Curentul, ianuarie 1930 (Anul 3, nr. 709-729)

1930-01-11 / nr. 709

I VIN de XERES sau UNTURA de PEŞTE ? ce preferau ? Daci Dv. sau copiii L­v. sunteţi oblicaţi să luaţi Untura de peşte aduceţi-vă aminte că , Eilastul Pangadub­e din extrase de ficaţi de morun de icios La gust conține toate prin­cipiile active din untura da paşti şi e de patru ori mai activ. De vânzare la toate Farmaciile şi Urogneriile Senzaţional­e Pentru suferinzii de insomnie (cei care nu pot dormi) neuractenici, ne­­vralgici, nervoşi, adulţi şi copii »Morpheus“ maşină de adormit abs­solut fără medicamente, invenţia prof. Dr. H. Kalomon Berlin. Preţul 650 lei. Provincia 350 lei aconto, restul ram­­burs. Reprezentanţa şi Depozitul pentru România „Dela­­finta“ Bărăţiei 44 etaj 111 şi str. Câmpineanu 19.­­■■fr. DURERILE de cap nevralgii, gripă, reuma­­tism se vindecă numai prin ANTINEVRALGIC pr. NAHU musca în cutii originale conţinând 2 bu­line şi cu semnătura doctorului. Se găsesc de vânzare la farmacii şi drogherii. Impotenţa Vindecă garantat la per­­­­soane până la 60 ani „BB-1 wogen“, uzat externi inven.­­ţia prof. Dr. G. Lucia. Berlin Cereţi prospecte. Discreţie absolută. „Buwegen“ strada „ Bărăţiei 44 etaj 11­. cues mmi» mm LEMNE DE FOC CER. FAG-COJITE livrează prompt PREDEAL I. THEODOR έn. SMARDAN 4, Etaj”• Telafon 15/0» Gabriel Rouillard: „L’amour“ Urmare din pag. î­ a stă-şi transfigureze prin stil viziu­nile prea pesimiste asupra vieţii. „L’homme nu", „ odiseea unei bancnote contimporane, — evoca dealungul carierii unui bilet de bancă toate nesaturile și pasiu­nile oamenilor în mâna cărora a­­junge, ușurându-le mizeriile sau aducându-le nenorocirea în casă. Și pe urmă, — după mucenicia u­­nui mutilat al marelui răsboi, a­­tât de dramatic descrisă în .La chair en peine", — ultimul roman el Ini Gabriel RouUlaid: ,,L‘a­­mour", — document mișcător și plin de adevăr asupra destinului rezervat femeii de veacul nostru. Nu este, — cum s’ar putea cre­de, — poveste plină de aventuri a unei banale amatoare de cock­­tailuri, sau a unei moderne ama­zoane pasionată de viteză, dar tre­pidaţiile celui mai dinamic şi mai isteric dintre secole se pot regăsi şi la origina episodului atât de pa­tetic evocat de Gabriel Reuillard în "L'amour". Cu simplicitate— într’un etil plin de sobrietate şi de obiec­tivă seninătate, — Gabriel Reuil­lard a descris în acest roman mi­zeria unei fete de astăzi, — popo­site în mijlocul unui veac inuman cu toate tăinuitele ei comori de sensibilitate, cu toate dorinţele ei de dragoste şi de maternitate. Sylvie, — eroina romanului, — nu va cunoaşte niciodată miste­rioasa vrajă a iubirii, — şi anii vor îngropa tot mai adânc, în su­fletul ei, apelurile îndreptate spre amantul statornic pe care orice tânără femee îl cerşeşte în taină de la viaţă. Şi-atunci, bătrâ­nul Gérard născoceşte, — în biata desnădejde de părinte care-şi e copila murind, — povestea naivă, menită să readucă etirea în casa părăsită de îi aminteşte existenţa­­ ei din copilărie, expa­­răsbo­ în Canada, — uite începe să urzească sa şi drumeţul pierdut Ocean o nevinovată a­­dragoste. O ultimă în­­s, — aceste scrisori plăs­­de bătrânul tată în numele logodnicului închipuit, — a cărui dragoste imaginară va săvârşi înult aşteptatul miracol al renaş­terii unui suflet la viaţă. Şi mi­­nunea se desăvârşeşte, şi femeea se redeşteaptă odată cu exuberan­ţa, în Sylvie, — care nu mai tră­­eşte acum decât din iluzia dăruită de mila bătrânului într’o clipă desnădăjduită caritate. Gabriel Reuillard a descris, în acest roman, —­ cu o artă 54.600 Premii centre Cltitoril „GAZETEI HQâ ŞTIE ILUSTOATT­ Capitala / Câte visuri nu re­ies in jurul acestei sirene ademenitoare, prin câminurile pierdute In orăşel« de provinciei Şi la câte sacrificii n'ar fi dispuşi să se dedea locuitorii de prin acele meleaguri numai să se amestece, măcar pe durata unei clipe, în vălmăşagul luminos al Bu­­cureşti­ului. Pe de altă parte câţi Bucureşteni nu cunosc şi n’au mijloace de a cu­noaşte localităţile principala ale Ro­mâniei întregite ! „Gazeta Noastră Ilustrată1’ îşi pro­pune să dea cititorilor săi din pro­vincie, posibilitatea de a vizia Ca­ptata, iar acelora din Bucureşti, de a vedea oraşele mai interesante ale ţarei. Pentru acest scop şi începând cu No. ISO, toţi cititorii cari ne vor tri­mite 10 bonuri de la 10 numere con­secutive ale revistei, vor participa la tragerea a 3 premii de câte 3500 lei In numerar fiecare, reprezentând va­loarea biletului de călătorie la Bucu­reşti sau In vre-un oraş din provin­cie, după alegere precum şi cheltuie­lile de întreţinere pentru trei zile.­­ Prima serie va cuprinde deci­u­rile 1130 până la 139 ale revistei noastre. Având intenţiunea de a organiza de 5 ori pe an astfel de călătorii gra­tuite, cititorii sunt rugaţi să păstreze cu îngrijire bonurile »Gazetei Noas­tre Ilustrate1'. Amănunte mai deta­liate le găsiţi tn „Gazeta Noastră’* care apar regulat tn Uscare Sâm­bătă, plină de nuanţe şi de uma­nitate, — unul din cele mai tragice aspecte ale raporturilor de astăzi dintre părinţi şi copii, cu câtă iscusinţă analizează el sentimentele trezite în bătrânul Gerard de stratagema Iui părin­tească, — bucuria amestecată cu atâta durere, a tatălui cărunt care se sileşte să strecoare în sufletul fiicei un nou „elixir de viaţă“, — şi care este nevoit să răspundă prin cuvinte de amant scrisorilor adresate de fiica lui unui alt băr­bat, —­ unui logodnic care nu a existat decât din mila tatălui pen­tru ea!... Nimic nu este mai îndu­ioşător decât descrierea acestor e­­zitări ale bătrânului, — în faţa bucuriei care revine în sufletul sfioasei Sylvie odată cu tentaţia de a minţi, spre a-şi voala cu pu­doare simţirile; şi iarăşi, — după fericirea de a-şi vedea fiica re­născând la viaţă, — nimic nu este mai mişcător decât durerea tată­lui, atunci când fiica doborîtă din nou de boală dă îndepărtatului ei logodnic deslegarea de cuvânt, spovedindu-şi resemnarea şi su­prema ei renunţare la iluziile iu­birii visate. La rândurile noastre, prin care nu exprimam uimirea pentru tre­cutul lui de răsvrătit (a fost chiar redactor al cotidianului comunist ,,L'Humanité‘‘, ceea ce nu-i reco­manda prea mult admiraţiei noa­stre!...). Gabriel Reuillard ne răs­pundea deunăzi prin câteva rân­duri de spovedanie: ,,La drept vorbind, — ne scria el, — politica mă ocupă astăzi Prea puţin­ «le-ar trebui să mă înrolez într’un partid, m'aşl în­scrie mal curând în acela, — mal primejdios, — al anarhiştilor in­­teîectuali cari, sim­ând mai pre­sus decât totul libertatea de cu­getare şi de expresie, nu acceptă discipline nici din dreapta, nici din stânga, nici din centru, — de la nimic şi dela nimeni". Gabriel Reuillard are dreptate... Şi romanele lui, — din cari sunt, cu artă exilate toate tendinţele ideologice ale autorului,—se mul­ţumesc să nu reveleze, intr’un stil de o persuasivă şi fluidă sobrie­tate, decât fireasca dragoste a ar­tistului pentru eroii în cari şi-a strecurat generozitatea, şi simpa­tia pentru desm­oşteniţii destinu­lui.­ ­Ch­lfl Mica Publicitate Progresele teh­­nicei moderne din toate domeniile zdruncină sistemul ner­vos al generaţiilor de azi. Una din consecin­ţele acestei încordări nervoase sunt durerile de cap atât de fre­cvente azi, le ameliorează în timp scurt. Cereţi ambalajul original cu eticheta roşie şi cu marca ]Dela e. F. M. Cu începere de Duminică 12 Ianua­rie a. c. trenul accelerat No. 13 Bu­­cureşti-Jimbolia, va opri un minut In staţia Recaş. * Trenurile accelerate No. 33 şi 34 dintre Bucureşti-Oradia, deşi aviza­te In placatul No. 44 că nu vor cir­cula cu începere dela 10 Ianuarie crt­, totuşi vor continua circulaţia şi pe mai departe cu aceleaşi ple­cări şi sosiri In Bucureşti şi Oradia Mare. * Cu ocazia menţinerii In circulaţie a tr. 33 şi 34 dintre Bucureşti-Oradia se menţin in circulaţie pe linia Si­­biu-Copşa Mică şi trenurile de per­soane No. 207, 210 şi 212, iar tr- 209 va circula după vechiul mers, ră­mânând suprimate pe această linie numai tr. de persoane 211 şi 214. Un preot ungur, care a vorbit de rău pe aris­tocraţii maghiari şi a lăudat România CLUJ. 80 —­ Cu prilejul sărbă­toririi patronului regimentului 82 infanterie din Tg-Mureş, protopo­pul romano-catolic dr. Jaros Béla a rostit, după terminarea slujbei religioase, un discurs despre pre­zentul şi viitorul României, pre­cum şi despre trecutul Ungariei■ In cursul comparaţiei făcute intre Ro­mânia şi Ungaria, declaraţiile pro­topopului despre aristocraţii ma­ghiari au revoltat adânc pe mag­naţii din Tg-Mureş. Aristocraţii maghiari nu s’au mulţumit să-şi manifeste indignarea lor împotriva discursului protopopului romano­­catolic ci s’au adresat conducerii partidului maghiar din Cluj, ce­rând satisfacţie şi anchetă împo­triva preotului maghiar■ Aristo­crații maghiari afirmă că decla­rațiile protopopului dr Jaros Béla jicnesc nu numai pe aristocrate ci toată maghiarimea. Partidul maghiar a deferit cazul d-lui Eduard Incédy-Jocksmann, spre a raporta. Din Moreni FAPTE CARITABILE. — Cu ocazia sfintelor sărbători cî­nii An­ghel Popescu și C- Gaffa, dro­­ghist, au colectat o sumă de bani din care au îmbrăcat un nu­măr de 6 copii săraci. Deaseme­­nea şi primăria, prin d- ajutor de primar T. Domnişoru, a îmbrăcat 15 elevi săraci. FESTIVALURI.­­ Soc. corala „D­ Q- Kiriac", de sub preşedinţia d- ing. Ivănceanu, a organizat pen­tru Sâmbătă 11 Ianuarie un fru­mos festival urm­at de bal, ce va avea loc în sala ,,Asociaţiei func­ţionarilor“. Programul constă din: teatru, coruri şi recitări. Un alt festival a avut loc în sala de festivităţi a Cazinoului soc- „Creditul Minier“, organizat de soc. ..Mihail Eminescu“- S-a jucat „O scrisoare pierdută“ de d. L. Caragiale, cu membrii socie­tăţii şi cu concursul pr. Pake Gruescu. INCENDIU­ — Un violent In­cendiu a distrus în noaptea de Bobotează, casa săteanului Dumi­tru Gh. Ghiţă. Acesta scosese câ­teva cărămizi de la coş, pentru ca fumul să iasă în pod să-i afume şunca ce avea agăţată acolo, dar cu fumul, a eşit pe spărtură şi fo­cul, care i-a distrus complet casa, lăsându-i pe drumuri. Cu ajutorul vecinilor, focul a fost oprit de a se întinde, dând altfel naştere la un adevărat dezastru­ Notăm lipsa autorităţilor şi in­dolenţa primăriei, care pentru a 2-a oară n’a putut scoate la timp auto-cisterna deteriorată, deşi n’are decât o vechime de 6 luni. Mai interesant e faptul că primăria n­u s’a învrednicit până azi să convie cu societăţile petrolifere ca să poată avea rezerve de apă, la nevoe, aşa că la un incendiu mare, toată comuna va arde până la ultima casă­ ­­ iercutime tresa ape­ductul din Cluj CLUJ. 8. — Comisia de exper­tiza a depus raportul asupra gestiu­nii fostului director al apaductului, d. Savu. Comisia a conchis la vinovăţia d-lui Savu. Raportul a fost depus azi jude­cătorului de Instrucţie. VINERI 10 IANUARIE 1930 ORT.: Sf. Kart. Grigorie Episc. Nik­ei (Nisului) (­ 398). CAT.: Sf. Agaton Papa (682). ISR.: 10 Teveth 5G90- Asora Be Te­­velh. TEATRE OPERA ROMANA: „Carmen1". TEATRUL NATIONAL: „Heidelber­­gul de altădată ". TEATRUL RUGINA MARIA: „Ma­­nassa”. TEATRUL MARIOARA VENTURA : „Spune-mi că sunt urât1*. TEATRUL ALHAMBRA: „Pimpette1’ TEATRUL LYRIC: „Pasărea Albas­­truM STUDIO T NAŢIONAL: „Amorul veghiază’. TEATRUL FANTOME ŞI PAIAŢE: „Sicriul de carne'1, „Groaza cea mare ’ şi „Şoferul1’ CINEMATOGRAFE CAPITOL: „Anne Marie’1 cu A any Ondra şi „The New Yorckers Va­gabonda'1. TRIANON: ,potopul 1' (film sonor). LUX: „Doctor Poison'1 cu Conrad Veidt şi celebra orchestră argen­ti­nă Eduard Bianco. REGAL : „Răsbunarea Ţigăncii ’ cu Dolores del Rio, Ulm complect sonor. SELECT: „Patriotul'1 cu Emc Jan­­nings. BULEVARD PALACE: „In plină vi­teză” cu Harold Lloyd. LIPSCANI: „Doi trandafiri roşii'’ cu Liano Hald. FEMINA : „Haiducii1' film românesc în 12 acte. CINEMO CORSO: „Tu m'appartiens'* cu Francesca Berlini, Sozi Vernon şi Rudol Klein Rogge. ELITE: „Carmen'1 cu Raquel Meller şi revista „Purcel pe varză1' de Ni­­con-Nican. A R. P. A. (Ateneul Român): „Satul Ispitelor1'. MARNA: „Pat Patachon1* Karlena Bodescu și Ion Pribeagă. MARCONI: „Cartier Latin1' cu Ivan Petrovici şi trupa Tiri M’lăilescu. VOLTA RUSEŞTI: „Prezidentul hai­manalelor” cu Harry Piei şi teatru. RAHOVA: „Cântecul Cazacilor’ cu Hans A. V. Schletow acompaniat de cor rusesc. DICHIU : „Delir'* cu Greta Garbo şi John Gilbert. GLORIA: „Femela în lună*' cu Gina Kaunas şi Willy Fritsch. TERRA: „Prăpastia Morţii’­ cu Fred Thomson şi Compania da reviste Lică Rădulescu, „Dă-i brânci Ni­­culae1'­I AMERICAN: „Pământul Voluptăţor1 cu Greta Garbo şi Niels Asther. ATENEUL OBOR : „Părintele Sergiu11 cu Ivan Mostouchine. La fine o co­medie americană- ROMA: „Isprăvile căpitanului’1. FILANTROPIA : „Sânge pătimaş'' cu Ramon Novarro şi Joan Crawford şi o comedie. FARMACII DE SERVICIU Dr. L. Coniver (Farm. Naţio­nală fostă Heniţescu) cal. Victo­riei 14 Tel. 318/84; Al. Roşu (La Galea) cal. Griviţei 74 Tel. 324/ 39 ; V. M. Birmănescu cal. Ilaho­­vei 50; C. Vaieni, cal. Dorobanţi­lor 17;­­ Vespremeanu, cal. Şer­­ban Vodă 47; Ştefan Cornea, cal. Văcăreşti. 83; Evlampia Gheor­­ghiu, cal. 13­­septembrie 2, Tel. 306/92 ; Maria Niculemi-Stănescu, B-dul Pache Protopopescu 31; Farm. „Flora*, str. Carol 89 ; M. Cugler (I. Feingold), str. Regală 3, Tel. 320/16; Al. Leist, str. Dr. Felix 67. Cum e vremea TIMPUL PROBABIL DE LA 9 LA 10 IANUARIE ora 20. Presiunea în scădere cu 3 — 6 m. in. Cerul se va menţine acoperit Vânt slab «­in sectorul SE. Tem­peratur­a în creştere. Dimineaţa şi seara ceaţă groasa, cu deosebire pe litoral. In Ardeal şi Bucovina uşoară fulguiala. In Sudul ţării în cursul zilei tendinţă de însemi­nare. Baloane de săpun Cucoana Ciu­m­achila E multă vreme de când a trecut — sărmana­­ — in rândul drepţilor. Am cunoscut-o pe vremea când deabia începusem a pricepe lumea înconjurătoare. De când o fin minte, am văzut­ o veşnic. In aceiaş „toaletă“, fustă de mătase neagră — bătând în verde — bluza, de efieiaş culoare, cu mâneci bufante și cu un guteraş de dantelă susfinut in balene, mărgele de sidef, la gât și o pălărie neagră, bogată in pene, pe vârful capului. Pe vremea aceia, cucoana Chiriar­chita putea săm­i fie străbunică. Ve­nea la noi, „in vizită", odată pe săp­tămână, stătea 3—4 ceasuri, bea câteva cefele şi găsea, totdeauna, mijlocul de a inspecta toată casa, de la pod, până la pivniţă. Căci asta era boala ei: curiozita­tea Trăgea slugile de limbă şi isbu­­tea să reconstituie „menu"-ul casei noastre, pe întreaga săptămână ex­pirată. Se interesa dacă tata vine. re­gulat, la masă și dacă noi. copiii, suntem. cumin fi.­lse. asupra acestui capitol, nu uita. niciodată, să reco­­mande. mamei, o rețetă inchizitorială. (Drept e că, după cum am aflat mai târziu, făcea cu ochiul, a glumă, in timp ce o debita): — „Apoi uite ce să te faci mata, dacă nu-s cuminţi, li iei pe rând şi-i baţi bine ,bine şi, pe urmă, le presari un praf de sare şi unul de chiper roşu şi, pe urmă, iar le mai tragi câteva...'* Vă închipuiţi câtă plăcere ne fă­ceau vizitele ei. Ne uitam la ea, ca la dracul. Acasă la ea, însă, cucoana Chiria­­chiţa n'ar fi suferit să-i mişte, cineva, vreun lucruşor, dela locul lui. In pri­vinţa asta, era maniacă. (Astăzi îmi vine a crede că mam­a ei era zgâr­cenie curată). Venea câte o vecină la ea: — „Cucoană Chiriachiţo, m­a­ fi matale aşa de bună, să-mi împrumuţi o oală, mai mărişoară, să fac nişte sarmale ?„*' (Cucoana Chir­iac­hi­ța era vestită pentru ustensilele ei culinare). — „hal..* făcea ta. către solicita, toare. ,JDa’ poftim, cu mine, la bucă­tărie și-mi arată de care.fi trebuie!.." — „Uite, ca asta, așal„" arăta ve­cina spre una din oalele atârnate in cuiu. Ochii cucoanei Chitlachiţa scli­peau ca două tăişuri de briciu. — „Ca asta?­? mai întreba ea o­ dată. „Apoi, una ca asta poţi găsi, mata, la Finkelstein, cel cu prăvălia lângă Podul Pescăriei, că tot de a­­colo cumpărat-o şi eu /** Şi punând oala la locul ei, îşi con­ducea musafirul, mănănd-o dela spa­te, până la ușă... I Geer Patrick Teatru -M­uzică Viitoarele premiere Teatrul Naţional va reprezenta pentru prima oară în seara de Miercuri 15 rad­. „Oameni feluriţi” de d. Heiban. Direcţia de scenă d. Vasile Enescu.­­* Viitoarea premieră a Studio­u­­lui Teatrului Naţional va fi in seara de Vineri 17 ort se vor re­prezenta piesele originale: „Menaj de artişti"­ de d. Paul Prodan, şi „Omul Zilei” de d. Ion Sân Gior­­giu • Viitoarea premieră a Teatrului „Regina Maria” s-a fixat pentru ziua de Vineri 17 Ianuarie cu ce­lebra piesă „Acela care primeşte palmele“ de Leonid Andreiev. In rolurile principale d-nii Ion Manolescu, G. Storin şi I. Morţun dela Teatrul Naţional. D na Héléne Sa­­dowen la Operă Astăseară prima reprezentație extraordinară cu d-na Héléne Sadowen de la Opera Mare din Paris. Se va cânta „Carmen"­, în care va cânta rolul titular încon­jurată de d-nele: Aura Dumitrescu A. Valeria, V. Mieioara; d-nii Jean Atanasia (Escam­illo) II. Stei­ner, V. Chirideanu, A. Machedon. Rolul lui Don Jose va fi cântat pentru prima oară de d­l Sp. Du­­mitrescu. Dansurile din această operă au fost din nou înscenate de d-l Mi­hail Lawitzky. Conducerea muzi­cală o are d-l I. Nona Otescu. * Sâmbătă seara se reia marele succes al stagiunei „Cavalerul Rozelor” cu distribuția premierei sub conducerea muzicală a d-lui Ionel Perlea. * Celebrul bas Feodor Chaliapin va cânta la 23 Ianuarie „Boris Godunov”, iar la 31 Ianuarie „Faust“ de Gounod. Aceste două spectacole sunt aşteptate cu un viu Interes de lumea noastră mu­zicală şi biletele se găsesc la A­­genţia G. Degen. * In foaiere şi pe scenă se repetă „Liliacul“ de R. Strauss, care va fi viitoarea premieră şi pentru care se pregăteşte o montare fas­tuoasă. Un nou teatru de es­­peretă în Capitală S-a fixat irevocabil pentru Marţi 14 Ianuarie, premiera ce­lebrei operete „Obligado“ cu care se va deschide la teatrul Liric stagiunea Companiei româneşti „Mogador” de sub direcţiunea d-lui Sergiu Milor­an. Ansamblul şi montarea sunt de natură să sa­tisfacă toate exigenţele. In trei decoruri realizate de Petrescu Muscă, după machete originale de la Paris, se vor perinda în faţa publicului bucureştean, artiştii de operetă cu reputaţia stabilită. Astfel cităm numele subretei Ele­na Zamora, a primadonei Sandra Cocărăscu, a reputatului tenor Al. Demetrescu de Sylva, şi al comicului Ladislau Grof. Pentru a da şi mai multă strălucire a an­samblului, s’a obţinut de la Tea­trul Naţional, graţie bună voin­ţei d-lui Victor Eftimiu, concursul d-lui Al. Critico, care a mai fost aplaudat în operetă ca şi în nu­meroasele d-sale creaţiuni pe di­verse scene. Vor mai apare în „Contele Obligado”, Anicuţa Cârje, Con­­suela Dimitriu, Lulu Nicolau, Mia Georgescu, Cecilie Grigoriu, N. Antoniu, N. Stroe, Et. Alexan­­drescu, ,,12 Mogador Girls", un cor disciplinat şi orchestră de 24 persoane dirijată de experimen­tatul maestru Ig. Blum, complec­­tează ansamblul companiei „Mo­gador“. Reţinerile de bilete se fac la Magazinul „Mozart“ din Calea Victoriei. Rusia întoarce Polo­niei biblioteci şi arhive Din obiectele poloneze aflate In Rusia, cari au a fi retrocedate Polo­niei In baza tratatului de la Riga, au mai rămas de transportat In Polonia încă binlioteci şi arhive In valoare de un miliard şi jum. Din aceste bi­blioteci şi arhive au fost până acum re­trocedate diferite manuscrise vech­i, o parte din arhivele evacuate in Po­lonia în timpul războiului, precum şi arhiva Coroanei Poloneze. Com­i­­siunea mixtă polono-sovietică pen­tru retrocedarea obiectelor poloneze, își continuă lucrările. Activitatea va dura încă probabil doi ani. 1 la 394 m. BUCUREŞTI. — 17: Orch. Marcu. Volsted: Fraţii veseli. Kal­man: Regina Carnavalului, polpuri. 17,25: D-na Maria Giurgea, recitări. 17,40: Orch. Marcu: Legenda tran­dafirului. Manzatti: Adio Veneţia, tango, j’ai le cafard. Al dragostei re- tren, tango. 18: Buletin meteor, şi ştiri de presă- 18.10: Orch. Marcu- Cu două roze şi un sărut .Frumoasa din Madrid. Hora boerească. Beimet. Eşti atât de frumoasă. Arii naţionale. 21: Orch. Radio. Concert simfonic. Massenet: „Phedra ", uvertură- Men­delsohn-Bartholdy • „Visul unei nopţi de vară”, suită- Edw. Mac Dowell: „In pădurile Americei, suită. 21,30: D. Th. Arghezi: Critica modei. 21,40: Orch. Radio. Wagner: Preludiu din Spectacolele săptămânii De la 6- 12 Ianuarie îintin 10 Ianuarie 1930 actul I din „Lohengrin’’. Halevy: Mu­zică de balet din „Ebreea”. Schu­bert: Muzică de balet din „Rosa­­m­unda”. 22,50: Ştiri de presă-413 m. BERLIN. — 20: Concert distractiv. 20,50: Cărţi noui- 21 : Trans- teatrală. 22,45: Concert dis­tractiv, in continuare sport, la con­­tinuare muzică distractivă. 487 m. FRAGA — 19,10: Trans, din Brno, pentru lucrători. 19,20: Trans­ din Brno, curs de limba fran­ceză. 20,05: Concert de orch. 22: Con­cert de violoncel. 23,15: Trans. de la cafeneaua „Lloyd’’. 516,3 m. VIENA. — 16,30: Con­cert de plăci de gramofon. 17,30 A­­kademie, concert coral. 18,45: Gerf. sportivă­ 19: Asupra interiorului, c­u­ferință. 19,30: Conf. medicală. 20 : Ora Camerei de comerţ şi industrie­ 20,30: Curs de limba italiană. 21 : Ora, meteorul. 21,05: Rusalka, po­­veste lirică in 3 acte de Anton Dvo­rak. După terminarea programului, trans. de radiofotografii. 1723 m. PARIS (Cîichy). — 13 : Conferinţă israelită. 13,30: Concert simfonic. 16,45: Concert al orches­trei Radio. £b,05: Causerie. 20 20: Concert de plăci de gramofon- 80,30- (.'■rs de limba englezâ. 21: Causerie. 21,45: Concert al orch. Radio 550 m. BUDAPESTA. — 13,45 : Concert al orch. de țigani Radios Bela. 20,25: Concert de plăci de gra­mofon, în continuare concert al or­chestrei de la opera regală ungară dirijat de d. Otto Berg- Bert oz. uv.; Mendelsohn. „Cântec” Drhuanyi: vals. Goldmark. simfonie. p. 11 . Opera română V. D. Aida aSferii! Rozelor Boema Teetrul­­ Naţional Teatrul Ventura Teatrul Regina Maria Teatrul Fantasio Studio T. Naţional Fantome şi paiaţe ! Hei­delbertgul ! de altă daă iSpune-mi că sunt urât Manasse Pimpete Amorul veghea/ă ICirpa/a cea mare !o femee fără­­ importantă [ Spune-m că I simt urât Varius Cafeneaua cea mică / Muşcata din fereastră Mary uugan laureaza cea mare nod­ere Duhovnic !Spune-m­ că sunt urât l opace 1 Maior Harbarat Spune-mi că sunt urât Manasse­­ Pimpete Amorul veghează ■Groaza cea mare m­eidelbergul 1 de altădată Spune-mi că sunt urât Marius­­ cafeneaua cea mică Amorul veghează .Groaza cea mar­e z­ilei Magazin literar şi artistic I. Cum se scrie româneşte în revistele literare Intr’o revistă de poeţi care-şi ttCe .■Limba Română'*, citim: „Meşterul Manole*" de Lucian Blaga reprezentat recent in Elveţia, OBŢINE SUCCESE FORMIDA­­BILE, CEEACE CONSTITUE UN EXPONENT PRINCIPAL PEN­­TRU PROPAGANDA ROMA­NEASCA Iar mai departe, fiind vorba de Thomas Mann, deşteptul redactor scrie : „Fericitul premiat a ţinut în ziua decernări la Stockholm, O CUVÂN­TARE EL AN­IC­A primită cu vii a­­clamaţii de către cei de faţă. Fiind adânc mişcat a declarat că acea zi­­ pentru dânsul ,/„ zi nupţială”, sau Hoegtidsdag", CUM S’AR EXPRL­MA LIMBA SUEDEZA". In fine, o notă redaţională conce­pută astfel: „In urma epuizării numărului 2 a­­nul /, CAT SI SEZIZAŢI de cere­rile Insistente primite la redacţie, re. Pu­blicăm articolul defunctului Th. Speranfla, SOLUŢIONÂND LA VREME LAGUNA RESIMŢITA. „Deoarece nu posedăm la redacţie ape şi microscoape sau alte instru­mente similare, anunţăm pentru ulti­ma oină că manuscrisele trimese să fie scrise inteligibil şi pe o singură faţă. De precădere ar fi la maşină...” Capsomanul care terfeleşte în aşa hal limba română, ştiind în schimb „cum s’ar exprima limba suedeză” şi ,,soluţionând o lagună'* într’o redac­tare atât de­­elan­că”, mai serveşte elevilor de liceu informaţiuni cultu­­rale de soiul acesteia: „Claude Sernet’’ e în căutarea unui titlu pentru noul volum ce intenţio­­nează să-l lanseze“, şi anunţă că va apare cartea „13 ţâţe pergamute". Denunţând această murdărie care se trafichează sub titlul ,Jimba Ro­mâna ne adresăm nu Academiei, care nu poate lua nici o măsură, nici Ministerului de Instrucţie care nu poate exercita un control serios, — ci ne adresăm comisariatului (ches­­turei) circumscripţiei I, unde poate se va găsi un om de inimă care să apere graiul românesc confiscând „poieţilor” creioanele şi hârtia... Şi asta numai deocamdată, până se va introduce pedeapsa cu moartea pen­­tru român­î cari nu ştiu româneşte­. Joci Un nou volum de d. Const. Kirîţescu Zilele acestea va apare în edi­tura „Cartea Românea,"ca ’ un nou volum de literatură datorit d-lui Const. Kiriţescu sub titlul: Po­­runca a zecea. Cea mai mare parte a volumului cuprinde o povestire luată din via, a profesorimei şi a functio­nirilor- Balul societăţii şiViitorul Ţării“ Soc. „Viitorul Ţării“ pentru ajutorarea studenţilor, de sub preşidenţia d-nei Trasnea-Grecea­­nu, va da un mare bal mascat şi costumat în seara de 11 ianuarie, la Athenée Palace. Biletul de intrare (250 lei) dă dreptul şi la participarea la tom­bolă. Se acordă premiu celui mai frumos costum sau dominou. 1

Next