Curentul, decembrie 1929-ianuarie 1930 (Anul 2, nr. 673-708)
1929-12-01 / nr. 673
Duminică 1 Decembrie 1929 Finanţarea porumbului Banca centrală cooperativă prin Banca Centrală Cooperativă a dat recente instrucţiuni federale* lor, Băncilor populare şi Cooperativelor in vederea finanţărei recoltei porumbului. Deci numita instituţie organiae*14 şi finanţarea, recoltei porumbului (deşi cam târziu), după cum a „finanţat" şi recolta de grâu şi orz. Nu ştim ce anume sume a Întrebuinţat Banca Centrală pentru finanţarea recoltei de vară, dar ştim că, in general operaţiunile nu au fost de loc încununate de sncces. Este de ajuns să amintim operaţiunile cu vânzările de orz (s’a lat orz oamenilor cu 5,7 lei piua procente, pentru ca aceştia să-l vânză cu 2,50 lei kgr.). Cât priveşte ajutoarele de împrumuturi, prin Băncile populare,tim destule instituţii de acestea le credit ţărănesc, cari au dat avansuri cu 13 la sută procente, mai rău decât cămătarii oraşelor. (Dacă doreşte cineva, precizăm să controleze registrele Băncii populare, spre exemplu, din judeţul Brăila). Operaţiunile Băncii Centrale, cu federalelor şi Bănclor populare se execută după un procedeu foarte greoiu şi foarte puţin practic. Un împrumut de câteva mi de lei trebuie garantat de un întreg consiliu de administraţie cu averea tuturor membrilor. Dacă Banca Centrală Cooperativă, doreşte să intensifice operaţiunile de finanţare şi populaţiunea rurală să aibă încredere deplină, să se publice un bilanţ al activităţei acestei Bănci, în ce priveşte finanţările de cereale, arătând sumele acordate, cantităţile cumpărate, şi mai ales beneficiile realizate de cei ce şi-au vândut mărfurile prin intermediul organizaţiunilor sale. Scriem aceste rânduri, fâcândune ecoul nenumăratelor plângeri, contra modului cum lucrează Banca Centrală Cooperativă şi organele sale exterioare, acum când anunţă o nouă fericire pe capul producătorilor: Finanţarea recoltei porumbului. Să spicuim puţin planul de organizare al Băncei Centrale Cooperative, în această chestiune: „Porumbul mn slinleu va fi depozitat în magaziile Băncilor populare, cooperative, etc„ iar in lipsa acestora în magaziile agricultorilor, cari magazii trebuie să îndeplinească conditiunile de conservare, care se constată de unităţile cooperative cari fac finanţarea şi pentru cari aceste unităţi cooperative garantează. Va cere ca acoperire: poliţe, acte de împrumut pe amanet, pe gaj de recolte etc. Porumbul în boabe nu se primeşte, decât bine uscat, vânturat, nepătat, fără niciun corp strein sau boabe pătate. Porumbul in boabe se va păstra în magazii uscate şi bine aerisite, numai pe timpul necesar de la baterea lui până la încărcare. Deci vedem că operaţiunea este foarte simplă! Tocmai bine o să ne apuce Paştele până când „unităţile cooperatistice vor reuşi să îndepinească toate condiţiunile de mai sus. Conducerea Băncei Centrale Cooperative nu ştie că ţăranul n’are porumb curat (fără „niciun bob pătat"), că nu are magazie „bine aerisite“ şi pările speciale? Mai departe: După ce Banca Centrală Cooperativă va efectua vinderea acestor producte, din preţul obţinut (ca la orz??) ea va reţine sumele împrumutate, plus 11 la sută (scontul de azi al Băncii Naţionale plus 3 la sută conision (ce instituţie mai ia astăzi comision de 3 la sută?). Dar peste 11 la sută, mai ia încă 1 la sută care se împarte în mod egal tot între organele cooperatistice. Cheltuelile ce se vor adăuga, vor fi cele ale operaţiunilor de depozitare, conservare şi vânzare, chiria şi încărcarea, transportul, asigurarea, cheltuelile de administraţie (porto telegrame, deplasări etc.), şi comisionul şi dobânda unităţilor cooperative şi ale Băncii Centrale. Deci pe lângă aceste serii de cheltueli absolut cuprinzând toate cele partiale, până la telegrame, încă un comision de 3 la sută și încă unul de 1 la sută. Și mai ce? Or, poate nu am priceput noi bine circulara Băncei Centrale Cooperative? In caz când o „unitate cooperativă“, va călca prescriptiunile de mai sus, i se va denunţa contul, şi va fi urmărită cu o dobândă de 25 la sută plus cheltueli. Pe baza cărui articol de lege, Banca Centrală Cooperativă va putea face urmăriri cu dobânzi de 25 la sută (indiferent dacă va fi sau nu vinovată „unitatea cooperatistică“?). Este organizaţia cooperatistică din România în frunte cu Banca Centrală Cooperativă, un stat în stat? Cine poate trage la răspundere, această instituţie în caz când (noi nu afirmăm nimic, ci numai presupunem) ar avea un eşec cu porumbul, ca cel cu orzul? Despre aceste finanţări, vom vorbi cât de curând și mai detailat. , MERCATOR Bursa Leul LONDRA ZURICH 29 Noembrie 1929 817,50 3,07 Vs INCHEERI OFICIALE Banca Agricolă 159. Banca Albina 800. Banca Naţională 8025, 8000, 7975, 8000. Banca Blank 1010. Banca Românească 770. Banca Românească pui 740, 39. Creditul Industrial 640. Astra Română 1600. Creditul Minier 440, 35. Rom. Petroliferă 225, 20. Steaua Română 880, 75, 70, 65. L H. D. P. 195, 90, 85. Subsolul 95, 100. Reşiţa 505, 500. Locuinţe eftine 750, 45, 50. S. T. B. 800. Mica 420. Letea pui 520. Rentă Exprop. 92, 52%. Scris. Urbane Buc. 49, 48%. CURSUL DEVIZELOR Paris 6,60. Londra 817,50. Nevr-york 167, 225. Belgia 2344. Italia 8,77%. Elvetia 3243%. Praga 447%. Sch. Austr. 23,58%. Berlin 40,11. Penge 2943. FL Olandezi 67,62. SCHIMBUL IN STRĂINĂTATE ZURICH (închiderea) BUCUREȘTI 3.07% Berlin 123.29 Amsterdam 207.82 New York 5,15,10 Londra 25.12% Paris 20.29% Milano 26.97 Praga 15.29 Budapesta 30.22% Belgrad 3.12% Varsovia 57.80 Wiens 72.53 Conferinţa de căi ferate de la Stuttgard Săptămână viitoare se deschide la Stutgart în Germania o conferinţă internaţională de căi ferate. Cu această ocazie se discută şi modificarea tarifului de mesagerii dintre Franţa şi România. Direcţiunea căilor ferate a delegat la această conferință pe d. loanid, şef de serviciu la direcţia exploatării. Micii morari la d. Aurel Vlad O delegaţie aleasă de congresul micilor morari, ţinut In Capitală la 28 Noembrie, s'a prezentat d-lui Aurel Vlad ministrul industriei, înmânându-i memoriul şi moţiunea votată. Aceeaş delegaţie s’a prezentat d-lui prim ministru Iusu Maniu care a promis tot sprijinul. La 12 ianuarie 1930 se va ține în Capitală un mare congres al morarilor din țară. Problema uşurărei alimentărei publicului consumator, faţă de necesitatea unei iefteniri a traiului, trebuie să preocupe astăzi toate sferele noastre economice. 1i Până în prezent ne-am concentrat toată activitatea noastră în sensul organizărei sau raţionalizărei producţiunei, pentru a aduce un corectiv, crizei locale (în legătură cu criza mondială) , ce a provocat scăderea preţurilor, din cauza supra producţiunei. Fenomenul principal şi curios în acelaşi timp, este că, în timp ce producţiunea se plânge de scăderea preDacă admitem o taxă protecţionistă asupra cerealelor ce s’ar importa, o facem pentru că evem in ţară o producţiune naţională suficientă şi chiar suntem o ţară de export a acestor articole. Dacă admitem, un regim identic pentru produsele animale, in special cărnuri proaspete sau fabricate şi preparate, ne bazăm pe aceleaşi considerente. Dacă admitem acelaşi regim pentru fructe, vinuri etc., ne bazăm pe producţiunea noastră indigenă atât de bogată. Mergând mai departe, vom ajunge la o serie de articole, cari trebuesc protejate, fiind baza producţiunei noastre naţionale. Ne mărginim numai la articolele alimentare, fără a discuta şi alte articole de îmbrăcăminte (postavuri), încălţăminte (pielărie) etc., cari au tot o origină agricolă. Nu putem însă să menţinem un regim protecţionist pentru articole, cari sau nu se produc in ţara noastră, sau se produc în cantităţi reduse, cari nu acoperă quantumul reclamat de consumaţiunea Internă. , Pentru a doua categorie, trebuie cercetat următorul considerent: Dacă printro exploatare organizată şi raţionalizată, nu putem totuşi, intensifica producţiunea, în sensul ca să acoperim tot necesarul de consumaţiade internă. ARTICOLELE DE PRIMA NECESITATE ŞI PRODUCŢIA NAŢIONALA Aceasta este cea mai sănătoasă politică economică. Să scoatem cât mai puţini bani din ţară, pentru articolele de import şi să producem cât mai mult şi variat acasă la noi. Un exemplu: Niciodată nu vom putea impune la o taxă vamală cu caracter de protecţiune: untdelemnul de măsline, fructele exotice etc., atât timp cât astfel de articole nu se produc in ţara noastră. Dar vom putea proteja producţiunea uleiului rafinat de floarea soarelui, faţă de un produs similar din străinătate, în aceleaşi condiţiuni calitative. Acelaşi lucru îl putem spune şi asupra peştelui sărat, despre care ne-am ocupat într’o serie de articole precedente . Cât timp producţia naţională nu poate acoperi cerinţele de consumaţiune internă,şi adăugăm cu preţuri accesibile condiţiunilor de trai actuale), nu putem opune un regim vamal de protecţiune. Cu atât mai mare cuvânt, cu cât exploatarea pescăriilor noastre este în complectă prefacere şi pentru moment producţiunea peştelui mic sărat este mult inferioară consumaţiunei actuale şi incomparabil de scăzută faţă de capacitatea de consumaţiune ce s’ar obţine printr-o raţionalizare a comerţului cu acest articol alimentar. EXEMPLE DE PE PIAŢA MONDIALA Un exemplu edificator de la stat la stat. In Polonia este mare lipsă de fructe, struguri şi vin, pentru că această ţară produce foarte puţine articole de acest fel. România abundă în jurul produselor, consumaţiunea cere o ieftinire a traiului. In ţara noastră, caracterizată printr’o producţiune a tuturor articolelor de prima necesitate (majoritatea de provenienţă agricolă), problema ieftenirei traiului, s’ar fi părut cea mai uşoară. Cu toate acestea lucrurile se petrec invers. Printr’o greşită politică economică, s’a acordat un regim vamal de protecţiune, generalizând în seria produselor protejate şi pe acele, pentru cari nu există nicio bază economică, de apărare a producţiunei naţionale, astfel de produse şi încearcă o convenţiune comercială, în sensul ca să-şi poată exporta în Polonia, surplusul de fructe, struguri şi vin. Taxele vamale insă ale Poloniei, au un caracter aproape prohibiţionist şi abia după îndelungate tratative s’a permis importul din România a unui stoc redus de astfel de produse. Nu are dreptul populaţiunea consumatoare din Polonia să ceară ridicarea regimului vamal prohibiţionist, pentru a putea obţine cu preţuri accesibile, articole alimentare de prima necesitate ? Invers se întâmplă în chestiunea cu ţara noastră în ceea ce priveşte regimul peştelui sărat, unde dacă situaţiunea nu este identică cu cazul expus mai sus, totuşi are o mare asemănere, pană intr’o anumită proporţie (aci este vorba de o măsură cu caracter temporar). POLITICA ECONOMICA INTERNATIONALA, SPRE IEFTENIREA TRAIULUI Politica economică internaţională, tinde încet, încet, către o revizuire a tuturor tarifelor vamale, în sensul îmblânzirei actualei concurenţe sălbatece dintre diferitele ţări. Iniţiativa comitetului economic, de pe lângă Societatea Naţiunilor, de a provoca armistiţiul vamal, este un prim pas, în această direcţiune. Baza acestei politici nu este numai în legătură cu găsirea unei soluţiuni pentru rezolvarea crizei mondiale a producţiunei, ci şi o bază socială şi democratică, pentru o încercare de ieftenire a traiului, de rezolvarea celei de a doua criză adică a consumaţiunei. Exasperarea uneia, sau alteia din aceste două politici de protecţiune, adică a producţiunei şi a consumaţiunei, poate duce la un dezastru. Singura soluţiune este stabilirea unui raport de echilibru intre amândouă. Am făcut această incursiune în politica economică mondială, pentru a demonstra, că chestiuni de ordin local şi cu un interes limitat, pot fi foarte bine înglobate, în marea problemă economică, unde îşi găseşte argumente de susţinere şi din cari putem trage concluziuni importante şi pentru chestia susţinută de noi. UN CAZ LOCAL: IMPORTUL PEŞTELUI SARAT Atâta timp cât o producţiune naţională, nu este în stare să acopere capacitatea de consumaţiune internă, orice regim vamal, de protecţiune, —deci contra importului, — este o lovitură directă pentru consumaţiune şi pentru iertenirea traiului.. Acesta este cazul importului de peşte sărat, despre care am vorbit atâta şi pentru care am primit atâtea plângeri, de a continua campania noastră, fie din partea populaţiei nevoiaşe, fie din partea agricultorilor şi a comercianţilor. ECONOMIST e—H-Hsa VIATA ECONOMICA Politica vamali şi problema ieftinirii traiului imn ♦ In legătură cu alimentarea populaţiei cu peşte sărat Taxe protecfioniste şi prohibiţioniste Bursa petrolului Pe ziua de 29 Noembrie, produsele petrolifere au cotat astfel: , INTERN EXPORT Cursul lirei egal lei 817. Prețurile pentru consumul intern se înțeleg loc o fabrica expeditoare lusiv taxele fiscale, comunale, de drumuri chirii cazane etc. In taxele de mai sus sunt socotite ,pe rând, cea fiscală, a drumurilor Loco fabrica Fob. Constanța Fob. Ramadan Lei Lire, tona Lei kgr. Lei kgr. Benzină ușoară 730 8.12.0 7.03 6.87 Benzină medie 740 13,50—13,75 8.6.0 6.78 6.61 Benzină grea 770 8,50—8,70 7.8.0 6.05 5.88 Petrol 4,80—5.— 3.15.0 3.06 2.93 White Spirt I . 6.9.0 5.27 5.15 White Spirt II. 5.5,0 4.29 4.16 Motorină 4,50—4,60 2.11.0 2,68 1,96 Păcură 1,20—1,30 1.5.0 1.02 0.85 axa comunală: Benzină ușoară 4,50 130 0,12 6,12 Benzină grea 2— 0,50 0,12 2,62 Petrol 1.— —-0.07 1,07 Motorină 2.— 0,30 0,06 2,36 Păcură— — 0.03 4,63 -----!—LIM-J-W—13 Nevralina DlT. YOMEC un nou medicament antinevralgic bazat pe ultimele progrese ale științei. Nevralna Dr. YGREC adica un alinator al durerilor. In durerile de cap, nevralina Dr. Ygrec este specificul suveran, — 21 pastile luate cu apă, ceaia sau lapte, calmează și vindecă orice durere.I In gripă, in nevralgii, în junghiuri, în dureri de dinţi, în sciatică, I Nevralina Dr. Ygrac este indicata. Luaţi şi veţi vedea efectul imediat. I In durerile menstruale, frumoaselor doamne, Nevralina Dr. Ygrec văl va ajuta In mod uimitor, in poşeta Doamniei-Voastre sa nu lipsească pl cutioara cu Nevralina Dr. Ygrec. Elementul durere! dispare ca prin farmec. In clasă cu 2 pastila costă 8 lai. Pereţi cu insistenţa Nevralina Dr. Ygrec, un nou, eficace şi inofensivi preparat, la farmacii şi droguerii. Unde nu se găseşte a se adresa Far- maciei Constanhăescu, tarea Victoriei 61. (KmmHmmutâăămimMMBa Congresul „Sfaturilor negustoreşti“ ori la ora 10 din conducătorii „Sfatului Negustoresc” din Capitală, s-au întrunit la sediul central din palatul Imobiliara sub prezidenţia d-lui Edgar Fuhrt. D. D- P. Niculescu-Ritz, secretarul general al „Sfaturilor" face cunoscut că pentru călătoria congresiştilor din ţară la Bucureşti s’a aprobat o reducere de 50 la sută numai pentru biletul de înapoiere dela Bucureşti spre casă Pentru obţinerea acestei reduceri congresiştii sunt ţinuţi a păstra biletul cu care au sosit în Capitală spre a-l prezenta la viza „Sfatului’’ şi a putea beneficia astfel de reducerea acordată, la înapoiere. D. G. Alimănescu, cere comercianţilor din Bucureşti, ca mâine Duminică la deschiderea congresului să ocupe cât mai din vreme sala şi împrejurimile teatrului „Liric" spre a fi acolo străjerii ordinei. Mai fac propuneri cu privire la ordinea de zi d-nii: V. Dumitrescu Abilitări, J. Constantin, I. Weiss, Reissberg, Stănescu, Mişu Teodorescu, Confort şi alţii Desbaterile congresului vor continua şi în după amiaza zilei de Duminică. Noui orientări in gospodăria pădurilor Se natîonalizeaza Soc. ^Carpatina ## Dintr’o recentă excursie de studii pe valea Lotrului (jud. Vâlcea, am constatat cu, O vie satisfacţie că din ce în ce direcţia societăţii „Carpatina" intră în mâini româneşti. Fostul director general Jacques Eiser, părăsind direcţia, noul conducător va fi d. Gogu Ştefănescu, iar directorul forestier Gross, retrăgându-se din cauza bătrâneţii, direcţia forestieră va fi încredinţată d-lui inginer silvic Ion C. Nistor Văleanu. Să sperăm că încet cu încet întreaga această conducere va fi romanizată. DISTRUGEREA PĂDURILOR DE PE VALEA LOTRULUII întreg acest bazin forestier al Lotrului dela origina sa şi până se varsă în Olt, de câţiva ani a început a se reîmpăduri. S’a început a se face pepinieri şi plantaţii, pentru care se învestesc milioane. Dar, toate sacrificiile sunt zadarnice, întrucât miile de capre care sunt în satele de pe valea Lofferului, distrug nu numai plantaţiile dar chiar şi pădurile existente. E necesară stârpirea lor, sau crearea de impozite progresive pe capre, altfel ravagiile ce le vor cauza pădurilor, sunt mai periculoase decât incendiile chiar. In acest sens sper că chiar d. I. Mîhalache, actualul ministru de domenii, va chibzui şi rezolvi în mod favorabil printr’o legiuire stârpirea. COOPERATIVE FORESTIERE FICTIVE Cooperaţia forestieră, în care ne puneam speranţele pentru a naţionaliza industria forestieră, pare a se clătina. Multe din cooperative, se creiază azi numai pentru a îi intermediare între Stat şi societăţile străine. Un caz recent mi s’a semnalat: pentru pădurile Statului dela HOREZ s’ar înfiinţa o anumită cooperativă, care după ce va achiziţiona pădurea Statului la care se lucrează de către comisia instituită în acest scop de Casa Pădurilor, a 2-a zi această pădure va fi trecută unui consorţiu străin care deja mai are agnziţionate păduri în această regiune. Atragem binevoitoarea atenţiunea d-lui I. Mîhalache şi asupra acestui fapt, pentru a reacţiona la timp. REVIZUIREA TARIFELOR PADURILOR Rentabilitatea pădurilor statului se discută de unii şi de alţii cu prilejul nouilor comercializări. Se pare azi că pădurile sunt acele cari mai alimentează atâtea apetituri, din cauza legiuirilor care favorizează anume privilegii. Acest privileigiu ar trebui să înceteze. Un caz palpabil e din Piatra Neamţ. Pentru teatrul şi şcolile din oraş, Statul a acordat din pădurile sale din jud. Neamţ o cantitate de 29.000 mc. de lemn de brad cu 130 lei mc. brut la tulpină. Acest lemn, deci conform tarifului, s’a evaluat la 3.770.000 lei. Ţinându-se licitaţie de către şcoli pentru acest material, s’a obţinut peste preţul Statului încă 5.000.000 lei. Şi acest lemn a fost licitat asupra unor străini, care au o metodă specială de a nu se mai prezintă lacitaţii la Stat, căci obţin lemnul de la mai toate cooperativele din jud. Neamţ. Anumite societăţi forestiere străine, au monopolizat aproape întreg materialul lemnos din pădurile jud. Neamț le se acordă de către Stat, cooperativelor pe preţ de tarif. Iată unde sunt ascunse milioanele de care are nevoe Statul, in special in aceste momente. Cred că d. I. Mîhalache va ordona să se cerceteze şi acest caz, după cum a ordonat să se cerceteze şi cazul de la pădurea „Stela" Tulgheş din jud. Neamţ şi de unde Statul a încercat încă o pierdere de circa 10 milioane, din cauza estimaţiei şi bursei lemnului. îndrumarea tineretului silvic Absolvenţii şcoalei politechnice secţia silvică cu prilejul exploatărilor în regie ce probabil, vor lua fiinţă prin noua organizaţie autonomă a Casei Pădurilor, vor avea un larg câmp de activitate, pentru a aplica pe teren, ceea ce au învăţat teoretic în şcoală. Cât mai multă legătură reală cu pădurea, va contribui la desăvârşirea şi a practicei, care formează baza gospodăriei silvice. In acest scop trebuie să se afecteze de urgenţă secţiei silvice 2—3 păduri, conform legei, unde tineretul să facă o practică reală sub conducerea valoroșilor lor profesori. Ing. M. P. FLORESCU Consilier Şedinţa comisiunei interimare a sect. Albastru CIRCUL SIDOLI AMENINŢA PRĂBUŞIREA CU DMANOLE CONSTANTINESCU arată că încă de acum doi ani, o comisiune a avizat asupra mai multor măsuri de restricţiune cari urmează a se lua asupra sălei Circului Sidoli. Măsurile nu se respectă şi astăzi, la galerie se primesc 1000 persoane în loc de 400 Cât prevedea dispoziţiunea comisiunei. Astăzi Circul Sidoli ameninţă cu prăbuşirea din cauza surplusului de spectatori-Cere să se ia măsuri contra organizatorilor de spectacole la circ. Comisunea aprobă numirea unei comisiuni care să cerceteze şi să avizeze PROBLEMA ZAPEZEI D. GURIŢA VASILESCU primarul sectorului arată că trebuie să se ia măsuri din timp pentru curăţirea zăpezei în cuprinsul sectorului. Mai ales după 1 ianuarie când se va anexa sectorului partea atribuită prin modificarea limitelor A avut loc aseară la orele 6 p. m. fiind prezidată de d. primar Chitiţă Vasilescu. sectorului, va fi nevoie de un personal mai numeros. In urma discuţiilor urmate, se aprobă menţinerea muncitorilor necesari, din cei de la salubritate şi căi de comunicaţii. După ce se rezolvă diverse chestiuni, şedinţa se ridică la orele 8. REP. O lucrare folositoare „CARTE DE AGRICULTURA PENTRU ŞCOALELE PREPARE’ A apărut in editura Culturii Româneşti, o „carte de agricultură’ pentru uzul clasei V primară, alcătuită de d-nii P. Todirescu, M. Dobronci, El. Dobrovici şi C. Lungulescu. Cartea este întocmită conform programei analitice în vigoare şi a principiilor stabilite de pedagogia modernă şi şcoala activă, înzestrată cu ilustraţiuni bogate şi scrisă într’un stil uşor de înţeles şi curgător, lucrarea este cu adevărat fe „comoară a plugarului“, cum o intitulează şi autorii. O recomandăm, cu toată căldura, ca o lucrare de valoare şi o metodă de bună instruire în ale agriculturii ştiinţifice nu numai pentru elevii şcoalelor primare, dar şi chiar pentru agricultorii practici. Reduc ra pe C. F. R. Direcţiunea generală c. f. r. a aprobat pentru vizitatorii expoziţiei internaţionale de pasări, organizată între 5 şi 8 Dec. a. c. la Budapesta, de către Uniunea crescătorilor de pasări din Ungaria o reducere de 50 la sută din preţul biletelor atât la ducere cât şi la întoarcere. închirierea cargobotelor S.M.R. Ministerul de comunicaţii a primit, in ultimele două zile, noul oferte, pentru închirierea celor patru cargobote ale serviciului maritim romăn Iaşi, Bucureşti, Constanţa şi Dobrogea, a căror exploatare era deficitară. Asupra tuturor ofertelor primite, urmează a se pronunţa, în curând, consiliul de administraţie al regiei autonome a porturilor şi căilor de comunicaţie pe apă. Intrunirea deponenţilor Băncii Franco-Române din Gurgiu GIURGIU, 28. — Deponenţii sucursalelor Băncii Franco-Române din Giurgiu şi Videle-Vlaşca, după întrunirea deja 23 Noembrie ţinută în sala „Europei", s’au întrunit astăzi din nou pentru alegerea unui comitet de acţiune permanent, care să le apere interesele în faţa justiţiei. Pentru o mai strânsă şi coordonată acţiune s'a cerut punerea de acord cu comitetul Central de la Bucureşti. S’a hotărât apoi formarea pe baze legale a unui sindicat sau asociaţie care federalizată cu cele ce se vor mai constitui in acest scop, să lucreze în mod unitar prin reprezentanţii aleşi din Bucureşti-D. M. Georgescu face cunoscut comitetului concursul dezinteresat ce presa îl dă deponenţilor la apărarea intereselor lor, propunând a se face câte o adresă de mulţumire ziarelor Curentul, Dimineaţa şi Universul solicindu-le încă sprijinul- s** Piața cerealelor la Brăila BRAILA. 29. Piața cerealelor continuă să se mențină calmă. S a înregistrat scăderi de circa 1000 lei la vagorul de orz şi 2000 lei la porumb. S a vândut: Orz de 61—62 kgr. cu lei 36— 36500 vg. Orz de 67—68 kgr. cu lei 38500 vag. Orz de Basarabia şi Moldova cu lei 35—36500 vg. Pumb uscat cu lei 38000 vag. Porumb puțin jilav 36750 vg. Porumb umed 33—34000 vg. Celelalte produse fără cumpărători.