Curentul, iunie 1929 (Anul 2, nr. 490-519)
1929-06-11 / nr. 500
, ^ L«ur.iuiR£AJ3ĂNffittŢIT 2 REZULTATUL IN BUNA DEPINDE DE ALEGEREA PREPARATULUI DE IOD* IODIPON ITEANA DOVEDIT A FI CEL MAI INDICAT, cu IODIPON ITEANU SE OBTIN REZULTATE PRECISE, se asiaaileazA USOR NU OBOSESTE STOMACUL Sl NU PRODUCE IODISME. INSTRUCTIUNI la fiecare flacon OR At o [FAcucADETwoomiE si apaAPi U roup-PREZINTĂ O SERIE NOUA IN TRICOTAJE DE LUX CE NA FACE PLĂCERE —FEMEI I — ELEGANTE remaiaza dia RĂPI DE MATAL SI TRICOTAJE DE ORICE FEL MICHEL COHEN ‘ român staţiune balneo-clmatică, lacuri V 40a.iii^Cii sărate termale cu efect vindecător miraculos. — Preturi reduse: Pensiune complectă (casă masă) de persoană la zi în lunile Iunie şi Septembrie 130 lei, in sezonul principal Iulie şi August 180 lei DIRECŢIUNEA din Tekirghiol-Movilă :: :: :: Hotel de rangul I cu tot confortul închirează camerile, cu prețuri foarte reduse în Bul. Pake 22, etaj 1 tel. 357/57 având şi Hotel şi un restaurant de clasa 1, servind mese la carte. BOGAT Asortiment de CĂMĂŞI bărbăteşti, precum şi pepelinuri şi zefire desenele cele mai moderne găsiţi la cea mai mare fabrică de cămăşi „AERO-CLUB“ Strada ŞELARI 4 cu sucursală la AerosClub Griviţei 99, care vinde la detail cu prafuri de en gros. Dr. FURMAN retr. CAROL No. 8 (vis-a-vis de Poştă) Tratamente noui şi rapide ale blenoragiei acute şi cronice- Dilatarea nedureroasă a stricturilor prin electroliză. Electroterapie pentru complicaţii şi blenoragii vechi. Diatemie pentru boli de femei (metrite, ovarite) Uretroscopie. Operaţiuni de specialitate. Tratament raterial al sifilisului în toate perioadele boalei. Analize. Consult. 2-7 pm. Duminica 9 1- Telefon 44/73. :aa HEMOROIZII K SE VINDECA întrebuinţând SUPOSITOARELE SAU ALIFIE APSTIPTora DURERILE SCURGERILE DESÂNGE USTUft.MILE INFLAMATIILE DISPAR IDE Dl At .A FARMACII Sl DROGUERII Durabilitatea mobilelor garantăm ! Nu regretați o călătorie U TARGU-MUREŞ vă veți convinge, că pute|i cumpăra favorabil, eftin şi bine și cu plată în rate Székely & Ret] Fabrica de mobile lien eminent ne plane,! piaéin! La cerere trimetem şi reprezentantul nostru cu desene Mesdames! Demandez le collier D ou D ou création de ‘Tm 'ou/u Pasagiul Macca No. 2 Pălării de Pse Bărbăteşti şi de Damă Bangkok, panama Balibuntal Florentin se înăleşte pe cale naturală. Asemenea pălării de fetru se reface ca noi. La Pălărierui American B-dul Schitu Măgureanu 5, colţ b-dul Elisabeta, vis-a-vis de Liceul Lazăr. SIFILIS tratat intens şi complet cu HYDRARGOL, echivalent tratamentului Neosalvacsanict fără accidente. Depozit şi Literat. — DROGUERIA STANDARD. Se aduce la cunoştinţa tutulor nosasorilor da camioane White precum şi întreprinderilor şi particularilor cari se interesează pentru canioane bune, puternica şi rasis- Bente, că Reprezentanţa generală pentru România a faimoaselor uzine de Camioane WHITE a fost încredinţată casei CONSTANTIN S. MIHAESCU din Bucureşti. ^Spune modele 1929 sunt expusa în Expoziţia din Ruley. Brătianii 44 unda se pot înregistra totodata orica comanzi pentru camioane iau grăsun şi pentru piese de schimb toseaara la toate tipurile da canioane White chiar medal 1913 par miauid însă în România. ......siSTEMUL JUSTIŢIEI . Comisiunea de Naturalizare D-l Meilich Scheinholtz, supus polon, de profesiune funcţionar de bancă, domiciliat în Bucureşti, str. Apolodor No. 10, născut în ţară a făcut la această comisiune cerere de a i se acorda naţionalitatea română, declarând că renunţă la cetăţenia polonă şi la oră, altă supuşenie străină. Conform art. 22 din legea privitoare la dobândirea şi pierderea naţionalităţii române, se publică aceasta, spre ştiinţa acelora cari ar voi să facă vre-o întâmpinare, potrivit dispoziţiunilor art. 23 din zisa lege. 1) Tipărită, în franţuzeşte la 1850, iar în româneşte, la 1855. 2) Tipărită la 1848, ambele cu 20—30 ani înaintea războiului. 3) numai fantezii de om... bolnav. Sublinierea este a candidatului respectiv. 4) Apărută la 1867, cu 10 ani înnaintea războiului. 5) Zoe, Trahanache, Conu Leonida şi Jupân Dumitrache — eroi ai războiului dela 77. 6) scris în 1913. 7) petrecut cu 36 ani înainte. 8) scris de Coşbuc şi tipărit la 1904 9) scrisă de tatăl acesteia __ Gr. Ventura. 10) Se ştie că „Semănătorul“ a apărut în 1901, adică la 11 ani după moartea lui Alexandri. 11) când, în realitate, e de I. Neniţescu-12) In realitate autorul n’a auzit bine ceiace i-a suflat vecinul. 13) Natural, fără să citeze un singur titlu. 14) In realitate de Coşbuc. 15) In realitate o nuvelă (cu titlul schimbat de C. Negruzzi. 16) Nu aminteşte însă „In război.“ 17) Mort la anul 1831. 18) Al cărei conţinut este rezumat exact chiar în manualele predilecte ale candidaţilor. 19T .1848-1877. Din Salonic SERBARE SPORTIVA. — Duminică a avut loc în parcul garei serbarea „Clubului Sportiv” din localitate. Succesul acestei manifestaţii minoritare ne face să sugerăm autorităţilor salontanei ideia unor astfel de serbări date şi pentru publicul românesc, care, oricât s’ar încerca să tindă spre concepţia de realizare a „apropierii” nu poate rămâne indiferent în faţa exibiţiilor coreografice ale „csardaşului” ce se afirmă hotărât şi sentenţios, chiar şi în cele mai „oficiale” cercuri. ARTISTICE. — In localul cinematografului „Urania” va avea loc la 8 iunie reprezentarea operetei „Iubi„Dolly” dată cu ocaziunea leului artistic de 20 ani al soţilor „ Somogy”. Spectacolul va avea concursul celor mai buni diletanţi din localitate. din Petroşani „ZIUA TEMPERANŢEI”. — Duminică 2 ort fiind ziua temperanţei la Petroşani s’a ţinut o conferinţă Insula Casinoului muncitoresc de către d. dr Matei Sofronea, medic primar al oraşului. D-sa a arătat pericolul în care poporul nostru se expune consumând băuturi alcoolice, a vorbit despre nenorocirile ce lovesc pe toţ la cei cari îşi cheltuesc ultimul ban pa alcool şi a dat sfaturi folositoare. „ Cu această ocaziune orchestra soc Petroşani’’ şi elevii şcoalei primare No. 1 au dat concursul lor apreciatpentru distracţia publicului venit să asculte conferinţa ce s’a ţinut. S’a dat o telegramă înaltei Regente şi Sf. S. pr. Iuliu Miclea a citit o moţiune, care s’a trimis preşedinţiei consiliului de miniştri şi soc. ,,Temperanta”, -- din partea cetăţenilor oraşului Petroşani şi care a fost semnată în numele acestora de către SfS- protopop I. Duma CONFERINŢA.— D. maior C. Sârbulescu, comandantul batalionului de jandarmi din Petroşani a ţinut o conferinţă la Vulcan în cadrele „Ligii Culturale“, secţia Vulcan, vorbind despre: „Ce treime văzut în viitor în statul român, din punct de vedere etnnografic”. Şezătoarea a avut loc în localul Casinei Române în ziua de 2 . crt, la orele 4 d. a. Tot atunci fiind „ziua temperanţei’’ de Leheni, învăţător, preşedintele ligii, secţia Vulcan a vorbit despre alcoolism şi combaterea lui La urmă a spus câteva cuvinte şi d. I- Baleia, primarul comunei în acelaş sens. ORT: CAT.: EBR.: MAH. TEATRE TEATRUL CĂRĂBUŞ: ora 9 seara: In plin. TEATRUL OTETELEŞEANU ora seara: Rămâi la nevastă-ta. TEATRUL FRASCATI: ora 9 seara Tu mâna ţi-o sărut madama. CINEMATOGRAFE La locuinţa mun! cămătar CHIŞINĂU, 8. — Indivizi au spart locuinţa cămătarului Andreieş David din com. Şipoteni (Lăpuşna). Acest cămătar lua până la 40 la sută dobândă. Poliţele furate sunt în valoare de lei 230.000. După cercetări făcute de jandarmi au fost arestaţi indivizii V. Mateevici şi D. Veselea cari au recunoscut spargerea. Spărgători prinşi CHIŞINĂU, 8. — Autorii spargerii de la bijuteria Moise Goldmer din str. Puşchin 56 au fost arestaţi. Ei sunt cunoscuţii spărgători internaţionali Petre Danielopol, originar din Brăila, Vasile Stavrache şi Martirul Timotei. S-ta Victoria. 2 Silvan. . 2 Muharem. 9 CINEMA CAPITOL: Ultima dragoste a Lordului Astor cu Ramon Novaro şi Renée Aderée. CINEMA TRIANON: Mascarade d’Amour şi Nocturne. CINEMA ODEON: Un ceas de pasiune. CINEMA LUX: Buze încătuşate, o comedie şi jurnal. CINEMA LIPSCANI: Femei pasionate CINEMA SELECT: Domnişoara de la Manicure. CINEMA SCALA: Farmecul Dunăriişi femeie-TEATRU „ELITE” CINEMA (fost Frascati): Compania de reviste Bărcănescu-Kanner va juca revista „Eu mâna ţi-o sărut, madame* şi filmul UUţa plăcerilor. GRADINA SCALA (fost Colos): Memoriile num burlac şi Lele cu scârteica verde’’. CINEMA DICHIU: Râzi paiaţă, o comedie şi jurnal. CINEMA VOICULESCU: Vârtejul dragostei. CINEMA BULEVARD PALACE: Fraţi de arme cu William Boyd, Mary Astor şi Louis Wolheim şi o comedie cu Stan şi Bran. CINEMA MARIA: Regina din Saba şi trupa Roland de lassy. CINEMA MARCONI: Submarinul şi artişti. CINEMA VOLTA BUZEŞTI: Lupta contra Berlinului şi Copii Nimănui şi artişti. CINEMA MODEL: Acel care primeşte palmele CINEMA TEATRUL NOU: Accidentul lui Jaques Catelain şi Raiul pe pământ. CINEMA ROMA: Lupta pentru aur. CINEMA AMERICAN (Grădină şi Sală) : Pantera din New York cu Billie Dove şi „Caballero’’ cu Richard Dix. CINEMA REX: Contesa scăpălată şi Casa No. 17. GRADINA CINEMA BUGACIU (Obor) Voevodu! Ţiganilor cu Lia Mata şi o comedie CINEMA GLORIA (grădină şi sală): Crinul galben. CINEMA RAHOVA (sală şi grădină : Detectiv din dragoste şi trupa de acrobaţi. FARMACII DI SERVICIU I. Mătăsaru, calea Victoriei 110; Dr. L. Coniver, calea Victoriei 14 ; Alex. Roşu, calea Griviţei 74; Gh. Bulandra, b-dul Carol 9 ; C. Vaieni, calea Dorobanţilor 17 ; M. Cugler, str. Regală 6; I. Ochs, calea Griviţei 252 ; Maria Niculescu-Stănescu, b-dul Pache Protopopescu 31 ; Evlampia Gheorghiu, str. 13 Septembrie 2; Şt. Cornea, calea Văcăreşti 83 ; Alex. Leist, str. Dr. Felix 67 Şofer amendaţi Prefectura Poliţiei Capitalei a amendat în cursul lunei Maiu între 100—5000 Iei şofeuri, 128 pentru viteză, 54 fără permise de circulaţie şi conducere, 87 cu numere nereglementare, 126 cu felinare stinse, 190 pentru împiedicare de circulaţie, 41 cu eşapamentul liber 59 nerespectarea circulaţiei în sens unic, 56 cu semnale nereglementare, 32 refuz de pasageri, 238 fără aparate de taxat, 60 pentru staţionare în loc nepermis, 151 cu şepci nereglementare şi ajutor de şofeuri, 35 pentru nerespectarea circulaţiei pe Şos. Kiselef. Autobuze: 116 cu pasageri în picioare, 57 pentru viteză, 42 cu numere nereglementare. Birjari: 45 fără buletine, 55 fără livrele şi şepci, 32 refuz de pasageri şi taxă exagerată, 19 împiedicare de circulaţie 52 căruţaşi fără numere, 15 biciclişti fără numere. . . .11 Cu ocazia reviziei, au fost scoase din circulaţie definitiv ridicându-se permisele la 27 autoturisme Tx., 45 autobuze și 60 trăsuri, fiind găsite în stare reformată. Din Tg.Frumos PENTRU D. ŞEF DE POLIŢIEAtragem atenţia d-lui şef de poliţie asupra vitezei nebuneşti cu care aleargă maşinele prin centrul oraşului. Maşinele circulă cu 60-70 km. pe oră, ridicând nori de praf. Pentru a se evita accidentele nenorocite ar fi indicat ca pe această porţiune precum şi în oraş să se afişeze inscripţiuni de tablă cu „In raza oraşului 6 km. pe oră, contravenienţii vor fi daţi în judecată”, aşa după cum sunt în mai toate oraşele. Deasemenea s’ar putea posta şi un sergent, atât noaptea cât şi ziua, care să vegheze la respectarea ordonanţei de mai sus-EXCURSIUNE. — Gimnaziul din localitate a făcut Duminică 2 Iunie a. c. o frumoasă excursiune la băile „Strunga” sub conducerea d-lui director Dărânga și d-lui profesor Perlifer. CURENTUL CARNETUL ZI Calendar Baloane de săpun LUNI, 10 IUNIE 1929Nul... Când _ întorcându-te cu gândul, înapoi __ baţi seama câţi de „dacă” ţi-au stat in drumul vieţii, ca nişte macazuri pe linia drumului de fier, îţi vine, de multe ori, să inebuneşti. Dacă în cutare zi, nu făceai cutare demers, sau, dacă într'un anumit moment, nu rosteai un anumit cuvânt, cine ştie ce întorsătură luau lucrurile... Aceste consideraţiuni filozofice mi le făceau prietenul meu Ieremia Oistengard, inginer de mine, diplomat al academiei din Freiberg şi directorul schelei din Ţânţăreni a societăţii „Steaua Petroliferă a Orientului". Ne-am întâlnit la bufetul din Cişmigiu unde, alungat de zăduf, mă refugiasem să beau o bere, pe marginea lacului. Ieremia e mai mult român, decât neamţ. Tatăl lui — tot inginer — se însurase la noi, in ţară, cu o româncă şi, ca o atenţie delicată, dăduse, singurului lui copil, numele lui socru-su. Astfel, printr’o rară bizarerie, prietenul meu unise numele său de botez, îndeajuns de compromis, cu acela patronimic de Oistengard al cărui înţeles, pe româneşte, se potrivea cu Ieremia, ca o piuliţă pe şurubul ei. _ ,,Oricum, nene Ieremia”, (aşa ii zic eu, deşi e numai cu vreo cinci ani mai mare ca mine), ,,viaţa omului e, mai mult sau mai puţin, trasă de mai înainte, în liniile ei generale...” (Nici eu nu ştiu ce mi-a venit să fac o asemenea afirmaţie. Fatalist nam fost niciodată şi cred că am făcut-o numai din spirit de contradicţie). . ,Nu, nu”, sări Ieremia. „Ascultă-mă pe mine. Există, în viaţa fiecărui om, câte un da sau nu, de care atârnă tot viitorul lui. D-ta ştii că eu am fost însurat?...” Şi, văzând că eu fac nişte ochi, de mărimea unui fund de farfurie: _ „Adică, însurat propriu zis, nu. Dar, judecă d-ta singur, dacă nam dreptul să mă consider însurat. O ştii pe fata lui Iorgu Caramalidi? Ei, cu Polixenia Caramalidi trebuia să mă însor. Gândeşte-te, numai, ce aş fi ajuns! Un milion, bani — acum 7 ani! — şi jumătate din redevenţele socrului. Ai ideie cât face asta?.. Numai sondele dela Moreni , are vre-o 5 în erupţie — dau peste 100 mii de lei, redevenţă, pe zi. Afară de acţiuni şi de terenurile dela Ţintea. Muntele Olymp devine parc naţional In Grecia s’a deschis o acţiune ca Iccaşul mitologic al zeilor antici, muntele Olymp să fie transformat, după modelul american, într’un parc naţional grecesc. Lângă acest munte se va înfiinţa un mare parc protegiuit de stat. Parcul naţional de lângă Olymp ar fi atât de mare, că ar cuprinde muntele, stâncile dimprejur, cascadele, izvoarele, arborii sacri, precum şi întreaga vegetaţie pe o rază întinsă. Regiunea din jurul vârfului Olymp este sălbatecă și nelocuită Muntele Olymp a fost un loc de refugiu pentru numeroase bande ed hoţi cari se ivesc şi în prezent din când în când. Tendinţele ca muntele Olymp să fie trasformat într’un bun protegiuit de Stat au la bază pe lângă motive de pietate şi motive economice. Organizarea acestui parc ar contribui considerabil la intensificarea vizitei turiştilor. Pentru aceasta este însă necesar ca organizarea regiunii să corespundă cerinţelor vizitatorilor. Guvernul elen, care înclină pentru realizarea acestui plan, este dispus să înceapă importante lucrări pentru linii funiculare care să înlesnească vizitatorilor perspectiva de pe Olymp fără nici o osteneală. Urmează ca pe vârful muntelui să se consruească un elegant hotel și să se intreprindă și alte lucrări, menite să atragă un număr mai mare de oaspeţi. Jubileul Bibliotecii Naţionale din Sofia In 5 Iulie, Biblioteca Naţională din Sofia îşi va sărbători jubileul de 50 ani de existenţă. Biblioteca a fost înfiinţată in 1878 şi a avut pe atunci numai 200 volume. La desvoltarea biblioteci au contribuit mai târziu scriitorii bulgari Slaveikov, Stoyanov, Şişmanov, Bobcev şi alţii. In prezent Biblioteca Naţională din Sofia numără 90.000 volume şi o foarte bogată în manuscrise şi exemplare unice. A 50 a aniversare a Bibliotecii Naţionale va fi sărbătorită oficial abia în Noembrie, cu care prilej se va publica un almanah jubiliar. Directorul Bibliotecii este scriitorul bulgar, Veliko Iordanov. Onorariul tenorului polonez Jan Kiepura Cunoscutul tenor polonez Jean Kiepura, a plecat zilele acestea la Buenos Aires, unde va cânta la Teatrul Colon în Rigoletto Turandot, Bohema şi Faust. Kiepura a încheiat un contract pentru 18 reprezentaţii. Pentru debuturile sale tenorul polonez va obţine un onorariu mai mare decât toţi cântăreţii de până acum, un onorariu mai mare decât a obţinut însuşi vestitul cântăreţ Caruso. Dar fata! O comoară! In sfârşit, ce să mai vorbim? Astăzi aş fi fost cineva, in ţara asta. Şi toate, toate astea, le-am pierdut printr’un an nu. Ascultă: Când m’am coborât din maşină, la ofiţerul stării civile, mă simţeam bunzdravăn. Nici măcar, emoţionat, nu eram. M’am uitat la ceas: ajunsesem cu un sfert de oră, înainte de ceremonie. Când să intru, mă lovesc piept-în-piept cu Arsenie. II ştiii... _ Cum mă vede, vine la mine, cu mâna întinsă şi începe să râdă: _,,Ei, cum te simţi?” Şi pe urmă, după o pauză: — „Ia zi odată da, să vedem cum o să-i răspunzi, primarului, când te-a întrebat”. Şi iar râde şi se uită la mine, ironic, peste ochelari. Nu ştiu ce mi-a venit. Băiatul mă întrebase, aşa, fără răutate, dar mie, am simţit că mi se urcă sângele la cap. — „Aşteaptă şi tu, şi îi vedea... „Şi atâta a fost. Peste un sfert de oră, erau cu toţii în faţa ajutorului de primar: eu cu Polixenia, in frunte, martorii in spate, socrii de-o parte şi de alin şi, în spatele nostru, până în peretele din fund, o mare de capete. Toată elita Ploeştilor! Mie imi băteau tâmplele ca o tobă. Eram extraordinar de excitat. Şi când primarul m’a întrebat—de formă — dacă consimt la căsătorie, am stat un timp şi m’am gândit, lung-lung. (Era o tăcere, în sală, că-mi auzeam bătăile inimii). Şi de-odată, uităndu-mă ţintă la Arsenie, am răspuns respicat: _JVa/..." Şi mi s’a făcut negru, înaintea ochilor. Parcă eram vrăjit. Vream să strig, să spun că am glumit, dar gâtul mi se strâmtase ca un fir de aţă.... Când m’am trezit, eram singur în sală. Mireasa leşinase și am aflat-o, pe urmă, dela aprod — şi lumea o scosese, afară, pe braţe. Am eşit ca un condamnat la moarte. Primul meu gând a fost să mă înec. Mai înainte, am trecut pe la „cazino”. Acolo am pierdut toţii banii şi... am cunoscut-o pe Loty. Apropos nu te superi, că plec. E ceasul aproape 7. Dacă la 7 fix nu sunt acasă, o apucă nervii şi sparge tot din casă. Alaltăeri am plătit, geamgiului, 2000 de lei pentru geamuri...“, Geer Patrick O excursie ştinţifică bulgară în Turcia In a doua jumătate a lui Iunie soseşte la Constantinopol un grup de specialişti agricoli bulgari, cari vor vizita Turcia, în special Anatolia, pentru a studia în amănunţime posibilităţile agricole ale Turciei. Un congres internaţional al portarilor La sfârşitul lui iunie se va ţine la Varşovia un congres internaţional al portarilor, la care vor participa delegaţi ai asociaţiilor portarilor din Franţa, Belgia, Cehoslovacia, Inia, Olanda şi Polonia. Congresul internaţional al abstinenţilor la Bucureşti IAŞT. 8. — Asociaţia internaţională a funcţionarilor de cale ferată abstinenţi, a remis organelor ceferiste române o invitaţie de a-şi constitui şi ei o secţiune a acestei Asociaţii, care are scopul de a combate pe cât posibil alcoolismul în rândurile funcţionarilor de căi ferate din întreaga lume. Zilele acestea a avut loc la Cernăuţi constituirea Asociaţiei funcţionarilor ceferişti antialcolici ; au fost numiţi membri de onoare un număr de 300 de funcţionari superiori din administraţia noastră de cale ferată. Printre aceştia se află şi d-l inginer Emil Niţescu, directorul regionalei C. F. R.-Iaşi. CONGRESUL DIN BUCUREŞTI In aceiaş adresă, asociaţia internaţională a funcţionarilor de cale feerată invită tânăra secţiune românească ca să ia asupra ei organizarea congresului internaţional din anul acesta, ce urmează să aibă loc in Capitală între 18—24 iunie crt. PARTICIPANŢI In acest scop, şi-au anunţat sosirea delegaţilor tuturor ţărilor europene afuiate Asociaţiei antialcoolice. Congresul se va deschide la Cernăuţi, unde participanţii vor face popas de o zi, apoi, în grup, vor pleca la Bucureşti, unde vor sosi în dimineaţa zilei de 18 iunie. Programul congresului va fi alcătuit ulterior în amănunţime; vor fi 3 conferinţe, ţinute de delegaţii din Olanda, Elveţia şi Suedia. PL. RADIO 396,3 m. BUCUREȘTI. — 21: D-ra Alice Nicolaescu, canto; Gounod: Arie din Sapho: Gluck: Arie din Paris ; Elena; N- Puccini: Oh, noapte sfântă; Duparc: Cântec trist; Chaminade: Cântec slav; Tosti: Penso. 21,30: D-na Nina Ilnitzky-Nagacevsky, piano; Rubinstein: Sérénada russe; Chopin: Polonaise la bemol; Chopin: Studiu sol bemol; Liszt-Bussoni : La Campanella. 22: Scriitorii contimporani universali. D. Al. A. Philipide: Paul Claudel. 22.15: D. Nagacevsky, tenor; Donizetti: Romanţa din Elisire d’amore’’; Tschakowsky: Arie din Eugen Onegin. Bizet: Arie din Pescatori di Perle; Cântece Napolitane. 22-45: Buletin meteorologic şi știri de presă. 23' Orchestra Radio ; Binder: Uvertura: Orfeu în Infern temă de Offenbach; IpolitowTwanow: Suită caucasiană; Frantz Hitz: La Chaumière, Idilă; Gilbert: Evavals; Fourdain: Le pays de coeurs; Borodin: Nocturnă din Quartet; Frantz Hitz: Legendă bretonă; Kreisler: Liebesfreud. 2804 m. KOENIGSBERG. — 19,15: Cărţi noui. 20,30: Lectură. 21,05: Serată distractivă. 20,0: Muzică de dans 321.2 m. BRESLAU. 19: Pentru părinţi 19,55: Pentru gospodine. 21,15: La microfon, causerie- 23: Cutia cu scrisori-333 m. NEAPOLE. — 19: Concert. 19,30: Ora, meteorul. 22,02: Trans, operei Lucretia Borgia de Donizetti. 343,2 m. PRAGA. — 17,30: Concert. 19,25: Pentru lucrători- 20,05: Radiocabaret. 21,30: Concert. 23,25: Gramofon. 358 m. LONDRA. — 17,30: Muzică de dans. 18,15: Concert. 19,15: Pentru copii. 20,43: Concert de pian. 21,4 Program de cabaret. 23,35: Muzică de cameră- 1,15: Muzică de dans-3619 m. LEIPZIG. *—■ 17,30: Concert. 19,20: Ora, meteorul. 21: Concert. 22: Concert. 23: Muzică de dans. 375 m. HELSINGFORS. — 19,15 • Concert. 20,10: Concert coral- 21,30: Orch- radio. 374 m. BARCELONA, ^ Ja dio concert. 24: Concert vocal. 416 m. KATTOWICE. — 18: Cau» serie. 18,25: Audiţie pentru tineret. 21: Recitări literare- 21,30: Concert international. 23: Conf. 24: Muzică de dans-421,3 m. FRANKFURT. — 16,55: Pentru gospodine. 17,35: Concert. 19,10: Lectură. 20,40: Curs de literatură engleză. 21,15: Concert coral. 22,15: Concert. 462 2 m. LANGENBERG, 263,2 m. Colonia. — 17,30: Conf- 18: Pentru tineret. 18,45: Concert seral. 19,30- Lectură. 20,45: Pentru părinţi 21,10: Concert. 504,2 m. MILANO. — 19: Muzică de la restaurantul Savini. 22,30: Transmisiunea operetei Frumoasa nopte de Cuscina. 5119 m. BRUXELLES. 19: Concert 20: Conf. 20,30: Gramofon. 22,15 , 23: Muzică de dans. 519,9 m. VIENA. — 12: Concert 16,15: Trans. de radiofotografii. 17: Concert- 18,20- Pentru tineret. 19,10: Despre fotografii. 19,20: Conf. 20,15: Causerie teatrală- 20,55: Ora, meteorul. 21: Arii și cântece. 21,30: Trans. din Berlin. In continuare concert sectral. După terminarea programului trans. de radiofotografii. 536,7 m- MUENCHEN — 17: Concert. 19,10; Curs de franceză. 20,35; Armurierul, operetă în 3 acte de Lortzing. ’ 554,5 m. BUDAPESTA. — 18,10: Curs de slovacă. 18,40: Concert. 20; Curs de germană. 20,40: Causerie literară. 21,30- Muzică de dans. 23,30; Muzică de jazz-1250 CONSTANTINOPOL. — 19: Muzică turcească. 20,45: Meteorul. Bursa. 21: Concert. Lehar: Insfârşit singură; Bortkiewitch : Gavotă; Puc cini: Boema: Saint-Saens: Marş militar. Intermezzo. 22: Ultimele noutăţi, 1415 m. VARŞOVIA. — 18,55: Muzică de dans. 20,15: Curs de france»ză. 23,05: Conf- 23,40: Sport. 1744 m. PARIS (Clichy). — 17,45: Muzică de dans. 22,15: Radio concert.* Luni 10 Iunie 1929 Mart» II lune 1929 „Din ordinul Prefecturii Poliţiei Capitalei“ O LUCRARE A D-LUI GENERAI HERACLE NICOLEANU Am primit la redacţie o lucrare intitulată: „Din ordinul Prefecturei Poliţiei Capitalei” care are următorul cuprins interesând pe toţi automobiliştii, ca şi pe pietoni. Lucrarea cuprinde: Ordonanţele privitoare la circulaţia vehiculelor în Capitală. Reguli de observat pentru conducătorii de vehicule. Semnalizări internaţionale de circulaţie (în culori) stabilite de Societatea Naţiunilor. Diferite planşe indicând circulaţia în sens unic în Capitală. Diferite planşe cu indicaţii asupra circulaţiei pentru public. Volumul cuprinde însă şi un amănunţit studiu al d-lui Eracle Nicoleanu, prefectul poliţiei Capitalei, asupra dificutăţilor circulaţiei în Bucureşti- __. Asupra acestui studiu al d-lui general Nicoleanu, se cuvine să ne oprim puţin atenţiunea ! In mai puţin de 16 pagini, d-sa concentrează observaţii şi propuneri extrem de interesante privitoare la circulaţie. Prefectul poliţiei e un om practic. A văzut că toate ordonanţele lipite pe ziduri, că tot gardiştii şi agenţii de circulaţie postaţi pe străzi, nu sunt în măsură să înveţe destul publicul — conducători de vehicule şi pietoni — cum să circule. Şi atunci a recurs la o soluţie, pe care o vom numi pedagogică. D. general Nicoleanu arată, deci, tuturor celor cari circulă pe stradă cum să umble, cum să conducă automobilele şi trăsurile, iar toţi la un loc cum să cruţe viaţa semenului. Toate poveţele sunt bogat ilustrate cu desenuri cari demonstrează cum se pot aplica măsurile bune preconizate Cărţi — Reviste Despre romanul „Ciuleandra!* în limba franceză, cetim un entusiast articol al d-lui Cezar Pettrescu în „VIAŢA LITERARĂ No. III din această săptămână-Mai remarcăm din restul suma rului: Adrian Maniu: Descântec; G. Bacovia: Epilog; Emil Rieglen Dinu: Roman mahmur; I. Valerian: Aventura de Ticu Archipa. Dunareanu: Cronici franceze;] N. Crevedia: Romanul lui Mureti etc. Cu acest număr, „Viaţa literară trece în obişnuita vacanţă până în luna Septembrie CERETI LA TOAT LIBRARIILE SIMFONIA FANTASTICA ROMAN DE CEZAR PETRESCU