Curentul, aprilie 1930 (Anul 3, nr. 789-814)
1930-04-01 / nr. 789
Impresionanta aroma fMeetingul de cri Ciffiifirni JCllB"! contra comunismului Lin maior de rezerva se împuşcă pe mormântul fratelui sau O impresionantă încercare de sinucidere s'a întâmplat eri la ora 5 şi luni, la cimitirul Bellu. Mulţimea, care venise eri la cimitir, sa depună flori pe morminte a observat pe un necunoscut de o vârstă înaintată că se plimba foarte enervat prin faţa mormântului colonelului Mihail Heiban. După puţin timp necunoscutul a trecut grija mormântului, a aprins candela de la căpătâiul mortului şi a aşezat flori pe morâint. SINUCIDEREA « . Necunoscutul a mai întârziat câtva timp la mormânt şi când a observat că lumea se scursese de pe aleie, a scos un revolver trăgându-şi două gloanţe in tâmpla dreaptă. Paznicii cimitirului au alergat imediat in direcţia de unde venise sgomotul produs prin descărcarea armei şi au găsit pe mormântul colonelului Mihail Holban, svârcolindu-se în spasmul morţii, pe necunoscutul de mai înainte. CINE ESTE SINUCIGAŞUL browning calibru 6.35 şi acte pe numele de Victor Holban, de 69 ani, maior în rezervă, din str. Aurel Vlaicu 168. Cu ambulanţa salvării a fost dus la spitalul Brâncovenesc. Starea lui este disperată. Motivul funestului act nu se cunoaşte. Organele poliţieneşti au deschis o anchetă. / Intrunirea proprie larior uc construepi !eri dimineaţă a avut loc o întrunire în sala Transilvaniei, a proprietarilor de construcţii noui. A prezidat d. ST. ATANASIU, care a făcut o expunere asupra nouei legi a construcţiilor elaborată de ministerul muncii, sănătăţei şi ocrotirilor sociale şi a cerut revenirea la legea Trancu.Iaşi din 1927. D-sa a arătat apoi dificultăţile pe cari le provoacă noua lege. . Au vorbit în acelaş sens d-nii arhitect Enescu, avocat Calmanovici, Mişu Weismann şi Martin Hertz. In urmă, s’a hotărât întocmirea unei delegaţiuni, care în frunte cu d. Atanasiu, va redacta un nou memoriu care după ce va fi văzut de d. Trancu,Iaşi, va fi prezentat d-lui Iuliu Maniu, preşedintele consiliului de miniştri şi Ion Răducanu, ministrul muncii. ----------------m* » «—-------------- întrunirea proprietarilor unui ani dri după amiază la orele 5 a avut loc la sediul asociaţiei, din str. Academiei, întrunirea proprietarilor urbani. A prezidat d. Nicolau şi au vorbit d.ni. căp. Costescu, Bosniei Paraschivescu şi Negulescu, protestând cu toţi împotriva prelungirii contractelor şi cerând libera tranzacţie. S’a votat, apoi o moţiune în sensul celor discutate. i Alois Jirásek (Urmare din pag. 1 a) şi al părintelui lor întreaga simpatie a poporului ceh.. Scrierile sale se caracterizează printr’un belşug disciplinat de cugetări redate într’un stil colorit, viu, concis, curat şi luminos. Un puhoi de imagini originale, ample şi veridice. Sentimente plăsmuite prin pana măiastră a lui Alois Jirasek sunt de o naturaleţe copleşitoare. Nimic artificial, totul natural şi simplu şi estetic, trecut pe sub furcile caudine ale unei raţiuni echilibrate. Puterea de evocare a acestui scriitor este aşa de mare încât lectura lucrărilor sale te captivează. De la început până la sfârşit trăeşti cu eroii până la cel mai mic amănunt. Dar cea mai strălucită dintre operile sale este de bună seamă vastul roman istoric în trei părţi contopite sub sugestivul titlu: „In vârtej“. Ce evocă aceste două cuvinte fericit alipite ? Tumult, văpaie, deslănţuire frenetică de energie, viguros, apocaliptic... Şi într’adevăr. Cea mai frumoasă epocă din istoria Boemiei este redată pe deplin, obiectivism şi claritate uluitoare în această monumentală operă, întreaga atmosferă sbuciumată a poporului ceh de pe vremea regelui Venceslas al IV-lea; furtuna religioasă stârnită de reformatorul Ioan Huss; gravele disensiuni dintre cehi şi germani; tabloul curţii regale, conflictele spirituale în materie de dogmă religioasă-creştină, etc. Descripţia şi apologia conştiincioasă a sufletului celt, văzut în integratismul său prin prisma pură a ■unei inteligenţe geniale ruptă din flacăra divinităţii şi pusă cu demnitate în omul superior care a fost Alois Jirâsek. Toată activitatea venerabilului dispărut s’a desfăşurat în lumina idealului său naţional de a descătuşa neamul ceh de sub stăpânire streină. Intrăzneţul şi logicul manifest din 1918, pe care l-a redactat împreună cu alţi confraţi de-ai săi scriitori, în care cerea personalităţilor politice tenacitate şi sinceră pasiune pentru marele războiu, evidenţiază cu prisosinţă focul său patriotic. Câtă satisfacţie trebue să fi simţit aprigul patriot Jirâsek, văzându-şi visul împlinit !... Ce fericire îl va fi iluminat când a văzut că sămânţa aruncată de el a căzut în pământ rodnic şi când s’a convins că vorbele lui nu au fost aramă răsunătoare în pustiu !.. In văzduhul Cehoslovaciei fâlfâie sumbru pânza neagră a doliului. A murit zâmbitor și transfigurat un om care a slujit cu demnitate sufletul neamului său. S’a stins o faclă care a luminat drumul unui popor vitregit. A dispărut un apostol. La căpătâiul unui obosit, poporul cehoslovac înalţă cu smerenie şi pietate o cruce albă pentru pomenire. Poporul român, care a luat parte la toate bucuriile prietenei sale de la Nord-Vest se asociază cu tot sufletul la doliul ei provocat prin moartea ilustrului Alois Jirosek. Cehoslovacia pierde un mare fiu și un bun sfătuitor, iar lumea întreagă un reputat scriitor. O filă glorioasă se închide ! ION BERBECEANU ----------------— » —--------Întrunirea Ligii ciuriaşilor Eri, a avut loc în sala „Dacia“ o mare întrunire publică a „Ligii chiriaşilor" prezidată de d. I. Weber. Au luat cuvântul cu acest prilej d-nii Bănică Ionescu, general Costescu, Lotar Rădăceanu, deputat, Tudor Ionescu, C. Popovici, col. Stoenescu, F. Segall, Weber,Cernăuţi, B. Magder, Petrescu, Bragadireanu şi Ion Eftimescu. La sfârşit s’a votat o moţiune. mm Kareasia După încercările timide din prima zi, grajdurile s‘au avântat cu încredere în alergările de eri, marcând victorii sigure, susţinute cu convingere la mutual şi book. Dela Kanner, Isteţ şi Curcubeu s‘au plimbat în faţa reprezentanţilor din antrenamentul lui Sinka, Nicotină, grea împovorată, şi Countilari plecând steagul în faţa uşurinţei cu care învingătorii galopau spre ponton, Marchetta, francine şi Dece nu au complectat tabloul victorioşilor. Iată rezultatul technic : PR. TANDAP.109. Dece nu, Glaciator, Mercure. P. Geogiskhan. Cota 10:59—21—22. PR. 1e MARTIE : Marchetta, Fanchon, Valencia. N. Podrâng, Rouă, Ellena, Suceava. Cota 10:28—17—19. PR. PLUMBUITA: Isteţ, Nicolina, Hanna. N. P. Cucu, Bimbaşa Paşa, Dâmboviţa. Cota 10:28—22—18. PR MUŞAT: Curcubeu, Count Hari, Joan Hableur. N. P. Ficako, Soveja. Cota 10:26—14—16. P. ROMA : Fraucine, Vabat, Tera. nova. N P. Fauche le tte. HIPISM Asociaţa culturală „Cultul Patriei“ şi alte câteva societăţi au organizat eri d. a. un meeting de protestare contra comunismului şi de preconizarea măsurilor de luat în contra aceste mişcări în Basarabia. Erau de faţă d-nii Dr. Angelescu, g-ral Traian Moşoiu, Marin Ştefanescu, preşedintele asociaţiei ,,Cultul Patriei", dr. Hurmuzescu, dr. Ştefan Minovici, prof universitari, Anină- Cazul a fost adus la cunoştinţa aunit generaji Popovici, lreferen,torităţilor şi La faţa locului sau dus f_ DklNUUldj Urlăţanu, re. d-nii generali Nicoleanu, prefectul * . fl. Vot provinciale politiei; Codin Ştefanescu, prim pro- numeroşi studenti şi intelectuali, etc. eurei şi V. Daskevici chestor. * D prof. MARIN ŞTEfANESCU, Asupra sinucigaşului sa găsit unpreşedintele asociaţiei arată scopul meetingului organizat şi roagă asistenţa să păstreze şi după terminarea adunării toată liniştea. PERICOLUL COMUNISMULUI LA NOI Ia cuvântul apoi d. CIUSTU (basarabean), care spune că pericolul comunismului a întrecut în ultima vreme orice limită. S'a strigat pe străzile Chişinăului, în prezenţa armatei noastre : Jos Basarabia, jos armata ! E timpul să reacţionăm puternic. D. BUZDUGAN, deputat, spune: Ca basarabeni, ştim cât de mare este rostul tăriei româneşti în această provincie. Apelăm la sprijinul românismului de pretutindeni să ne secundeze în opera de înlăturare a verminei comuniste. D-na ALISTAR preconizează intensificarea propagandei culturale în Basarabia, iar d.prof. unic. tiurmuzescu purificarea atmosferei de certurile politicianiste (voci din sală , joc 90 trădătorii; jos cu Stere cari au adus atâta rău. RU spune: Basarabia e pentru noi una din provinciile cele mai delicate, deoarece aci se va da in cazul unei viitoare navale ruseşti, lupta decisivă de salvare a românismului. S’a făcut cu această provincie o tristă experinţă. Se impune pentru isbânda luptei noastre un armistiţiu al politicei zăvorirea graniţei spre Rusia şi mai ales înlăturarea trădătorilor din viaţa publica. (Sala apostrofează pe d. Stere; un grup striga: franiască paridul liberal, care a introdus starea de asediu). Adunarea pensionarilr c. f. r. In sala „Locomotiva“ a avut locri dimineaţă, adunarea soc. penssionarilor C. F. R., sub preşedinţia d.lui C. Gorovei. D. T. Navrescu, secretar,casier a dat citire raportului pe anul 1929, care este aprobat de adunarea generală. S’a dat descărcare gestiunei financiare și s'a votat proectul de buget pe anul 1930. D-nii Gorovei, I. Rusescu, I. Proca, I. Ștefănescu au arătat doleanțele pensionarilor, cerând ridicarea ajutoarelor. După aceea s’a trecut la alegerea nouilor membrii în comitet. Adunarea proprietarilor Mpoteian Eri, in sala „Tinerimea“ asociaţia proprietarilor hipotecaţi a ţinut o nouă întrunire. Au vorbit d-nii N. Georgescu, Pavelescu,Dimo, Asbest R.Sărat, I. Stănescu, prof. Em. Antonescu, C. Iarca, senator Georgeanu şi G. Cristescu. SA SE ZAVOREASCA GRANITA LA NISTRU D. GENERAL REFERENDA 99Curcanii sportiv Reziltatele de eri Football Venus.Unirea Tricolor 3—0. Juventus-Olimpia 2—0 Pr. Mihai Macabi 1—0. Sp. Studenţesc.Turda 2—1. In cele trei partide de la onoare, învinşii au dominat iar câştigătorii au marcat. Două din partide au fost schilodite de arbitri, întâlnirea dintre universitari şi violeţi a decursîn favoarea învinşilor cari n’au speculat ocaziile. Rugby Rugby Club—P. T. T. 6—0 Stadiul—Sp. Studenţesc 3—0. In timp ce partida primă a fost deslânată, matchul derby al categoriei, de o duritate puţin obişnuită, a adus victoria Stadiului. Camil a marcat un essai către sfârșitul primei reprize. Cross-Country In primele, patru locuri ale campionatului juniorilor s-au clasat : 1) Lazăr (Stadiu), 2) Gucu (V. D), 3) Tâlvescu (Stadiu), 3) Comănescu (V. D). Pe echipe clasamentul este : 1) Viforul Dacia, 2) Stadiu Român 3) Tenis Club A, 4) Turda 5) Tenis Club B. Ciclocros Din 16 participanţi şase au rămas pe drum. In primele trei locuri s’au clasat : 1) D Henich (Velo Club Marvan). 2) I. Frize (Velo club Marvan). 3) P. Vasilescu (Carmen). CURENTUL CUM ACŢIONEAZĂ COMUNISMUL D. general POPOVICI, fost comandantul militar al Basarabiei, vorbeşte despre modul de acţionare al conmnismuilui în Europa şi in special in Basarabia. Face elogiul populaţiei basarabene şi al soldatului român, care-şi îndeplineşte datoria întreagă la Nistru. Socoteşte drept criminali pe aceia cari azi nu-şi fac datoria faţă de acţiunea revoluţionară a agenţilor comunismului. In timpul cât vorbia d. Cr. Urlăţianu, s'a produs un grav incident pe care-l relatăm în pag. 4-a. Mai iau cuvântul apoi d-nii dr. Ghiulamilia, în numele românilor macedoneni, maior Ciocazan (Craiova), avocat N. Bălănescu în numele secţiilor din provincie ale „Cultului Patriei1", gen. lstrati. Popescu Botoşani, preşedintele „Uniunii studenţilor creştini" după care d. Marin Ştefănescu citeşte o moţiune, pe care o vor prezenta Regenţei, o delegaţie compusă din d-sa, d-nii gen. Referendaru şi Popovici. Dăm în pag. 4-a manifestaţia de stradă a congresiştilor. Manifestaţia studenţilor din Iaşi IAŞI, 30. Astăzi la ora 11 dimineaţa, a avut loc o mare manifestaţie a studenţilor împotriva pericolului comunist. Studenţii în mare număr s-au strâns în faţa Universităţii, unde studentul Petraşcu, preşedintele centrului Iaşi, a arătat rostul acţiunii. Un cortegiu a parcurs străzile Carol, Lăpuşneanu, până în Piaţa Unirii, în care aşteptau peste câteva mii de cetăţeni. In faţa statuei lui Al. Cuza au vorbit Petraşcu, Costruş, Panca, Panait şi Cornelia Zelea Codreanu. Studenţii au manifestat apoi pentru Dinastie strigând: „Trăiască Regele MihaiIn urmă s'au împrăştiat în linişte. Cursele de avioane au fos reluate Cu încăpere de la 1 Aprilie, se reiau cursele de avioane ale companiei internaţionale de navigaţie aeriană. Cursele se fac din Bucureşti spre Belgrad, Viena, Budapesta, Praga, Nurenberg, Strassburg, Paris şi Constantinopole şi înapoi. Serviciul va fi făcut zilnic, afară de Duminici când nu va fi făcut între Bucureşti—Paris şi Bucureşti— Constantinopole. Pentru Bucureşti—Constantinopole şi Bucureşti— Viena, plecarea şi sosirea se face în aceiaşi zi; pentru celelalte oraşe după Viena sosirea va fi în ziua următoare. Aceasta numai până, la 1 Maiu, căci după această dată se va sosi ,şi în celelalte oraşe — inclusiv Parisul , în ziua plecărei. Vor fi prescurtate haltele în celelalte oraşe şi astfel că pasagerul plecat dimineaţa din Bucureşti va fi seara la Paris şi cel plecat dimineaţa din Paris, va fi înainte de orele 7 seara la Bucureşti. In acelaşi timp, cu începere de la 1 Maiu se va face şi transportul regulat al ziarelor, astfel că, ziarele de dimineaţă, din Paris, să fie distribuite în Capitală abonaţilor seara. Se primesc spre expediere cu avion scrisori, cărţi poştale, imprimate precum şi colete în greutate de 1, 5, 10, 15 şi 20 chilograme, pentru toate localităţile enumărate mai sus. Pentru aceste expedieri, pe lângă taxele obişnuite, se va percepe o suprataxă de avion. Taxele de călătorie ale pasagerilor cu avioane sunt următoarele: De la Bucureşti spre Belgrad lei 3000, Budapesta 6410, Viena S220, Praga 10.450, Strassburg 14800, Paris 17.950, Constantinopol 6.200, Sofia C.410 , Varşovia 14.700. Din Paris, sunt legături aeriene cu Londra, Berlin şi München. CURSE AERIENE IN TARA Cu începere de la 15 Aprilie vor fi reluate regulat cursele de avioane din ţară, având atelea,ş itinerarii ca şi anul trecut. Cursele se vor face pe distanţele Bucureşti—Galaţi—Iaşi—Chişinău, Bucureşti—Cernăuţi, Bucureşti—Cluj etc. Taxele de călătorie pentru cursele de avioane in ţară vor fi mai reduse ca cele din anul trecut. Crima unui dement la Cernăuţi CERNĂUŢI 29. In spitalul de nebuni din oraşul nostru s'a petrecut o fioroasă crima Dementul Vasia a cărui identitate n'a putut fi stabilită complet, găsit acum câteva luni vagabondând pe străzi, a fost apucat de un acces de furie azi dimineaţă. Vasia a luat un pietroi și a lovit de mai multe ori în cap pe dementul Ferdinand Istvan. Acesta în urma loviturilor primite a încetat din viață. ni in papucii ii calendar Icarnetul zilei BALOANE DE SĂPUN IN 24.. Era sa renunţ de a mă mai urca Par'că aveam o presimţire. Vagonul era deja plin, când s'a oprit în staţia dela „lloscu”. Iar pe refugiul de lângă grilajul statuiei aştepta o massa compactă de oameni. M'am repezit, cel dintâi, spre bara de alamă. Pusesem chiar un picior pe scara vagonului. In spatele meu, două dudui sileau să se strecoare înăuntru. N'am avut inima să le-o iau înainte şi le-am făcut foc să treacă. Dar o cucoană monumentală, remorcând un băeţel pipernicit, cu şapcă de şcoală şi cu ochelari ce trădau o miopie precoce, se folosi de împre jurare. O lovitură de cot, bine aplicată, îmi taie orice veleitate de rezistență. — „Moasila!..." ripostai eu, destul de tare. Cucoana întoarse capul, fulgerandu-mă cu o privire de tigroaica flămândă. Mi-am sucit, la rândul meu, gâtul spre ceafa, in căutarea uliui interlocutor închipuit. Şi, acuzându mă cu amândouă mâinile, uram scârlit in cutia cu sardele, exact in clipa când uşa automată era gata să-mi prindă capul, in cleştele ei perfid. Tot orizontul meu se reducea la ceafa cucoanei. In faţa ei, cele doua dudui şoptiau cu multă volubilitate tare aş fi vrut s'aud ce vorbeau!... — „irar al dracului, Cine a mai inventat Facificurile!..“ mă gândeam eu, cu năduh. „Şi cine ştie până unde o fi mergând! La staţia viitoare, te pomeneşti că se înghesuie vreunul in mine, mă'npinge peste ea şi mă cârpeşte!". Dar este, se vede, un Dumnezeu chiar pentru omul cel mai necăjit. Vine taxatorul: — „Taxa, vă rog".. Duduite plătesc câte 5 lei. Eu mă căznesc să-mi insinuez mâna in buzunarul de la pantaloni, fără să simtă cucoana. Dar ea e ocupată să scoată, din poșeta, o hârtie de 20 de lei. — „Nu merge la Ékftene" râspurnea, taxatorului, intinzandui bancnota. — „Două, până la Ékftene !" zice de taxatorul. „Luaţi pe 14, asta-i 24!„ Şi intorcâridu-se in altă parte: — „taxa, vă rog!.." — „Bubi", zice cucoana, „hai să n dăm jos, cum greşit tramvaiul!" Si incercand o dificila rotaţia pe ISO de grade, imi trage un cot, in burtă. — „Pardon!.." se scuză ea, pe un ton care vrea să fie amabil. Sunt că nu se suie sângele in cap. — „Cuconiţă" zic ieşirea e prin faţă...". Cucoana nu mă luşă să sfârşesc. Ma apuca, sarapan, de mană şi mă svurie, ca pe un proiectil, spre ceilalţi pasageri de pe platformă. — „Ba-ţi o buna!.. icneşte un cetăţean, in braţele caruia am căzut ca un bolovan. Şi înfruntând privirea cucoanei: — „Păi ara dreptate dumnealui! Eşirea e pun faţa!..". Uşa automata pufăie astmatic. Am ajuns la „Carpaţi". — „tu ies pe unde imi place!.." il apostrofează cucoana, cu un picior pe scară. Dar cetâțeanul nu se da balul: — „Din partea mea, poţi să şi intri pe unde, nu-ţi place!..". Uşa puiule din nou, inchizăndu-se. — „Uf!!"... Geer Patrick LUNI 31 MARTIE 1936 ORT. Sf. Martir Ipath CAT. Sf. Balbina Fecioara. TEATRE OPERA : ora 8 jum. seara Mireasa vândută. NAŢIONAL : ora 8 jum. seara Dama cu camelii. VENTURA : ora 8,45 seara Pui de vultur. REGINA MARIA: ora 9 seara N’o păcăleşti pe Antoinette. FANTASIO : ora 9 seara X. Y. 2. STUDIO NAŢIONAL, ora 8,45 seara Locţiitorul. FANTOME ŞI PAIAŢE: Celia. CINEMATOGRAFE CAPITOL: „Broadway Melody“ film vorbitor şi jurnal sonor. TRIANON : Rio Rita cu Bébé Daniels (film sonor). LUX : Appassionatta de Beethoven , după romanul lui Pierre Frondare men Novarro (film vorbitor şi sonor). SELECT : Nu mai cred în femei, film vorbitor cu Richard Tauber BULEVARD-PALACE: „Castelul misterios“ cu Harry Rol şi o comedie poliţistă. LIPSCANI: Rătăcire (din viaţa fetelor de pension). Comedie şi artişti FEMINA : Inimi sdrobite cu Anny Onora. CORSO: Şoimii deşertului, Cu Enrique Rivero, ELITE : Uribany in revista Fla Fla şi filmul Clauza Mariajului cu Brîne Dove, A. R. A. A. (Sala Franklin) , Cazacua cu John Gilbert şi Renée Adorée, A. R. P. A. (Sala Episcopiei) , „Vulpea argintie“ (Sturm über Asien) MARNA : Waterloo. MARCONI: Maison Cronette şi trupa Costică Toneanu. VOLTA-BUZEŞTI: Ţara fără femei cu Conrad Veidt. RAHOVA: înaltă trădare, cu Gerda Maurus şi revista Mic şi-al dracului. ATENEUL OBOR: Căpitanul Soren cu Anna Nilson şi H. Warner 10 acte şi o complectate. DICHIU: Malec în noaptea nunţei, complectate jurnal. AMERICAN : Amanta cu Clara Bow ccmplectare cu Fred Thomson. GLORIA : Venea o moara pe Siret, cu Marcella Albani, Werner Fueller şi Iancu Brezeanu. TERRA: Triumful puterei, matchul de box şi revista: Ultima şi cea mai bună de Nicon Nican. REX: „A doua viaţă“ cu Pola Regii şi revista „Chilipir“. ROMA: Corabia blestemată, Cavalerul blestemat şi artişti. FILANTROPIA: Chipuri uitate, cu Olga Baciajova şi o comedie. Coifii Librăriei „Hasefer“ Vitrina câiiirutr mmm Librărie de artă „Hasefer“, dxn str. Eugen Carada 7 (Karagheorghevici), recomandă următoarele cărţi interesante : Studii, Esseuri, Filosofie, Istorie, Memorii: Norton Cru : Témoins (Essai d’a. nali se et de critique des souvenirs de combattants édités en franciás de 1915—1928). Léo Chestoiv : Sur les confins de la vie (l’apothéuse du dépaysement). La philosophic t‘e la tragédie (Dosíoiewski et Nietzsche t Le póuvöir des Gleis (Poteslas Eluvium). Léon Daudet: Clémeucenu qui sauva la Patrie. René Benjamin : Clémenceau dans la retrăite. Sua. réz : La vie orgueilleuse de Clémenceau. Alma Socderjelm : Fersen el Marie Antoinette (Correspondance et journal intime) _ Henri Roben . Les grands proces de l’fclistoire : septieme séne et les précédeníes. beo London : Les grands procés de 1929. Byniatier : Marines de guerre. Albert Muusset : L’attentat de Sarajévco (un drame historique). Jules Poirier : Les bombardemeiits de Pa. ris 1914—1918 (avions-Uotiias-Zep. peiins.Berthas). Henri Elsun : Histoire des Etats-Unis. Vaierm Marcii : uénine (de curând tradusă din limoa germană această lucrare are şi in o ran ţa eel mai desăvârşit succes) áolberg et Gros. Se droit et ln docifine uo la justice. Du Botet: 1 raite complet de magnétisme animal. Ni. colas de Cusa: De la docte ignorance Paul Choisnard : Methode statistique et bon sens en astrologie scientifique. Albert Bayet: La mo_ rale des Uauiois. Rene Damien .: Le monde inlérieur. Cambo: Les dictâtures. F. Grandjean : Une ré. volutions dans la pnilosophie (Ja doctrine de M. Bergson). Jacques Márnám : Bergsoumsiue et metüaphysique. Succesele zilei: romane. Edmond Fleg : Salomon (un eon. te des miile et une nuit juives). Jean Giono: Un de Beaumugnes, Krut Hamsun : Benőni. Johan Bo. jer: Le visage du monde. Rosamond Lehmann : Poussiére. Arnold Zweig: La cas du sergent Griscba. Precum şi minunatele două volume ale lui André Maurois : Byron şi romanul al cărui succes continuă să crească: David Colder scris de Iréné Némi- Towski. Andre Gide : Robert. Librăria „Hasefer“ trimite orice reviste şi cărţi în provincie soco. tind francul în cursul zilei, numai in urma unui acont (restul ram. burs) Luní 31 l'tartie 1930 Ce sä ascHltäm asfâzi ? PARTEA MUZICALA. Torino: ora 21.30 Trans, unei opere. Toate posturile poloneze transmit din Varşovia ora 21.30 „Femeia divorțată operetă de Fall. Stuttgart-Franck. fur: ora 21.30 Muzică de Straus (vezi programul). Berlin : ora 22 Quartet de coarde. Dvorak: Quartet în do major. Berger: Scherzo. Langenberg: ora: 21,30 muzică de seară (vezi programul). Praga: ora 2 100 Cântece de B. Strauss, Zurich: ora 21,15 muzică de Wagner ora 22,20 muzică de cameră (Strauss, Milocker, Suppi). ROMANIA, 294 m. București : 17. Orch. Radio : Auber : Domifrou negru, av.; Joh. Straus : Trandafiri de toamnă; Puccini: Fantezie din „Bohema“ ; Candido : Intermezzo ; Morena : Quintesenţă) potp. ; Dvorak : Canzoneta indiană ; 18 : D. P. Pradon : Edmond Rostand pe scena românească; 18,15 : Orch. Radio. Zihrer : Potp. din opereta „Vagabonzii“ ; Dvorak: La şezătoarea torcătoarelor; Waldteufel : Cea mai frumoasă, vals ; 19 : D. ,L. M. Marinescu : Virgil; 19.20 : D. Ion Marin Sadoveanu : W. Shakespeare; 19.40 : IX Alex. A. Philipide : Mistral şi mişcarea Felibrilor provensali ; 20 : Muzică românească (plăci de gramofon) ; 21 : D. Sigmund Seidmann, saxofon; Rudy Wiedoeft: Pomeia, vals ; Chopin Wiedoeft : Nocturna; Kreisler-Gurenisch : Frumos rosm-trin ; Kamitz Schilkret: Lady divine ; Baroli : „Laf’N Sax“ ; Wiest Nunta țărănească ; 21 20 : D-na A. Bartfeld, violină ; Mozart: Concert re major; 21,40: D. Horia Furtuna: Souvenirs inedits sur Ed. Rostand; 21 55 : D-ra Valutina Crețoiu dela Opera Română, canto ; Tosti : Ninon ; Tosti : Când cad frunzele; Fa'are: Trandafiri dia Ispahan; Johann Strauss : Glasuri de primăvară; Brăiloia: Cântec de Reagan; Kiriac : Necredinciosul Ionică ; 22.20 : I. Iuliu Hertz, piano ; Schubert : Allegretto ; Chopin : Vals : Dudia Saint-Georges : Dans popular românesc : Sauer : Echo din Viena; 22,45 : Jurnal vorbit: AUSTRIA, 516,3 m. Viena - 352 m. Gratz : 12 : Concert; 16,30 : Concert; 18,15 : Muzică pentru copii. Budapesta: ora 20,10 „Saul" oralo rium de Handel. PARTEA VORBITA. — Bucureşti. Conferinţe despre Eminescu. Leipzig: ora 21,30 ,,Der Ihomerkorb“ de Dans Sachs. Komigsberg: ora 21,35 ,,Bnaado Vermillung'' prisă de Johansen. Berna: ora 20,30 Comemorarea a 125 ani de la naşterea scriitorului norvegian Andersen. Ingenberg: ora 22,30 „O plimbare prin Salzburg" Piesă de Erick Tomer. Stockholm: ora 20.10 Comemorarea lui Andersen. München: ora 22,03 „Vers und Farbe" piesă de Grieger 21 : Cântece vieneze ; 22 : Serată dedicată lui Hoederlein de Ludwig Unger ; 22,45 : Arii și lieduri, in continuare concert; 0,20 : Concert de orgă. ANGLIA, 356 m. Londra: 15,15 Concert; 17,20 Muzică de dans: 18,15: Muzică uşoară; 20,40: Pian; 22 : Concert simfonic ; 23,20 : Cont. lui Snowden ; 23,45 : Concert; 1 : Muzică de dans. CEHOSLOVACIA, 279 m. Bratislava : 17,30 : Concert; 18,25 : Emisiune rusă ; 19 : Concert; 20 : Cabaret ; 23 : Din Praga ; 23,15 : Muzică engleză, 487 m. Praga : 19,10 : Pentru lucrători ; 20 : Noutăţi; 21,30 : Cântece de R. Wagner; 22: Pian ; 22,35 : Vioară ; 23,15 : Ştiri. FRANŢA, 381 m. Toulouse, ly. Muzică de dans ; 19,35: Orch. argentiniană ; 20 : Cântece rusești ; 20,30 : Concert simfonic; 21,25 : Diferite melodii ; 22 : Teatru ; 23,15 : Muzică de cafenea. GERMANIA, 283 și 418 m. Berlin : 19,50 : Muzică de dans; 20,25: Autobiografia lui Georg Kauser; 21,30 : Gramofon ; 22: Quartet de coarde ; 1,30 : Muzică de dans. 325 m. Brslat ; 18,30 : Muzică pentru copii ; 20,05 : Concert; 21,30 : Gramofon ; 22 : Concert simfonic. UNGARIA, 550 m. Budapesta: 10,15 : Gramofon ; 13,05 : Concert; 18,10 : Lecţii de slovacă ; 18,40 : valsuri şi părţi din operete; 19,45: Lecţii de germană; 20,40: ,,Saul" oratorium de Haendel, cor și orch. In cont. orch. de țigani ; 23,20 Conțin cont. orch. de, ţiganii- - Mărfi ! Aprilie !S3b Miî+Stov,, rV*.. ■~**k til Crâmpeie... Conferinţele Ateneului IIN. Iorga“ Astăzi, la ora 5 d. a., se va ţine la Teatrul Naţional Studio (Piaţa Palatului Regal) a XXIlI-a conferinţă din ciclul organizat de ateneul „N. iorga* D. Em. Ciomac va vorbi despre : „Muzica românească*1, cu exemple cântate de d. Const. Stroescu şi de d.na Hélène Lebel. D.nii M. Jora şi M. G. Andricu, vor executa, la pian, compoziţii originale, unele în prima audiţie. Quartetul de coarde A. Theodorescu, va executa patru nuvelete de Andricu. La pian d. G. Kulibin. Biletele la Agenţia Feder şi la casa Teatrului. Membrii studenţi au intrarea liberă. Premiera de azi la Teatrul Regina Maria D-nii Tony Bulandra şi V. Maximilian deţin rolurile principale din comedia „N’o păcăleşti pe Antoinette“ a cărei premieră are loc astă seară la Teatrul „Regina Maria“. Expoziţii Mâine, Marţi, 1 Aprilie, va avea loc vermisajul expoziţiei de sculptură şi desemn a d-nelor Veturia Roiu şi Nina Marcgrafska în sola „Ileana“ (Cartea Românească). Expoziţia va rămâne deschisă până la : 15 Awins. ~