Curentul, aprilie 1930 (Anul 3, nr. 789-814)

1930-04-01 / nr. 789

Impresionanta aroma fMeetingul de cri Ciffiifirni JCllB"! contra comunismului Lin maior de rezerva se împuşcă pe mor­mântul fratelui sau O impresionantă încercare de si­nucidere s'a întâmplat eri la ora 5 şi luni, la cimitirul Bellu. Mulţimea, care venise eri la cimi­tir, sa depună flori pe morminte a observat pe un necunoscut de o vârstă înaintată că se plimba foarte enervat prin faţa mormântului colo­nelului Mihail Heiban. După puţin timp necunoscutul a trecut grija mormântului, a aprins candela de la căpătâiul mortului şi a aşezat flori pe morâint.­ ­ SINUCIDEREA «­ . Necunoscutul a mai întârziat câtva timp la mormânt şi când a observat că lumea se scursese de pe aleie, a scos un revolver tră­­gându-şi două gloanţe in tâmpla dreaptă. Paznicii cimitirului au alergat i­­mediat in direcţia de unde venise sgomotul produs prin descărcarea armei şi au găsit pe mormântul co­lonelului Mihail Holban, svârcolin­­du-se în spasmul morţii, pe necu­­noscutul de m­ai înainte. CINE ESTE SINUCIGAŞUL browning calibru 6.35 şi acte pe nu­mele de Victor Holban, de 69 ani, maior în rezervă, din str. Aurel Vlai­­cu 168. Cu ambulanţa salvării a fost dus la spitalul Brâncovenesc. Starea lui este disperată. Motivul funestului act nu se cu­noaşte. Organele poliţieneşti au deschis o anchetă. / Intrunirea proprie larior uc cons­­truepi !­eri dimineaţă a avut loc o întru­nire în sala Transilvaniei, a proprie­tarilor de construcţii noui. A prezidat d. ST. ATANASIU, ca­­re a făcut o expunere asupra nouei legi a construcţiilor elaborată de ministerul muncii, sănătăţei şi o­­crotirilor sociale şi a cerut reveni­rea la legea Trancu.Iaşi din 1927. D-sa a arătat apoi dificultăţile pe cari le provoacă noua lege. . Au vorbit în acelaş sens d­-nii ar­­hitect Enescu, avocat Calmanovici, Mişu Weismann şi Martin Hertz. In urmă, s’a hotărât întocmirea unei delegaţi­uni, care în frunte cu d. Atanasiu, va redacta un nou me­moriu care după ce va fi văzut de d. Trancu,Iaşi, va fi prezentat d-lui Iuliu Maniu, preşedintele consiliu­lui de miniştri şi Ion Răd­ucanu, ministrul muncii. ----------------m* » «—--------------­ întrunirea proprie­tarilor unui ani dri după amiază la orele 5 a avut loc la sediul asociaţiei, din str. A­­cademiei, întrunirea proprietarilor urbani. A prezidat d. Nicolau şi au vorbit d.ni. căp. Costescu, Bosniei Paras­­chivescu şi Negulescu, protestând cu toţi împotriva prelungirii contrac­­telor şi cerând libera tranzacţie. S’a votat, apoi o moţiune în sensul celor discutate. i Alois Jirásek (Urmare din pag. 1­ a) şi al părintelui lor întreaga simpa­tie a poporului ceh.. Scrierile sale se caracterizează printr’un belşug disciplinat de cu­getări redate într’un stil colorit, viu, concis, curat şi luminos. Un pu­hoi de imagini originale, ample şi veridice. Sentimente plăsmuite prin pana măiastră a lui Alois Jirasek sunt de o naturaleţe copleşitoare. Nimic artificial, totul natural şi simplu şi estetic, trecut pe sub fur­cile caudine ale unei raţiuni echili­brate. Puterea de evocare a acestui scriitor este aşa de mare încât lec­tura lucrărilor sale te captivează. De la început până la sfârşit trăeşti cu eroii până la cel mai mic amă­nunt. Dar cea mai strălucită dintre ope­rile sale este de bună seamă vastul roman istoric în trei părţi contopite sub sugestivul titlu: „In vârtej“. Ce evocă aceste două cuvinte fericit alipite ? Tumult, văpaie, deslănţui­­re frenetică de energie, viguros, a­­pocaliptic... Şi într’adevăr. Cea mai frumoasă epocă din isto­ria Boemiei este redată pe deplin, obiectivism şi claritate uluitoare în această monumentală operă, întreaga atmosferă sbuciumată a poporului ceh de pe vremea regelui Venceslas al IV-lea; furtuna reli­gioasă stârnită de reformatorul Ioan Huss; gravele disensiuni din­tre cehi şi germani; tabloul curţii regale, conflictele spirituale în ma­terie de dogmă religioasă-creştină, etc. Descripţia şi apologia conştiin­cioasă a sufletului celt, văzut în in­­tegratismul său prin prisma pură a ■unei inteligenţe geniale ruptă din flacăra divinităţii şi pusă cu dem­nitate în omul superior care a fost Alois Jirâsek. Toată activitatea venerabilului dispărut s’a desfăşurat în lumina idealului său naţional de a descă­tuşa neamul ceh de sub stăpânire streină. Intrăzneţul şi logicul manifest din 1918, pe care l-a redactat împreună cu alţi confraţi de-ai săi scriitori, în care cerea personalităţilor politice tenacitate şi sinceră pasiune pentru marele războiu, evidenţiază cu pri­sosinţă focul său patriotic. Câtă satisfacţie trebue să fi sim­ţit aprigul patriot Jirâsek, văzân­­du-şi visul împlinit !... Ce fericire îl va fi iluminat când a văzut că sămânţa aruncată de el a căzut în pământ rodnic şi când s’a convins că vorbele lui nu au fost aramă răsunătoare în pustiu !.. In văzduhul Cehoslovaciei fâlfâie sumbru pânza neagră a doliului. A murit zâmbitor și transfigurat un om care a slujit cu demnitate sufletul neamului său. S’a stins o faclă care a luminat drumul unui popor vitregit. A dispărut un apos­tol. La căpătâiul unui obosit, poporul cehoslovac înalţă cu smerenie şi pietate o cruce albă pentru pome­nire. Poporul român, care a luat parte la toate bucuriile prietenei sale de la Nord-Vest se asociază cu tot sufle­tul la doliul ei provocat prin moar­tea ilustrului Alois Jirosek. Cehoslovacia pierde un mare fiu și un bun sfătuitor, iar lumea în­treagă un reputat scriitor. O filă glorioasă se închide ! ION BERBECEANU ----------------— » —--------­Întrunirea Ligii ciuriaşilor Eri, a avut loc în sala „Dacia“ o mare întrunire publică a „Ligii chi­riaşilor"­ prezidată de d. I. Weber. Au luat cuvântul cu acest prilej d­-nii Bănică Ionescu, general Cos­­tescu, Lotar Rădăceanu, deputat, Tu­dor Ionescu, C. Popovici, col. Stoe­­nescu, F. Segall, Weber,Cernăuţi, B. Magder, Petrescu, Bragadireanu şi Ion Eftimesc­u. La sfârşit s’a votat o moţiune. mm K­areasia După încercările timide d­in prima zi, grajdurile s‘au avântat cu încre­dere în alergările de eri, marcând victorii sigure, susţinute cu convinge­­re la mutual şi book. Dela Kanner, Isteţ şi Curcubeu s‘au plimbat în faţa reprezentanţilor din antrenamentul lui Sinka, Nicotină, grea împovorată, şi Count­ilari plecând steagul în faţa uşurinţei cu care învingătorii galopau spre ponton, Marchetta, francine şi Dece nu au complectat tabloul victo­rioşilor. Iată rezultatul technic : PR. TANDAP.109. Dece nu, Gla­ci­­ator, Mercure. P. Geogiskhan. Cota 10:59—21—22. PR. 1e MARTIE : Marchetta, Fa­n­­chon, Valencia. N. P­odrâng, Rouă, Ellena, Suceava. Cota 10:28—17—19. PR. PLUMBUITA: Isteţ, Nicolina, Hanna. N. P. Cucu, Bimbaşa Paşa, Dâmboviţa. Cota 10:28—22—18. PR MUŞAT: Curcubeu, Count Hari, Joan Hableur. N. P. Ficako, So­­veja. Cota 10:26—14—16. P. ROMA : Fraucine, Vabat, Tera. nova. N P. F­auche le tte. HIPISM Asociaţa culturală „Cultul Patriei“­ şi alte câteva societăţi au organizat eri d. a. un meeting de protestare contra comunismului şi de preconi­­zarea măsurilor de luat în contra aceste mişcări în Basarabia. Erau de faţă d-nii Dr. Angelescu, g-ral Traian Moşoiu, Marin Ştefane­­scu, preşedintele asociaţiei ,,Cultul Patriei", dr. Hurmuzescu, dr. Ştefan Minovici, prof universitari, An­ină- Cazul a fost adus la cunoştinţa au­­nit gener­aji Popovici, lreferen,­torităţilor şi La faţa locului sau dus f_ DklN­UUldj Urlăţanu, re. d-nii general­i Nicoleanu, prefectul * . fl. Vot provinciale­ politiei; Codin Ştefanescu, prim pro- numeroşi studenti şi intelectuali, etc. eurei şi V. Daskevici chestor. * D prof. MARIN ŞTEfANESCU, Asupra sinucigaşului sa găsit un­­preşedintele asociaţiei arată scopul meetingului organizat şi roagă asis­tenţa să păstreze şi după terminarea adunării toată liniştea. PERICOLUL COMUNISMULUI LA NOI Ia cuvântul apoi d. CIUSTU (basa­­rabean), care spune că pericolul co­munismului a întrecut în ultima vre­­me orice limită. S'a strigat pe străzi­­le Ch­işinăului, în prezenţa armatei noastre : Jos Basarabia, jos armata ! E timpul să reacţionăm puternic. D.­­ BUZDUGAN, deputat, spune: Ca basarabeni, ştim cât de mare este rostul tăriei româneşti în această pro­­vincie. Apelăm la sprijinul românis­mului de pretutindeni să ne secundeze în opera de înlăturare a verminei co­muniste. D-na ALISTAR preconizează inten­­sifi­ca­rea propagandei culturale în Basarabia, iar d.­prof. unic. tiurmu­­zescu purificarea atmosferei de cer­­turile politicianiste (voci din sală , joc 90 trădătorii; jos cu Stere cari au adus atâta rău. RU spune: Basarabia e pentru noi una din provinciile cele mai delicate, deoarece aci se va da in cazul unei viitoare navale ruseşti, lupta decisivă de sal­­vare a românismului. S’a făcut cu această provin­cie o tristă experinţă. Se im­pune pentru isbânda luptei noastre un armistiţiu al poli­­ticei zăvorirea graniţei spre Rusia şi mai ales înlăturarea trădătorilor din viaţa publica. (Sala apostrofează pe d. Ste­re; un grup striga: franiască par­­idul liberal, care a introdus starea de asediu). Adunarea pensio­nar­ilr c. f. r. In sala „Locomotiva“ a avut lo­cri dimineaţă, adunarea soc. pens­­sionarilor C. F. R., sub preşedinţia d.lui C. Gorovei. D. T. Navrescu, secretar,casier a dat citire raportului pe anul 1929, care este aprobat de adunarea ge­nerală.­­ S’a dat descărcare gestiunei finan­ciare și s'a votat proectul de buget pe anul 1930. D-nii Gorovei, I. Rusescu, I. Proca, I. Ștefănescu au arătat doleanțele pensionarilor, cerând ridicarea aju­­toarelor. După aceea s’a trecut la alegerea nouilor membrii în comitet. Adunarea proprie­­tarilor Mpoteian­ Eri, in sala „Tinerimea“ asociaţia proprietarilor hipotecaţi a ţinut o nouă întrunire. Au vorbit d-nii N. Georgescu, Pa­­velescu,Dimo, Asbest­ R.­Sărat, I. Stă­nescu, prof. Em. Antonescu, C. Iar­­ca, senator Georgeanu şi G. Cris­­tescu. SA SE ZAVOREASCA GRANI­TA LA NISTRU D. GENERAL REFERENDA­ 99Curcanii sportiv Reziltatele de eri Foot­ball Venus.Unirea Tricolor 3—0. Juventus-Olimpia 2—0 Pr. Mihai­ Macabi 1—0. Sp. Studenţesc.Turda 2—1. In cele trei partide de la onoare, învinşii au dominat iar câştigătorii au marcat. Două din partide au fost schilodite de arbitri, întâlnirea dintre universitari şi violeţi a decurs­­în favoarea învin­şilor cari n’au speculat ocaziile. Rugby Rugby Club—P. T. T. 6—0 Stadiul—Sp. Studenţesc 3—0. In timp ce partida primă a fost deslânată, matchul derby al catego­riei, de o duritate puţin obişnuită, a adus victoria Stadiului. Camil a marcat un essai către sfârșitul primei reprize. Cross-Co­un­try In primele, patru locuri ale cam­pionatului juniorilor s-au clasat : 1) Lazăr (Stadiu), 2) Gucu (V. D), 3) Tâlvescu (Stadiu), 3) Comă­­nescu (V. D). Pe echipe clasamentul este : 1) Viforul Dacia, 2) Stadiu Român 3) Tenis Club A, 4) Turda 5) Tenis Club B. Ciclo­cros Din 16 participanţi şase au ră­mas pe drum. In primele trei locuri s’au clasat : 1) D Henich (Velo Club Marvan). 2) I. Frize (Velo club Marvan). 3) P. Vasilescu (Carmen). CURENTUL CUM ACŢIONEAZĂ COMU­NISMUL D. general POPOVICI, fost coman­dantul militar al Basarabiei, vorbeşte despre modul de acţionare al conm­­nismuilui în Europa şi in special in Basarabia. Face elogiul populaţiei basarabene şi al soldatului român, care-şi îndeplineşte datoria întreagă la Nistru. Socoteşte drept criminali pe aceia cari azi nu-şi fac datoria faţă de acţiunea revoluţionară a agenţilor comunismului. In timpul cât vorbia d. Cr. Urlă­­ţianu, s'a produs un grav incident pe care-l relatăm în pag. 4-a. Mai iau cuvântul apoi d-nii dr. Ghiulamilia, în numele românilor macedoneni, maior Ciocazan (Craio­va), avocat N. Bălănescu în numele secţiilor din provincie ale „Cultului Patriei1", gen. lstra­ti. Popescu Boto­­şani, preşedintele „Uniunii studenţi­lor creştini" după care d. Marin Şte­fănescu citeşte o moţiune, pe care o vor prezenta Regenţei, o delegaţie compusă din d-sa, d-nii gen. Referen­­daru şi Popovici. Dăm în pag. 4-a manifestaţia de stradă a congresiştilor. Manifestaţia studenţilor din Iaşi IAŞI, 30.­­ Astăzi la ora 11 dimi­neaţa, a avut loc o mare manifes­taţie a studenţilor împotriva peri­­colului comunist. Studenţii în mare număr s-au strâns în faţa Universităţii, unde studentul Petraşcu, preşedintele cen­trului Iaşi, a arătat rostul acţiunii. Un cortegiu a parcurs străzile Ca­rol, Lăpuşneanu, până în Piaţa U­­nirii, în care aşteptau peste câteva mii de cetăţeni. In faţa statuei lui Al. Cuza au vor­bit Petraşcu, Costruş, Panca, Panait şi Cornelia Zelea Codreanu. Studenţii au manifestat apoi pen­tru Dinastie strigând: „Trăiască Regele MihaiIn urmă s'au îm­prăştiat în linişte. Cursele de avioane au fos reluate Cu încăpere de la 1 Aprilie, se reiau cursele de avioane ale companiei internaţionale de navigaţie aeriană. Cursele se fac din Bucureşti spre Belgrad, Viena, Budapesta, Praga, Nurenberg, Strassburg, Paris şi Con­­stantinopole şi înapoi. Serviciul va fi făcut zilnic, afară de Duminici când nu va fi făcut între Bucureşti—Paris şi Bucureşti— Constantinopole. Pentru Bucureşti—Constantinopole şi Bucureşti— Viena, plecar­ea şi so­­sirea se face în aceiaşi zi; pentru ce­lelalte oraşe după Viena sosirea va fi în ziua următoare. Aceasta numai până, la 1 Maiu, căci după această dată se va sosi ,şi în celelalte oraşe — inclusiv Parisul , în ziua ple­cărei. Vor fi prescurtate haltele în cele­lalte oraşe şi astfel că pasagerul ple­cat dimineaţa din Bucureşti va fi seara la Paris şi cel plecat diminea­ţa din Paris, va­ fi înainte de orele 7 seara la Bucureşti. In acelaşi timp, cu începere de la 1 Maiu se va face şi transportul regulat al ziarelor, astfel că, ziarele de dimineaţă, din Paris, să fie di­stribuite în Capitală abonaţilor seara. Se primesc spre expediere cu avion scrisori, cărţi poştale, imprimate pre­cum şi colete în greutate de 1, 5, 10, 15 şi 20 chilograme, pentru toate lo­calităţile enumărate mai sus. Pentru aceste expedieri, pe lângă taxele obiş­nuite, se va percepe o supra­taxă de avion. Taxele de călătorie ale pasageri­lor cu avioane sunt următoarele: De la Bucureşti spre Belgrad lei 3000, Budapesta 6410, Viena S220, Praga 10.450, Strassburg 14800, Paris 17.950, Constantinopol 6.200, Sofia C.410 , Varşovia 14.700. Din Paris, sunt legături aeriene cu Londra, Berlin şi München. CURSE AERIENE IN TARA Cu începere de la 15 Aprilie vor fi reluate regulat cursele de avioane din ţară, având atelea,ş itinerarii ca şi anul trecut. Cursele se vor face pe distanţele Bucureşti—Galaţi—Iaşi—Chişinău, Bucureşti—Cernăuţi, Bucureşti—Cluj etc. Taxele de călătorie pentru cursele de avioane in ţară vor fi mai reduse ca cele din anul trecut. Crima unui dement la Cernăuţi CERNĂUŢI 29.­­ In spitalul de nebuni din oraşul nostru s'a petre­cut o fioroasă crima Dementul Vasia a cărui identitate n'a putut fi stabilită complet, găsit acum câteva luni vagabondând pe străzi, a fost apucat de un acces de furie azi dimineaţă. Vasia a luat un pietroi și a lovit de mai multe ori în cap pe demen­tul Ferdinand Istvan. Acesta în urma loviturilor primi­te a încetat din viață. ni in papucii ii calendar Icarnetul zilei BALOANE DE SĂPUN IN 24.. Era sa renunţ de a mă mai urca Par'că aveam o presimţire. Vagonul era deja plin, când s'a oprit în sta­ţia dela „lloscu­”. Iar pe refugiul de lângă grilajul statuiei aştepta o massa compactă de oameni. M'am repezit, cel dintâi, spre bara de alamă. Pusesem chiar un picior pe scara vagonului. In spatele meu, două dudui sileau să se strecoare înăuntru. N'am avut inima să le-o iau înainte şi le-am făcut foc să treacă. Dar o cucoană monumentală, re­morcând un băeţel pipernicit, cu şap­că de şcoală şi cu ochelari ce trădau o miopie precoce, se folosi de împre jurare. O lovitură de cot, bine apli­cată, îmi taie orice veleitate de re­z­istență. — „Moasi­la!..." ripostai eu, destul de tare. Cucoana întoarse capul, f­ul­ger­andu-mă cu o privire de tigroaica flămândă. Mi-am sucit, la rândul meu, gâtul spre ceafa, in căutarea uliui interlocutor închipuit. Şi, acu­zându mă cu amândouă mâinile, uram scârlit in cutia cu sardele, exact in clipa când uşa automată era gata să-mi prindă capul, in cleştele ei per­fid. Tot orizontul meu se reducea la ceafa cucoanei. In faţa ei, cele doua dudui şoptiau cu multă volubilitate tare aş fi vrut s'aud ce vorbeau!... — „­­ir­ar al dracului, Cine a mai inventat Facificurile!..“ mă gândeam eu, cu năduh. „Şi cine ştie până unde o fi mergând! La staţia viitoare, te pomeneşti că se înghesuie vreunul in mine, mă'npinge peste ea şi mă câr­peşte!". Dar este, se vede, un Dumnezeu chiar pentru omul cel mai necăjit. Vine taxatorul: — „Taxa, vă rog".. Duduite plătesc câte 5 lei. Eu mă căznesc să-mi insinuez mâna in bu­zunarul de la pantaloni, fără să simtă cucoana. Dar ea e ocupată să scoată, din poșeta, o hârtie de 20 de lei. — „Nu merge la Ékftene" râspurn­­ea, taxatorului, intinzandui bancnota. — „Două, până la Ékftene !" zice de taxatorul. „Luaţi pe 14, asta-i 24!„ Şi intorcâridu-se in altă parte: — „taxa, vă rog!.." — „Bubi", zice cucoana, „hai să n dăm jos, cum greşit tramvaiul!" Si incercand o dificila rotaţia pe ISO de grade, im­i trage un cot, in burtă. — „Pardon!.." se scuză ea, pe un ton care vrea să fie amabil. Sunt că nu se suie sângele in cap. — „Cuconiţă" zic ieşirea e prin faţă...". Cucoana nu mă luşă să sfârşesc. Ma apuca, sarapan, de mană şi mă svurie, ca pe un proiectil, spre ceilalţi pasageri de pe­ platformă. — „Ba-ţi o buna!.. icneşte un ce­tăţean, in braţele caruia am căzut ca un bolovan. Şi înfruntând privirea cucoanei: — „Păi ara dreptate dumnealui! Eşi­rea e pun faţa!..". Uşa automata pufăie astmatic. Am ajuns la „Carpaţi". — „tu ies pe unde im­i place!.." il apostrofează cucoana, cu un picior pe scară. Dar cetâțeanul nu se da balul: — „Din partea mea, poţi să şi intri pe unde, nu-ţi place!..". Uşa puiule din nou, inchizăndu-se. — „Uf!!"... Geer Patrick LUNI 31 MARTIE 1936 ORT. Sf. Martir Ipath CAT. Sf. Balbina Fecioara. TEATRE OPERA : ora 8 jum. seara Mireasa vândută. NAŢIONAL : ora 8 jum. seara Da­ma cu camelii. VENTURA : ora 8,45 seara Pui de vultur. REGINA MARIA: ora 9 seara N’o păcăleşti pe Antoinette. FANTASIO : ora 9 seara X. Y. 2. STUDIO NAŢIONAL, ora 8,45 seara Locţiitorul. FANTOME ŞI PAIAŢE: Celia. CINEMATOGRAFE CAPITOL: „Broadway Melody“ film vorbitor şi jurnal sonor. TRIANON : Rio Rita cu Bébé Da­­­niels (film sonor). LUX : Appassionatta de Beethoven , după romanul lui Pierre Frondare men Novarro (film­ vorbitor şi sonor). SELECT : Nu mai cred în femei, film vorbitor cu Richard Tauber BULEVARD-PALACE: „Castelul misterios“ cu Harry Rol şi o co­medie poliţistă. LIPSCANI: Rătăcire (din viaţa fe­telor de pension). Comedie şi ar­tişti FEMINA : Inimi sdrobite cu Anny Onora. CORSO: Şoimii deşertului, Cu En­rique Rivero, ELITE : Uribany in revista Fla Fla şi filmul Clauza Mariajului cu Brîn­e Dove, A. R. A. A. (Sala Franklin) , Ca­­zacua cu John Gilbert şi Renée Adorée, A. R. P. A. (Sala Episcopiei) , „Vul­­pea argintie“ (Sturm über Asien) MARNA : Waterloo. MARCONI: Maison Cronette şi trupa Costică Toneanu. VOLTA-BUZEŞTI: Ţara fără fe­­­mei cu Conrad Veidt. RAHOVA: înaltă trădare, cu Ger­da Maurus şi revista Mic şi-al dracului. ATENEUL OBOR: Căpitanul Soren cu Anna Nilson şi H. Warner 10 acte şi o complectate. DICHIU: Malec în noaptea nunţei, complectate jurnal. AMERICAN : Amanta cu Clara Bow ccmplectare cu Fred Thomson. GLORIA : Venea o moara pe Siret, cu Marcella Albani, Werner Fuel­ler şi Iancu Brezeanu. TERRA: Triumful puterei, matchul de box şi revista: Ultima şi cea mai bună de Nicon­ Nican. REX: „A doua viaţă“ cu Pola Re­gii şi revista „Chilipir“. ROMA: Corabia blestemată, Cava­lerul blestemat şi artişti. FILANTROPIA: Chipuri uitate, cu Olga Baciajova şi o comedie. Coif­ii Librăriei „Hasefer“ Vitrina câiiirutr mmm Librărie de artă „Hasefer“, dxn str. Eugen Carada 7 (Karagheorghe­­vici), recomandă următoarele cărţi interesante : Studii, Esseuri, Filosofie, Istorie, Memorii: Norton Cru : Témoins (Essai d’a. nali se et de critique des souvenirs de combattants édités en franciás de 1915—1928). Léo Chestoiv : Sur les confins de la vie (l’apothéuse du dépaysement). La philosophic t‘e la tragédie (Dosíoiewski et Nietzsche t Le póuvöir des Gleis (Poteslas Elu­vium). Léon Daudet: Clémeucenu qui sauva la Patrie. René Benjamin : Clémenceau dans la retrăite. Sua. réz : La vie orgueilleuse de Clémen­ceau. Alma Socderjelm : Fersen el Marie Antoinette (Correspondance et journal intime) _ Henri Roben . Les grands proces de l’fclistoire : septieme séne et les précédeníes. beo London : Les grands procés de 1929. Byniatier : Marines de guerre. Albert Muusset : L’attentat de Sara­­jévco (un drame historique). Jules Poirier : Les bombardemeiits de Pa. ris 1914—1918 (avions-Uotiias-Zep. peiins.Berthas). Henri Elsun : His­­toire des Etats-Unis. Vaierm Marcii : uénine (de curând tradusă din lim­­oa germană această lucrare are şi in o ran ţa eel mai desăvârşit succes) áolberg et Gros. Se droit et ln doc­­ifine uo la justice. Du Botet: 1 raite complet de magnétisme animal. Ni. colas de Cusa: De la docte ignoran­ce Paul Choisnard : Methode stati­­stique et bon sens en astrologie scientifique. Albert Bayet: La mo_ rale des Uauiois. Rene Damien .: Le monde inlérieur. Cambo: Les dictâtures. F. Grandjean : Une ré. volutions dans la pnilosophie (Ja doctrine de M. Bergson). Jacques Márnám : Bergsoumsiue et metüa­­physique. Succesele zilei: romane. Edmond Fleg : Salomon (un eon. te des miile et une nuit juives). Jean Giono: Un de Beaumugnes, Krut Hamsun : Benőni. Johan Bo. jer: Le visage du monde. Rosamond Lehmann : Poussiére. Arnold Zweig: La cas du sergent Griscba. Precum şi minunatele două volume ale lui André Maurois : Byron şi romanul al cărui succes continuă să crească: David Colder scris de Iréné Némi- Towski. Andre Gide : Robert. Librăria „Hasefer“ trimite orice reviste şi cărţi în provincie soco. tind francul în cursul zilei, numai in urma unui acont (restul ram. burs) Luní 31 l'tartie 1930 Ce sä ascHltäm asfâzi ? PARTEA MUZICALA.­­ Torino: ora 21.30 Trans, unei opere. Toate posturile poloneze transmit din Var­şovia ora 21.30 „Femeia divorțată operetă de Fall. Stuttgart-Franck. fur: ora 21.30 Muzică de Straus (vezi programul). Berlin : ora 22 Quartet de coarde. Dvorak: Quartet în do major. Berger: Scherzo. Langenberg: ora: 21,30 muzică de seară (vezi pro­gramul). Praga: ora 2­ 100 Cântece de B. Strauss, Zurich: ora 21,15 mu­zică de Wagner ora 22,20 muzică de cameră (Strauss, Milocker, Suppi). ROMANIA, 294 m. București : 17. Orch. Radio : Auber : Domifrou­ negru, av.; Joh. Straus : Tranda­firi de toamnă; Puccini: Fantezie din „Bohema“ ; Candid­o : Inter­mezzo ; Morena : Quintesenţă) potp. ; Dvorak : Canzoneta in­diană ; 18 : D. P. Pradon : Edmond Rostand pe scena românească; 18,15 : Orch. Radio. Zihrer : Potp. din opereta „Vagabonzii“ ; Dvorak: La şezătoarea torcătoarelor; Wald­teuf­el : Cea mai frumoasă, vals ; 19 : D. ,L. M. Marinescu : Virgil; 19.20 : D. Ion Marin Sadoveanu : W. Shakespeare; 19.40 : IX Alex. A. Philipide : Mistral şi mişcarea Felibrilor provensali ; 20 : Muzică românească (plăci de gramofon) ; 21 : D. Sigmund Seidmann, saxo­fon; Rudy Wiedoeft: Pomeia, vals ; Chopin Wiedoeft : Nocturna; Kreisler-Gurenisch : Frumos rosm-t­rin ; Kamitz Sch­ilkret: Lady di­vine ; Baroli : „Laf’N Sax“ ; Wiest Nunta țărănească ; 21 20 : D-na A. Bartfeld, violină ; Mozart: Concert re major; 21,40: D. Horia Furtuna: Souvenirs inedits sur Ed. Rostand; 21 55 : D-ra Valutina Crețoiu dela Opera Română, canto ; Tosti : Ni­non ; Tosti : Când cad frunzele; Fa'are: Trandafiri dia Ispahan; Johann Strauss : Glasuri de primă­vară; Brăiloia: Cântec de Reagan; Kiriac : Necredinciosul Ionică ; 22.20 : I­. Iuliu Hertz, piano ; Schu­bert : Allegretto ; Chopin : Vals : Du­dia Saint-Georges : Dans popular românesc : Sauer : Echo din Viena; 22,45 : Jurnal vorbit: AUSTRIA, 516,3 m. Viena - 352 m. Gratz : 12 : Concert; 16,30 : Con­cert; 18,15 : Muzică pentru copii. Budapesta: ora 20,10 „Saul" oralo rium de Handel. PARTEA VORBITA. — Bucureşti. Conferinţe despre Eminescu. Leipzig: ora 21,30 ,,Der Ih­omerkorb“ de Dans Sachs. Komigsberg: ora 21,35 ,,Bn­­aado Vermillung'' prisă de Johan­­sen. Berna: ora 20,30 Comemorarea a 125 ani de la naşterea scriitorului norvegian Andersen. I­ngenberg: ora 22,30 „O plimbare prin Salz­burg" Piesă de Erick Tomer. Stock­holm: ora 20.10 Comemorarea lui Andersen. München: ora 22,03 „Vers und Farbe" piesă de Grieger­ 21 : Cântece vieneze ; 22 : Serată dedicată lui Hoederlein de Ludwig Unger ; 22,45 : Arii și lieduri, in continuare concert; 0,20 : Concert de orgă. ANGLIA, 356 m. Londra: 15,15 Concert; 17,20 Muzică de dans: 18,15: Muzică uşoară; 20,40: Pian; 22 : Concert simfonic ; 23,20 : Cont. lui Snowden ; 23,45 : Concert; 1 : Muzică de dans. CEHO­SLO­V­ACI­A, 279 m. Bra­tislava : 17,30 : Concert; 18,25 : E­­misiune rusă ; 19 : Concert; 20 : Cabaret ; 23 : Din Praga ; 23,15 : Muzică engleză, 487 m. Praga : 19,10 : Pentru lu­­crători ; 20 : Noutăţi; 21,30 : Cân­­tece de R. Wagner; 22: Pian ; 22,35 : Vioară ; 23,15 : Ştiri. FRANŢA, 381 m. Toulouse, ly. Muzică de dans ; 19,35: Orch. ar­­gentiniană ; 20 : Cântece rusești ; 20,30 : Concert simfonic; 21,25 : Di­ferite melodii ; 22 : Teatru ; 23,15 : Muzică de cafenea. GERMANIA, 283 și 418 m. Ber­lin : 19,50 : Muzică de dans; 20,25: Autobiografia lui Georg Kauser; 21,30 : Gramofon ; 22: Quartet de coarde ; 1,30 : Muzică de dans. 325 m. Brslat ; 18,30 : Muzică pen­tru copii ; 20,05 : Concert; 21,30 : Gramofon ; 22 : Concert simfonic. UNGARIA, 550 m. Budapesta: 10,15 : Gramofon ; 13,05 : Concert; 18,­10 : Lecţii de slovacă ; 18,40 : valsuri şi părţi din operete; 19,45: Lecţii de germană; 20,40: ,,Saul" oratorium de Haendel, cor și orch. In cont. orch. de țigani ; 23,20 Conț­in cont. orch. de, ţiganii- - Mărfi ! Aprilie !S3b Miî+Stov,, rV*.. ■~**k til Crâmpeie... Conferinţele Ateneului IIN. Iorga“ Astăzi, la ora 5 d. a., se va ţine la Teatrul Naţional Studio (Piaţa Pala­tului Regal) a XXIlI-a conferinţă din ciclul organizat de ateneul „N. iorga*­ D. Em. Ciomac va vorbi despre : „Muzica românească*1, cu exemple cântate de d. Const. Stroescu şi de d.na Hélène Lebel. D.nii M. Jora şi M. G. Andricu, vor executa, la pian, compoziţii o­­riginale, unele în prima audiţie. Quartetul de coarde A. Theodore­­scu, va executa patru nuvelete de Andricu. La pian d. G. Kulibin. Biletele la Agenţia Feder şi la casa Teatrului. Membrii studenţi au intrarea liberă. Premiera de azi la Teatrul Regina Maria D-nii Tony Bulandra şi V. Maximilian deţin rolurile prin­­cipale din comedia „N’o păcă­leşti pe Antoinette“ a cărei pre­­mieră are loc astă­ seară la Tea­­trul „Regina Maria“. Expoziţii Mâine, Marţi, 1 Aprilie, va avea loc vermisajul expoziţiei de sculp­tură şi desemn a d-nelor Veturia Roiu şi Nina Marcgrafska în sola „Ileana“ (Cartea Românească). Ex­­poziţia va rămâne deschisă până la : 15 Awin­s. ~

Next