Curentul, iunie 1929 (Anul 2, nr. 490-519)

1929-06-11 / nr. 500

, ^ L«ur.iui­­R£AJ3ĂNffittŢIT 2 REZULTATUL IN BUNA DEPINDE DE ALEGEREA PREPARATULUI DE IOD* IODIPON ITEA­NA DOVEDIT A FI CEL MAI INDICAT, cu IODIPON ITEANU SE OBTIN REZULTATE PRE­CISE, se asiaaileazA USOR NU OBOSESTE STOMACUL Sl NU PRODUCE IODISME. INSTRUCTIUNI la fiecare flacon OR At o [FAcucADETwoomiE si apaAPi U roup-PREZINTĂ O SERIE NOUA IN TRICOTAJE DE LUX CE NA FACE PLĂCERE —FEMEI I — ELEGANTE remaiaza dia RĂPI DE MATA­­L SI TRICOTAJE DE ORICE FEL MICHEL COHEN ‘ român staţiune balneo-clmatică, lacuri V 40a.iii^Cii sărate termale cu efect vindecător miraculos. — Preturi reduse: Pensiune complectă (casă masă) de persoană la zi în lunile Iunie şi Septembrie 130 lei, in sezonul prin­cipal Iulie şi August 180 lei DIRECŢIUNEA din Tekirghiol-Movilă :: :: :: Hotel de rangul I cu tot confortul închirează camerile, cu preț­­uri foarte reduse în Bul. Pake 22, etaj 1 tel. 357/57 având şi Hotel şi un restaurant de clasa 1, servind mese­­ la carte. BOGAT Asortiment de CĂMĂŞI bărbăteşti, precum şi pepelinuri şi ze­­fire desenele cele mai moderne găsiţi la cea mai mare fabrică de cămăşi „AERO-CLUB“ Strada ŞELARI 4 cu sucursală la AerosClub Gri­­viţei 99, care vinde la de­tail cu prafuri de en gros. Dr. FURMAN retr. CAROL No. 8 (vis-a-vis de Poştă) Tratamente noui şi rapide ale ble­noragiei acute şi cronice- Dilatarea nedureroasă a stricturilor prin elec­troliză. Electroterapie pentru compli­caţii şi blenoragii vechi. Diatem­ie pentru boli de femei (metrite, ovari­­te) Uretroscopie. Operaţiuni de spe­cialitate. Tratament raterial al sifili­sului în toate perioadele boalei. Analize. Consult. 2-7 p­­m. Dumi­nica 9­ 1- Telefon 44/73. :aa HEMOROIZII K SE­ VINDECA întrebuinţând SUPOSITOARELE SAU ALIFIE APSTIPTora DURERILE SCURGERILE DE­­SÂNGE USTUft­.MILE INFL­AMATIILE DISPAR IDE Dl At .A FARMACII Sl DROGUERII Durabilitatea mobilelor garantăm ! Nu regretați o călătorie U TARGU-MUREŞ vă veți convinge, că pute|i cumpăra favorabil, eftin şi bine și cu plată în rate Székely & Ret] Fabrica de mobile lie­n eminent ne plane,! piaéin! La cerere trimetem şi reprezentan­tul nostru cu desene Mesdames! Demandez le collier D o­u D o­u création de ‘Tm 'ou/u Pasagiul Macca No. 2 Pălării de Pse Bărbăteşti şi de Damă Bangkok, panama Balibuntal Florentin se înă­leşte pe cale naturală. Asemenea pălării de fetru se reface ca noi. La Pălărierui American B-dul Schitu Măgureanu 5, colţ b-dul Elisabeta, vis-a-vis de Liceul Lazăr. SIFILIS tratat intens şi complet cu HY­­DRARGOL, echivalent tratamentu­lui Neosalvacsanict fără accidente. Depozit şi Literat. — DROGUE­­RIA STANDARD. Se aduce la cunoştinţa tutulor no­­sasorilor da camioane White precum şi întreprinderilor şi particularilor cari se interesează pentru canioane bune, puternica şi rasis- Bente, că Reprezentanţa generală pentru România a faimoaselor uzine de Camioane WHITE a fost încredinţată casei CONSTANTIN S. MIHAESCU din Bucureşti. ^Spun­e modele 1929 sunt expusa în Expoziţia din Ruley. Brătianii 44 unda se pot înregistra tot­­odata orica comanzi pentru camioane iau­ grăsun şi pentru piese de schimb toseaara la toate tipurile da ca­nioane White chiar medal 1913 par miauid însă în România. ......siSTEMUL JUSTIŢIEI . Comisiunea de Naturalizare D-l Meilich Scheinholtz, supus po­lon, de profesiune funcţionar de ban­că, domiciliat în Bucureşti, str. Apo­­lodor No. 10, născut în ţară a făcut la această comisiune cerere de a i se acorda naţionalitatea română, decla­rând că renunţă la cetăţenia polonă şi la oră, altă supuşenie străină. Conform art. 22 din legea privitoa­re la dobândirea şi pierderea naţio­nalităţii române, se publică aceasta, spre ştiinţa acelora cari ar voi să facă vre-o întâmpinare, potrivit dis­­poziţiunilor art. 23 din zisa lege. 1) Tipărită, în franţuzeşte la 1850, iar în româneşte, la 1855. 2) Tipărită la 1848, ambele cu 20—30 ani înaintea războiului. 3) numai fantezii de om... bolnav. Sublinierea este a candidatului res­pectiv. 4) Apărută la 1867, cu 10 ani în­­naintea războiului. 5) Zoe, Trahanache, Conu Leoni­­da şi Jupân Dumitrache — eroi ai războiului dela 77. 6) scris în 1913. 7) petrecut cu 36 ani înainte. 8) scris de Coşbuc şi tipărit la 1904 9) scrisă de tatăl acesteia __ Gr. Ventura. 10) Se ştie că „Semănătorul“ a a­­părut în 1901, adică la 11 ani după moartea lui Alexandri. 1­1) când, în realitate, e de I. Ne­­niţescu-12) In realitate autorul n’a auzit bine ceiace i-a suflat vecinul. 13) Natural, fără să citeze un sin­gur titlu. 14) In realitate de Coşbuc. 15) In realitate o nuvelă (cu titlul schimbat­ de C. Negruzzi. 16) Nu aminteşte însă „In război.“ 17) Mort la anul 1831. 18) Al cărei conţinut este rezumat exact chiar în manualele predilecte ale candidaţilor. 19T .1848-1877. Din Salonic SERBARE SPORTIVA. — Du­minică a avut loc în parcul garei serbarea „Clubului Sportiv” din lo­calitate. Succesul acestei manifes­taţii minoritare ne face să suge­răm autorităţilor salontanei ideia u­nor astfel de serbări date şi pen­tru publicul românesc, care, oricât s’ar încerca să tindă spre concep­ţia de realizare a „apropierii” nu poate rămâne indiferent în faţa e­­xibiţiilor coreografice ale „csarda­­şului” ce se afirmă hotărât şi sen­tenţios, chiar şi în cele mai „ofi­ciale” cercuri. ARTISTICE. — In localul cine­matografului „Urania” va avea loc la 8 iunie reprezentarea operetei „Iubi­„Dolly” dată cu ocaziunea leului artistic de 20 ani al soţilor „ Somogy”. Spectacolul va avea­ concursul celor mai buni diletanţi din localitate. din Petroşani „ZIUA TEMPERANŢEI”. — Dumi­nică 2 ort­ fiind ziua temperanţei la Petroşani s’a ţinut o conferinţă In­­sula Casinoului muncitoresc de către d. dr­ Matei Sofronea, medic primar al oraşului. D-sa a arătat pericolul în care poporul nostru se expune con­sumând băuturi alcoolice, a vorbit despre nenorocirile ce lovesc pe toţ la cei cari îşi cheltuesc ultimul ban­­ pa alcool şi a dat sfaturi folositoare. „ Cu această ocaziune orchestra soc Petroşani’’ şi elevii şcoalei primare No. 1 au dat concursul lor apreciat­­pentru distracţia publicului venit să asculte conferinţa ce s’a ţinut. S’a dat o telegramă înaltei Regente şi Sf. S. pr. Iuliu Miclea a citit o mo­ţiune, care s’a trimis preşedinţiei con­siliului de miniştri şi soc. ,,Tempe­­ranta”, -- din partea cetăţenilor ora­şului Petroşani şi care a fost semnată în numele acestora de către Sf­­S- pro­topop I. Duma CONFERINŢA.— D. maior C. Sâr­­bulescu, comandantul batalionului de jandarmi din Petroşani a ţinut o con­ferinţă la Vulcan în cadrele „Ligii Culturale“, secţia Vulcan, vorbind despre: „Ce treime văzut în viitor în statul român, din punct de vedere etn­­­nografic”. Şezătoarea a avut loc în­­ localul Casinei Române în ziua de 2 . crt, la orele 4 d. a. Tot atunci fiind­­ „ziua temperanţei’’ d­e­ Leheni, în­văţător, preşedintele ligii, secţia Vul­can a vorbit despre alcoolism şi com­baterea lui­ La urmă a spus câteva cuvinte şi d. I- Baleia, primarul co­munei în acelaş sens. ORT­: CAT.: EBR.: MAH. TEATRE TEATRUL CĂRĂBUŞ: ora 9 seara: In plin. TEA­T­RUL OTETELEŞEANU ora seara: Rămâi la nevastă-ta. TEATRUL FRASCATI: ora 9 seara Tu mâna ţi-o sărut madama. CINEMATOGRAFE La locuinţa mun! cămătar CHIŞINĂU, 8. — Indivizi au spart locuinţa cămătarului Andreieş David din com. Şipoteni (Lăpuşna). Acest cămătar lua până la 40 la sută do­bândă. Poliţele furate sunt în valoa­re de lei 230.000. După cercetări fă­cute de jandarmi au fost arestaţi in­divizii V. Mateevici şi D. Veselea cari au recunoscut spargerea. Spărgători prinşi CHIŞINĂU, 8. — Autorii spar­gerii de la bijuteria Moise Goldmer din str. Puşchin 56 au fost arestaţi. Ei sunt cunoscuţii spărgători inter­naţionali Petre Danielopol, origi­nar din Brăila, Vasile Stavrache şi Martirul Timotei. S-ta Victoria. 2 Silvan. . 2 Muharem. 9 CINEMA CAPITOL: Ultima dragoste a Lordului Astor cu Ramon Novaro şi Renée Aderée. CINEMA TRIANON: Mascarade d’A­­mour şi Nocturne. CINEMA ODEON: Un ceas de pa­siune. CINEMA LUX: Buze încătuşate, o co­medie şi jurnal. CINEMA LIPSCANI: Femei pasionate CINEMA SELECT: Domnişoara de la Manicure. CINEMA SCALA: Farmecul Dunării­­şi femeie-TEATRU „ELITE” CINEMA (fost Frascati): Compania de reviste Băr­­cănescu-Kanner va juca revista „Eu mâna ţi-o sărut, madame* şi filmul UUţa plăcerilor. GRADINA SCALA (fost Colos): Me­moriile num burlac şi Lele cu scâr­­teica verde’’. CINEMA DICHIU: Râzi paiaţă, o co­medie şi jurnal. CINEMA VOICULESCU: Vârtejul dra­gostei. CINEMA BULEVARD PALACE: Fraţi de arme cu William Boyd, Mary Astor şi Louis Wolheim şi o come­die cu Stan şi Bran. CINEMA MARIA: Regina din Saba şi trupa Roland de lassy. CINEMA MARCONI: Submarinul şi artişti. CINEMA VOLTA BUZEŞTI: Lupta contra Berlinului şi Copii Nimănui şi artişti. CINEMA MODEL: Acel care primeşte palmele­ CINEMA TEATRUL NOU: Accidentul lui Jaques Catelain şi Raiul pe pă­mânt. CINEMA ROMA: Lupta pentru aur. CINEMA AMERICAN (Grădină şi Sa­lă) : Pantera din New York cu Bil­lie Dove şi „Caballero’’ cu Richard Dix. CINEMA REX: Contesa scăpălată şi Casa No. 17. GRADINA CINEMA BUGACIU (Obor) Voevodu! Ţiganilor cu Lia Mata şi o comedie­ CINEMA GLORIA (grădină şi sală): Crinul galben. CINEMA RAHOVA (sală şi grădină : Detectiv din dragoste ş­i trupa de acrobaţi. FARMACII DI SERVICIU I. Mătăsaru, calea Victoriei 110; Dr. L. Coniver, calea Victoriei 14 ; Alex. Roşu, calea Griviţei 74; Gh. Bulandra, b-dul Carol 9 ; C. Vaieni, calea Dorobanţilor 17 ; M. Cugler, str. Regală 6; I. Ochs, calea Grivi­ţei 252 ; Maria Niculescu-Stănescu, b-dul Pache Protopopescu 31 ; E­­vlampia Gheorghiu, str. 13 Septem­brie 2; Şt. Cornea, calea Văcăreşti 83 ; Alex. Leist, str. Dr. Felix 67 Şofer­ amendaţi Prefectura Poliţiei Capitalei a amendat în cursul lunei Maiu în­tre 100—5000 Iei şofeuri, 128 pen­tru viteză, 54 fără permise de cir­culaţie şi conducere, 87 cu numere nereglementare, 126 cu felinare stinse, 190 pentru împiedicare de circulaţie, 41 cu eşapamentul liber 59 nerespectarea circulaţiei în sens unic, 56 cu semnale neregle­mentare, 32 refuz de pasageri, 238 fără aparate de taxat, 60 pentru staţionare în loc nepermis, 151 cu şepci nereglementare şi ajutor de şofeuri, 35 pentru nerespectarea circulaţiei pe Şos. Kiselef. Autobuze: 116 cu pasageri în pi­cioare, 57 pentru viteză, 42 cu nu­mere nereglementare. Birjari: 45 fără buletine, 55 fără livrele şi şepci, 32 refuz de pasa­geri şi taxă exagerată, 19 împie­dicare de circulaţie 52 căruţaşi fără numere, 15 biciclişti fără nu­mere. . . .11 Cu ocazia reviziei, au fost scoa­se din circulaţie definitiv ridicân­­du-se permisele la 27 autoturisme Tx., 45 autobuze și 60 trăsuri, fiind găsite în stare reformată. Din Tg.­Frumos PENTRU D. ŞEF DE POLIŢIE­­Atragem atenţia d-lui şef de poli­ţie asupra vitezei nebuneşti cu care aleargă maşinele prin centrul oraşului. Maşinele circulă cu 60-70 km. pe oră, ridicând nori de praf. Pentru a se evita accidentele ne­norocite ar fi indicat ca pe această porţiune precum şi în oraş să se afişeze inscripţiuni de tablă cu „In raza oraşului 6 km. pe oră, con­travenienţii vor fi daţi în judecată”, aşa după cum sunt în mai toate oraşele. Deasemenea s’ar putea posta şi un sergent, atât noaptea cât şi ziua, care să vegheze la respec­tarea ordonanţei de mai sus-EXCURSIUNE. — Gimnaziul din localitate a făcut Duminică 2 Iunie a. c. o frumoasă excursiune la băile „Strunga” sub conducerea d-lui director Dărânga și d-lui profesor Perlifer. CURENTUL CARNETUL ZI Calendar Baloane de săpun LUNI, 10 IUNIE 1929N­ul... Când _ întorcându-te cu gândul, înapoi __ baţi seama câţi de „dacă” ţi-au stat in drumul vieţii, ca nişte macazuri pe linia drumului de fier, îţi vine, de multe ori, să inebuneşti. Dacă în cutare zi, nu făceai cutare demers, sau, dacă într'un anumit mo­ment, nu rosteai un anumit cuvânt, cine ştie ce întorsătură luau lucru­rile... Aceste consideraţiuni filozofice mi le făceau prietenul meu Ieremia Ois­­tengard, inginer de mine, diplomat al academiei din Freiberg şi directorul schelei din Ţânţăreni a societăţii „Steaua Petroliferă a Orientului". Ne-am întâlnit la bufetul din Cişmigiu unde, alungat de zăduf, mă refugia­­sem să beau o bere, pe marginea la­cului. Ieremia e mai mult român, de­cât neamţ. Tatăl lui — tot inginer — se însurase la noi, in ţară, cu o ro­mâncă şi, ca o atenţie delicată, dădu­se, singurului lui copil, numele lui socru-su. Astfel, printr’o rară bizare­rie, prietenul meu unise numele său de botez, îndeajuns de compromis, cu acela patronimic de Oistengard al cărui înţeles, pe româneşte, se potri­vea cu Ieremia, ca o piuliţă pe şuru­bul ei. _ ,,Ori­cum, nene Ieremia”, (aşa ii zic eu, deşi e numai cu vre­o cinci ani mai mare ca mine), ,,viaţa omului e, mai mult sau mai puţin, trasă de mai înainte, în liniile ei generale...” (Nici eu nu ştiu ce mi-a venit să fac o asemenea afirmaţie. Fatalist nam fost nici­odată şi cred că am făcut-o numai din spirit de contradicţie). . ,­Nu, nu”, sări Ieremia. „Ascul­tă-mă pe mine. Există, în viaţa fiecă­rui om, câte un da sau nu, de care atârnă tot viitorul lui. D-ta ştii că eu am fost însurat?...” Şi, văzând că eu fac nişte ochi, de mărimea unui fund de farfurie: _ „Adică, însurat propriu zis, nu. Dar, judecă d-ta singur, dacă nam dreptul să mă consider însurat. O ştii pe fata lui Iorgu Caramalidi? Ei, cu Polixenia Caramalidi trebuia să mă însor. Gândeşte-te, numai, ce­ aş fi ajuns! Un milion, bani — acum 7 ani! — şi jumătate din redevenţele socrului. Ai ideie cât face asta?.. Numai sondele dela Moreni , are vre-o 5 în erupţie — dau peste 100 mii de lei, redevenţă, pe zi. Afară de acţiuni şi de terenurile dela Ţintea. Muntele Olymp devine parc naţional In Grecia s’a deschis o acţiune ca Iccaşul mitologic al zeilor antici, muntele Olymp să fie transformat, după modelul american, într’un parc naţional grecesc. Lângă acest munte se va înfiinţa un mare parc protegiuit de stat. Par­cul naţional de lângă Olymp ar fi a­­tât de mare, că ar cuprinde muntele, stâncile dimprejur, cascadele, izvoare­le, arborii sacri, precum şi întreaga vegetaţie pe o rază întinsă. Regiunea din jurul vârfului Olymp este sălbatecă și nelocuită­ Muntele Olymp a fost un loc de refugiu pen­tru numeroase bande ed hoţi cari se ivesc şi în prezent din când în când. Tendinţele ca muntele Olymp să fie trasformat într’un bun protegiuit de Stat au la bază pe lângă motive de pietate şi motive economice. Organi­zarea acestui parc ar contribui con­siderabil la intensificarea vizitei tu­riştilor. Pentru aceasta este însă ne­cesar ca organizarea regiunii să co­respundă cerinţelor vizitatorilor. Guvernul elen, care înclină pentru realizarea acestui plan, este dispus să înceapă importante lucrări pentru linii funiculare care să înlesnească vizitatorilor perspectiva de pe Olymp fără nici o osteneală. Urmează ca pe vârful muntelui să se consruească un elegant hotel și să se intreprindă și alte lucrări, menite să atragă un număr mai mare de oaspeţi. Jubileul Bibliotecii Naţionale din Sofia In 5 Iulie, Biblioteca Naţională din Sofia îşi va sărbători jubileul de 50 ani de existenţă. Biblioteca a fost în­fiinţată in 1878 şi a avut pe atunci numai 200 volume. La desvoltarea biblioteci au contri­buit mai târziu scriitorii bulgari Sla­­veikov, Stoyanov, Şişmanov, Bobcev şi alţii. In prezent Biblioteca Naţio­nală din Sofia numără 90.000 volume şi o foarte bogată în manuscrise şi exemplare unice. A 50 a aniversare a Bibliotecii Naţionale va fi sărbătorită oficial abia în Noembrie, cu care pri­lej se va publica un almanah jubiliar. Directorul Bibliotecii este scriitorul bulgar, Veliko Iordanov. Onorariul tenorului polonez Jan Kiepura Cunoscutul tenor polonez Jean Kiepura, a plecat zilele acestea la Buenos Aires, unde va cânta la Tea­trul Colon în Rigoletto Turandot, Bohema şi Faust. Kiepura a încheiat un contract pentru 18 reprezentaţii. Pentru debuturile sale tenorul po­lonez va obţine un onorariu mai ma­re decât toţi cântăreţii de până a­­cum, un onorariu mai mare decât a obţinut însuşi vestitul cântăreţ Ca­­ruso.­­ Dar fata! O comoară! In sfârşit, ce să mai vorbim? Astăzi aş fi fost cineva, in ţara asta. Şi toate, toate astea, le-am pierdut printr’un an nu. Ascultă: Când m’am coborât din maşină, la ofiţerul stării civile, mă simţeam bun­­zdravăn. Nici măcar, emoţionat, nu eram. M’am uitat la ceas: ajunsesem cu un sfert de oră, înainte de cere­monie. Când să intru, mă lovesc piept-în-piept cu Arsenie. II ştiii... _ Cum mă vede, vine la mine, cu mâna întinsă şi începe să râdă: _,,Ei, cum te simţi?” Şi pe urmă, după o pauză: — „Ia zi odată da, să vedem cum o să-i răspunzi, prima­rului, când te-a întrebat”. Şi iar râde şi se uită la mine, ironic, peste oche­lari. Nu ştiu ce mi-a venit. Băiatul mă întrebase, aşa, fără răutate, dar mie, am simţit că mi se urcă sângele la cap. — „Aşteaptă şi tu, şi îi vedea... „Şi atâta a fost. Peste un sfert de oră, erau cu toţii în faţa ajutorului de pri­mar: eu cu Polixenia, in frunte, mar­torii in spate, socrii de-o parte şi de alin şi, în spatele nostru, până în pe­retele din fund, o mare de capete. Toată elita Ploeştilor! Mie imi băteau tâmplele ca o tobă. Eram extraordi­nar de excitat. Şi când primarul m’a întrebat—de formă — dacă consimt la căsătorie, am stat un timp şi m’am gândit, lung-lung. (Era o tă­cere, în sală, că-mi auzeam bătăile inimii). Şi de-odată, uităndu-mă ţintă la Arsenie, am răspuns respicat: _JVa/..." Şi mi s’a făcut negru, înaintea ochilor. Parcă eram vrăjit. Vream să strig, să spun că am glumit, dar gâtul mi se strâmtase ca un fir de aţă.... Când m’am trezit, eram singur în sală. Mireasa leşinase și am aflat-o, pe urmă, dela aprod — şi lumea o scosese, afară, pe braţe. Am eşit ca un condamnat la moarte. Primul meu gând a fost să mă înec. Mai înainte, am trecut pe la „cazino”. Acolo am pierdut toţii banii şi... am cunos­cut-o pe Loty. Apropos nu te superi, că plec. E ceasul aproape 7. Dacă la 7 fix nu sunt acasă, o apucă nervii şi sparge tot din casă. Alaltăeri am plă­tit, geamgiului, 2000 de lei pentru geamuri...“, Geer Patrick O excursie ştinţifică bulgară în Turcia In a doua jumătate a lui Iunie so­seşte la Constantinopol un grup de specialişti agricoli bulgari, cari vor vizita Turcia, în special Anatolia, pentru a studia în amănunţime posi­bilităţile agricole ale Turciei. Un congres internaţio­nal al portarilor La sfârşitul lui iunie se va ţine la Varşovia un congres internaţional al portarilor, la care vor participa de­legaţi ai asociaţiilor portarilor din Franţa, Belgia, Cehoslovacia, Inia, Olanda şi Polonia. Congresul internaţional al abstinenţilor la Bucureşti IAŞT. 8. — Asociaţia internaţio­nală a funcţionarilor de cale ferată abstinenţi, a remis organelor ceferiste române o invitaţie de a-şi constitui şi ei o secţiune a acestei Asociaţii, care are scopul de a combate pe cât posibil alcoolismul în rândurile func­ţionarilor de căi ferate din întreaga lume. Zilele acestea a avut loc la Cer­năuţi constituirea Asociaţiei funcţio­narilor ceferişti antialcolici ; au fost numiţi membri de onoare un număr de 300 de funcţionari superiori din administraţia noastră de cale ferată. Printre aceştia se află şi d-l ingi­ner Emil Niţescu, directorul regiona­lei C. F. R.-Iaşi. CONGRESUL DIN BUCUREŞTI In aceiaş adresă, asociaţia inter­naţională a funcţionarilor de cale fe­e­rată invită tânăra secţiune româneas­că ca să ia asupra ei organizarea congresului internaţional din anul a­­cesta, ce urmează să aibă loc in Ca­pitală între 18—24 iunie crt. PARTICIPANŢI In acest scop, şi-au anunţat sosi­rea delegaţilor tuturor ţărilor europe­ne afu­iate Asociaţiei antialcoolice. Congresul se va deschide la Cer­năuţi, unde participanţii vor face po­pas de o zi, apoi, în grup, vor pleca la Bucureşti, unde vor sosi în dimi­neaţa zilei de 18 iunie. Programul congresului va fi alcă­tuit ulterior în amănunţime; vor fi 3 conferinţe, ţinute de delegaţii din Olanda, Elveţia şi Suedia. PL. RADIO 396,3 m. BUCUREȘTI. — 21: D-ra Alice Nicolaescu, canto; Gounod: A­­rie din Sapho: Gluck: Arie din Paris ; Elena; N- Puccini: Oh, noapte sfântă; Duparc: Cântec trist; Chami­­nade: Cântec slav; Tosti: Penso. 21,30: D-na Nina Ilnitzky-Nagacevs­­ky, piano; Rubinstein: Sérénada rus­­se; Chopin: Polonaise la bemol; Cho­pin: Studiu sol bemol; Liszt-Bussoni : La Campanella. 22: Scriitorii contim­porani universali. D. Al. A. Philipide: Paul Claudel. 22.15: D. Nagacevsky, tenor; Donizetti: Romanţa din Elisi­­re d’amore’’; Tschak­owsky: Arie din Eugen Onegin. Bizet: Arie din Pesca­­tori di Perle; Cântece Napolitane. 22-45: Buletin meteorologic şi știri de presă. 23' Orchestra Radio ; Bin­der: Uvertura: Orfeu în Infern te­mă de Offenbach; IpolitowTwanow: Suită caucasiană; Frantz Hitz: La Chaumière, Idilă; Gilbert: Eva­vals; Fourdain: Le pays de coeurs; Boro­din: Nocturnă din Quartet; Frantz Hitz: Legendă bretonă; Kreisler: Lieb­esfreud. 280­4 m. KOENIGSBERG. — 19,15: Cărţi noui. 20,30: Lectură. 21,05: Se­rată distractivă. 20,0: Muzică de dans 321.2 m. BRESLAU. 19: Pentru pă­rinţi­ 19,55: Pentru gospodine. 21,15: La microfon, causerie- 23: Cutia cu scrisori-333 m. NEAPOLE. — 19: Concert. 19,30: Ora, meteorul. 22,02: Trans, operei Lucretia Borgia de Donizetti. 343,2 m. PRAGA. — 17,30: Con­cert. 19,25: Pentru lucrători- 20,05: Radiocabaret. 21,30: Concert. 23,25: Gramofon. 358 m. LONDRA. — 17,30: Muzică de dans. 18,15: Concert. 19,15: Pen­tru copii. 20,43: Concert de pian. 21,4 Program de cabaret. 23,35: Muzică de cameră- 1,15: Muzică de dans-361­­9 m. LEIPZIG. *—■ 17,30: Con­cert. 19,20: Ora, meteorul. 21: Con­cert. 22: Concert. 23: Muzică de dans. 375 m. HELSINGFORS. — 19,15 • Concert. 20,10: Concert coral- 21,30: Orch- radio. 374 m. BARCELONA, ^ Ja dio concert. 24: Concert vocal. 416 m. KATTOWICE. — 18: Cau» serie. 18,25: Audiţie pentru tineret.­ 21: Recitări literare- 21,30: Concert international. 23: Conf. 24: Muzică de dans-421,3 m. FRANKFURT. —­ 16,55: Pentru gospodine. 17,35: Concert. 19,10: Lectură. 20,40: Curs de litera­tură engleză. 21,15: Concert coral. 22,15: Concert. 462 2 m. LANGENBERG, 263,2 m. Colonia. — 17,30: Conf- 18: Pentru tineret. 18,45: Concert seral. 19,30- Lectură. 20,45: Pentru părinţi­ 21,10: Concert. 504,2 m. MILANO. — 19: Muzică de la restaurantul Savini. 22,30: Tran­smisiunea operetei Frumoasa nopte­ de Cuscina. 5119 m. BRUXELLES. 19: Concert 20: Conf. 20,30: Gramofon. 22,15 , 23: Muzică de dans. 519,9 m. VIENA. — 12: Concert 16,15: Trans. de radiofotografii. 17: Concert- 18,20- Pentru tineret. 19,10: Despre fotografii. 19,20: Conf. 20,15: Causerie teatrală- 20,55: Ora, meteo­­rul. 21: Arii și cântece. 21,30: Trans. din Berlin. In continuare concert sect­ral. După terminarea programului trans. de radiofotografii. 536,7 m- MUENCHEN­ — 17: Con­cert. 19,10; Curs de franceză. 20,35; Armurierul, operetă în 3 acte de Lort­­zing. ’ 554,5 m. BUDAPESTA. — 18,10: Curs de slovacă. 18,40: Concert. 20; Curs de germană. 20,40: Causerie li­­terară. 21,30- Muzică de dans. 23,30; Muzică de jazz-1250 CONSTANTINOPOL. — 19: Muzică turcească. 20,45: Meteorul. Bursa. 21: Concert. Lehar: Insfârşit singură; Bortkiewitch : Gavotă; Puc­ cini: Boema: Saint-Saens: Marş mili­­tar. Intermezzo. 22: Ultimele noutăţi­, 1415 m. VARŞOVIA. — 18,55: Mu­zică de dans. 20,15: Curs de france»­ză. 23,05: Conf- 23,40: Sport. 1744 m. PARIS (Clichy). — 17,45: Muzică de dans. 22,15: Radio con­­cert.* Luni 10 Iunie 1929 Mart» II lun­e 1929 „Din ordinul Prefectu­rii Poliţiei Capitalei“ O LUCRARE A D-LUI GENERAI H­ERACLE NICOLEANU Am primit la redacţie o lucrare in­titulată: „Din ordinul Prefecturei Po­liţiei Capitalei” care are următorul cuprins interesând pe toţi automobi­­liştii, ca şi pe pietoni. Lucrarea cuprinde: Ordonanţele privitoare la circulaţia vehiculelor în Capitală. Reguli de observat pentru conducătorii de vehicule. Semnali­zări internaţionale de circulaţie (în culori) stabilite de Societatea Naţiu­nilor. Diferite planşe indicând circu­laţia în sens unic în Capitală. Dife­­rite planşe cu indicaţii asupra circu­­laţiei pentru public. Volumul cuprinde însă şi un amă­nunţit studiu al d-lui Eracle Nico­­leanu, prefectul poliţiei Capitalei, a­­supra dificutăţilor circulaţiei în Bu­­cureşti- __.­ Asupra acestui studiu al d-lui ge­­neral Nicoleanu, se cuvine să ne o­­prim puţin atenţiunea­ ! In mai puţin de 16 pagini, d-sa concentrează observaţii şi propuneri extrem de interesante privitoare la circulaţie. Prefectul poliţiei e un om practic. A văzut că toate ordonanţele lipite pe ziduri, că tot gardiştii şi a­­genţii de circulaţie postaţi pe străzi, nu sunt în măsură să înveţe destul publicul — conducători de vehicule şi pietoni — cum să circule. Şi atunci a recurs la o soluţie, pe care o vom numi pedagogică. D. general Nicoleanu arată, deci, tuturor celor cari circulă pe stradă cum să umble, cum să conducă au­tomobilele şi trăsurile, iar toţi la un loc cum să cruţe viaţa semenului. Toate poveţele sunt bogat ilustrate cu desenuri cari demonstrează cum se pot aplica măsurile bune preconi­­zate Cărţi — Reviste Despre romanul „Ciuleandra!* în limba franceză, cetim un entu­­siast articol al d-lui Cezar Pet­tr­escu în „VIAŢA LITERARĂ No. III din această săptămână-Mai remarcăm din restul suma­ rului: Adrian Maniu: Descântec; G. Bacovia: Epilog; Emil Rieglen Dinu: Roman mahmur; I. Vale­­rian: Aventura de Ticu Archipa­­. Dunareanu: Cronici franceze;] N. Crevedia: Romanul lui Mureti etc. Cu acest număr, „Viaţa literară trece în obişnuita vacanţă până în­ luna Septembrie­ CERETI LA TOAT LI­BRARI­ILE SIMFONIA FANTASTICA ROMAN DE CEZAR PETRESCU

Next