge în­treaga materie din programele de concurs, la specialitățile: lim­ba română, matematică, fizică, chimie, biologie, istorie, filosofie, economie politică etc. Aceste cursuri se vor ține săptămînal de către cadre didactice și alți specialiști cu experiență. Ședința de organizare și în­scriere la cursuri se va ține joi, 29 octombrie, ora 17, în sala fes­tivă a Liceului Mihai Eminescu din municipiul Satu Mare. MICA PUBLICITATE CASĂ DE VÎNZARE, Satu Mare, str. Aniarului 33. In­formații zilnic după orele 15. SCHIMB APARTAMENT CENTRAL din Sighet cu simi­lar la Satu Mare. Informații, Satu Mare, telefon 7.19.65. ММ [UNK]­ [UNK] [UNK] Gd­/Л [L/A electricieni, strungari, ANGAJEAZĂ IMEDIAT: lăcătuși mecanici-Condiții: stagiul militar satisfăcut, categoria de încadrare [II—IV, absolvenți ai școlilor profesionale (echivalente) sau cursurilor de scurtă durată, dar cu școala generală (7 sau 8 clase) terminate. Se asigură locuință conform legilor in vigoare. Relații suplimentare se primesc de la serviciul personal, telefon 1.83.00, interior 345,342. Duminică 25 octombrie 1970 în legătură cu examenul de definitivat Cîteva scrisori sosite pe adresa redacției solicită precizări în le­gătură cu prezentarea la exame­nul de definitivat al profesorilor. Răspunsul pe care ni-l dă Ins­pectoratul școlar județean este e­dificator, au dreptul să se pre­zinte la sesiunea din vară a exa­menului de definitivat, absolvenții de facultăți, care la data de 1 septembrie 1971 au un stagiu de 3 ani la catedră. De altfel, Ministerul Invățămîn­tului va edita in curînd un re­gulament privind perfecționarea cadrelor didactice. Combinatul Industriei Alimentare Industria laptelui Satu Mare pe membrii cooperatori și produ­cătorii individuali că, în confor­mitate cu H.C.M. nr. 553/1970, PRE­ȚURILE PENTRU LAPTE DE VACA ÎN PERIOADA 1 NO­IEMBRIE — 30 APRILIE ESTE DE 2,20 PENTRU FIECARE LI­TRU DE LAPTE CU GRĂSIME De 3,5 La SUTA. Prețurile cresc în funcție de creștere a procentu­lui de grăsime, IAR PENTRU FIECARE LITRU DE LAPTE DE BIVOLIȚA CU 7 LA GRASIME SE PLĂTEȘTE SUTA 3,75 LEI. Producătorii obțin și furaje concentrate la prețul de vînzare cu amănuntul pentru lapte de vacă și bivoliță livrat industriei. Vînzînd laptele la centrele și punctele de prelucrare contri­buiți la o mai bună aprovizionare a populației și obțineți ve­nituri sporite din gospodăria din ANUNȚA 11

Next