Curentul, octombrie 1930 (Anul 3, nr. 967-997)

1930-10-01 / nr. 967

Direcţiunea Restaurantului MONTE-CARLO Anunţă onorata sa clientelă că va deschide Joi 2 Octombrie Restaurantul Tanerul PICC&DILY 1 Strada Sărindar 1 Sala Bi­zantina sub Cercul Militar Cel mai frumos local familiar de iarnă din Capitală, Orchestră PETRICA MOŢ­OI şi JAZUL BARBU. SPĂLĂTORII MECANICE pentru Spitale, Sanatorii, Cazărmi, Cămi­­nuri, Internate, Hoteluri, Băi, imobile de raport etc. fabricat I. A. JOHN A. C., Erfuri Prospecte și Devize la cerere prin­­ Reprezentanta generală pentru România Inginer MARIUS STRELISKER, București 1., str. Bolintineanu 6. Tel. 343-24 Uzinele Române Bucureşti — Strada Agricultori 29 livrează avantajos. CUTII ŞI BIROANE de tablă albe şi litografiate PLACATE şt RECLAMA de tablă litografiate şi presate în relief . NOBILE In calitate superioară executarea modernă şi preţuri convenabile PUTEŢI PROCURA LA Székeli & Reti FABRICA de MOBILE S.M. Târgul-Mureş Sucursale: BRAŞOV, SIBIU Persoanele de încredere condiţiuni de plată favorabile Marele asortiment de piane şi pianine Tribunalele militare Co­nsemnul pentru abuz de încredere Secţia II-a a consiliului de răz­­boiu a corpului II armată, prezidată de d. col. Străjescu, asistat de co­misar regal lt.-col. Pruteanu Radu, a judecat cin procesul caporalului Albert Domocoş din serviciul geo­grafic al armatei, acuzat de abuz de încredere. Vina ce se impută susnumitului caporal, era că și-a însușit suma de 12.596 lei din valoarea biletelor de loterie ale soc. „Gospodăriile Rurale“, pe care le primise spre plasare,­a comisar regal li-col. Pruteanu a cerut condamnarea acuzatului el contravenind art. 323, 322 c. p. c. comb. cu art. 258 c. i. m. Consiliul deliberând, l-a condam­nat la două luni închisoare.­ ­Cttfludatrutîstâ la muncă sil­nică pe viaţă în faţa secţiei I-a a aceluiaş con­siliu au venit spre judecare în con­tumacie procesele soldaţilor Ion Gheorghe, Roşioru Voicu, Sandu Maria din C. R. Brăila, Petrof Va­sile din reg. 3 art., Ion Costache din reg. 63 inf., Roşica Nicolae din reg. 5 inf. şi Toma Ion din reg. 23 inf., toţi acuzaţi de dezertare la inamic. Consiliul i-a condamnat în con­tumacie la muncă silnică pe viaţă. Achitat Soldatul Antoniac D-tru din reg 20 obuziere, fusese trimis în jude­cata justiţiei militare pentru lovirea şi insulta superiorului. Procesul său venind spre jude­care în faţa consiliului de războiu, apărarea prin d. avocat Ioan Bian­­chi a arătat instanţei că între acu­zat şi superior existau raporturi de prietenie, şi că totul se datoreşte unei altercaţii ivite între ei. După o scurtă deliberare, consi­liul aduce un verdict de achitare. Condamnat Soldatul Neamţu Marin din reg. 9 roşiori, acuzat de dezertare în ţară şi risipire de efecte, a fost condamnat la un an închisoare în lipsă. Citiţi Mica Publicitate Prohodul iad­ Idei Unitare din pagina l­a Idealist incorigibil, d. N. Iorga nu putea să prevadă cum se va realiza, măcar pentru o clipă, a­­ceastă dorinţă a sa, şi câţi vor îi impresarii politici cari să se bată pe această tinerime deranjată de la mesele de studiu şi chemată să înfiereze ticăloşia, servind indi­rect „des espéces ă se compren­­dre“. Că elitele de carte îl preocupau atunci, ca şi acum, când colectea­ză cu atâta patriotism nemulţumi­rile celor decepţionaţi de partidele politice, este dovada în cuvintele ce i se reproşau cu asprime la 1906: „Şi cum vrea d. Iorga să-şi ri­dice neamul, cum vrea în special să înlăture acea poreclită majori­tate, acea tiranie a votului, care pune pe orice binevoitor în tragi­ca alternativă sau de a neguia cu ea sau a se retrage din viaţa nu numai politică ci chiar publică, d-sa spune: „Deci, făcându-se a­­pel la aceşti oameni, la ceea ce ei numesc majoritate, — această ma­joritate o declar absolut contesta­bilă“. „Căci, cum am spus, în afară de cei ce se amestecă în meşteşu­gul de a face politică, în afară de aceştia mai avem în Statul acesta românesc mai bine de patru mi­lioane de locuitori *) ai ogorului strămoşesc, oameni cari, dacă s‘ar îndrepta către dânşii o vorbă cu milă, dacă li s‘ar arăta un adevă­rat simţ de solidaritate cu dânşii, ei ar fi aceia cari ar reprezintă majoritatea într'o viaţă politică normală“. Iar d. dr. Gherghel, în continua­rea rechizitorului său, spune lu­cruri demne de a fi reamintite, *) la anul 1906. Nota Red, căci au fost verificate de şirul a­­nilor. „D. Iorga preamăreşte, cu drept cuvânt, şi pledează pentru înfră­ţirea cătimei şi a calităţii, a po­porului şi a nobilimei cu dor de Ţară. D-sa vede decadenţa libera­lismului traficant, de care este molipsit şi partidul conservator, vede şi decadenţa parlamentaris­­mului în toată Europa, chiar şi în Anglia, vede „cum sunt atâtea State din lume, cari pentru că sunt constituţionale nu sunt poate mai fericite decât altele1". Le vede toate acestea d. Iorga. E vorba între altele de educa­ţia necesară masselor electorale înainte de a li se da drumul în arena politică. D. Gherghel e tran­şant şi clarvăzător: „căci răul nu vine de la mini­strul, care face hatârul, ci de la cei, cari o smulg. Ce rost ar a­­vea, ca ministrul să decidă în mod nedrept între doi inşi din a­­celaş partid, pe cari nici nu-i cu­noaşte, dacă majoritatea imorală a voturilor n‘ar influenţa prin glasul deputatului în dauna ade­sea a celui mai meritos?“. In concluzie, autorul broşurii scrie: „Egalitatea de vot e în sine o nedreptate, căci se asemueşte prin ea calitatea cu cantitatea, ceea ce nu poate fi progres“. După douăzeci şi patru de ani, aceste idei simple justifică deo­potrivă noua ofensivă politică a profesorului de istorie, care-şi ve­de triumfând învinsele sale idei de la 1906, ca şi retragerea din viaţa politică a democratului C. Stere, care asistă cu durere la fa­limentul partidelor a căror ideo­logie a creiat-o şi a încălzit-o cu sângele său aprins, toată viaţa, v- - _ Romulus Festivitatea dela soc. corală „Carmen“ Lunea trecută la sediul din str. Parlamentului 2, s’au strâns cei 200 de membri cântăreţi ai soc. corale „Carmen“ pentru a lua parte la solemnitatea deschiderii anului de activitate 1930—1931-Serviciul religios s’a oficiat de diaconul Ilie Ionescu, şi preoţii Vasile Popescu, L. Dumitrăches­­cu şi Teodor Totolici, carmenişti răspunsurile fiind date de mem­brii societăţii. Preotul Nicolae Popescu, membru al Academiei Române şi vice-preşedinte al societăţii, crede că şi în acest an de activitate care este al XXX-lea an de mun­­că pe tărâmul cultural, va fi la fel de propăşitor ca şi ceilalţi. D. I. Chirescu, maestrul direc­tor, schiţează programul de acti­vitate pe 1930—1931 din care re­zultă că în afară de obişnuitele concerte populare, societatea, va mai executa: Simfonia IX şi Mis­sa Solemnis de Beethoven, Dam­naţiunea lui Faust de Berlioz, Pustiul de Feld­en David etc.. Urează şoc­ an bun şi rodnic. D. Tică Niculescu, secretar al societăţii comunică membrilor că la societate a luat fiinţă biblio­teca muzicală „D. G. Kiriac“ care începând de la 1 Noembrie a. c. va putea sta la dispozițiunea membrilor pentru a consulta di­ferite scrieri muzicale. -------------- | » -----­ Conferinţele societăţii române de filosofie Ca şi In anii precedenţi societatea română de filosofie, a organizat o serie de conferinţe, compusă din două cicluri, ce se vor ţine în amfi­teatrul Fundaţiei Universitare Ca­rol I. Un ciclu este intitulat: Filosofiei ro­mânească, iar altul: Figuri de mari filosofi contemporani. In primul vor vorbi: Preot N. Popescu: Eufrosin Po­teca; I. Rădulescu-Pogoneanu: Vasile Conta; I. Petrovici: Titu Maiorescu; G. G. Antonescu: Spiru Haret; I. F. Buricescu: Dimitrescu-Iaşi; N. Bag­­dasar: A. D. Xenopol, iar în al doilea: C. Rădulescu-Motru: Fr. Nietzsche; I. Petrovici: Cfi. Renouvier; M. Ra­­lea: J. M. Guyau; M. Florian: Ed. von Hartmann; N. Petr­escu: Bradley; Tudor Vianu: Subiect reservat; C. Narny: W. Dilthey; I. Brucăr: A. Lie­­belt; I. Nisipeanu: W. Wundt; M. Moldoveanu: W. Stern. Conferinţele vor începe la 15 oc­tombrie. Data exactă a fiecărei conferinţe se va anunţa la timp. In atenţia­ primăriei de negru Locuitorii din str. Băicului ne roagă să atragem atenţia Primăriei de ne­gru asupra star­ei acestei străzi, care deşi nou papaotă, este impracticabilă. De când se lucreaz­ă la canalizarea şoselei Pantelimon, toată circulaţia din­spre Gara Obor, se îndrumează pe str. Băicului, care a deoneit o nenoro­cire pentru locatari. CRÂTcvrcnica Luni 29 Septembrie 1930 Buletinul institutului me­teorologic central Situaţia atmosferică in Europa, ora 9 a. m. — Maximul baromtrie din N.W. continentului şi cel din Rusia, precum şi depresiunea din N. Rusiei comandă situaţia. Curenţii de pertur­­baţie se deplasează dela W. la E. cu 500—600 lan., în 12 ore. Temperatura în creştere aproape pe tot continentul, sunt cuprinse între 15—25 gr. în Me­­diterana, 7—18 gr. în centrul Euro­pei şi­­8—13 gr. în Nord. Precipita­­ţiuni a căzut în centrul, vestul şi nordul Continentului. In România ora 8 a. m. — In ulti­mele 24 ore timpul s'a menţinut fru­mos cu cerul mai mult senin, iar vân­tul din sectorul estic. Temperatura mai mul în scădere cu 0—10 gr.­ va­riază între 21 gr. pe litoral şi 7 gr. la munte, iar presiunea în creştere cu 1—8 m. m. este cuprinsă între 765 m. m. la Tecuri şi 70 m .m. la Bel­grad. Temperatura maximă de eri a atins 31 gr. la Bazargic şi numai 21 gr. la Predeal, Sinaia, iar temperatura minimă de azi noapte a coborît între 4 gr. la Gheorgiî­ie­ni-Cine şi 8 gr. pe litoral. La București-Filaret ora 8 a. m. — Presiunea atmosferică 768 m. m. Tem­peratura aerului 17 gr. Umiditatea aerului 79%. Cerul senin. Vântul dela E cu 1 m. p. s. Temperatura maximă de eri 27 gr., iar cea minimă de azi­­noapte 13 gr. Temperatura maximă pe sol de eri 38 gr. Presiunea în creștere cu 2—3 m. m. — In Ardeal cerul variabil pe când în restul țărei mai mult senin. Vânt slab dela S. E. iar temperatura con­stantă. Farmaciile d 17 serviciu In noaptea de 30 Septem­brie 1930 Dr. L. Coniver (Farm. Naţională fostă Henţiescu) cal. Victoriei 14, Tel. 318/84; Al. Roşu (La Galen) cal. Griviţei 74 Tel. 324/89; V. M. Birmă­­nescu cal. Rahovei 50; C. Vaieni, cal. Dorobanţilor 17; I. Vespremeanu, cal. Şerban Vodă 47; Ştefan Cornea 2, Maria Niculescu-Stănescu, b-dul cal. Văcăreşti 83; Evlampia Gheor­­ghiu, cal. 13 Septembrie 2, Tel. 306- Pacho Protopopescu­­81; Farm. „Flo­ra” str. Carol­89; M. Cugler, Carnetul milei Calendar­iaBeaie­ste sama Marţi 30 Septembrie ORT.: Sf. Păr. Grigore Ep. Ar­meniei Mari. GAT.: Sf. Ieronim. ISR.: 7 Tisi­ 5691. TEATRE NAŢIONAL ora 9 seara: „Iuliu Cezar“. REGINA MARIA ora 9 seara : „Étienne“. VENTURA ora 9 seara: „Nu se ştie“. F.LITE ora 10 seara : „Balansa Marghioale“. CIRCUL KLUDSKY ora 9 seara: Mare reprezentaţie 60 numere- CINEMATOGRAFE TRIANON : „Dragoste de ţigan“ (Zi­geuner Liebe) cu Lawrence Tibeti. REGAL : „Cilly“, operetă revistă de mare spectacol. Jurnalul Paramount. SELECT : „Dreptul la dragoste“ cu Greta Garbo şi Nils Asther- Complectări Raquelle Meller, celebra cântăreaţă şi Jurnalul CAPITOL: „Regele Parisului“ cu Ivan Petrovici, sonor „Fox Movielone". VOX: „La Marseillaise“ film sonor şi cântat cu John Boles şi Laura la Plante, complectare Pizola diseul francez. FEMINA : „Cântecul durerii“ cu copilul minune Dewey Lee. BULEVARD PALACE: „Dreptul la dragoste“ cu Greta Garbo şi Nils Asther. Complectări : Raquelle Meller şi jurnalul Fox Movietone. CORSO: „Fulgerul No. 2329“ cu Lou Chaney. OMNIA: „Patriotul“ cu Emil Jan­nings. A. R. P. A. (sala Franklin): „Pa­siunea cea mare“ cu LU Dago­­ver şi o comedie. A. R. P. A. (sala Episcopiei): ,,Em­den“ (Vasul Fantomă) şi o co­medie. VOLTA BUZEŞTI: „La nuit est a nous“ cu Marie Bell şi Jean Murat, film vorbitor in limba franceză. Complectări jurnal şi comedie sonore. MARNA: „O fată fără zestre“ şi ultimele reprezentaţii ale tru­pei ruse „Liliacul“ MARCONI: „Rătăcire“ artişti şi o comedie. ROMA: „Drumul ursitei“ şi „A­­mor şi Benzină“ cu Alice Ti­­sot-DICHIU : „Vraja Circului“ cu Werner Fueterer. Jurnal şi co­medie. GLORIA: „Sparenta“ cu Vivian Gibson şi Luciano Albertini- Pat şi Patachon, comedie în 7 acte. LILIACUL: ,,Suzi Saxofon“ cu Anny Ondra, REX : „Femeia divină“ cu Greta Garbo şi Sidney Chaplin în „Cabaret“. TERRA: Harold Lloyd (EL) „Printre chinezi", complectare sonoră. Seara trupa de reviste M. Bruno. RAHOVA : „Jeannine“ film sonor cu Coleen Moore şi Gary Coo­per. FILANTROPIA: „Gaucho“ cu Douglas Fairbancks şi o com­plectare. ŞERB­AN VODA: ,,Pat şi Pata­chon gineri“. Trupa de comedii Buruiană LEONARD (TEI) : „Simfonia du­rere!” cu Lillian Gish şi o co­­­medie. VOEVODUL MIHAI : „Grădina E­­den“ operă complectă, o comedie şi o complectare. BARCELONA: „Idiotul» cu Lon Chaney. Tren atacat cu pietre Trenul expres No. 52 Cernăuţi- Bucureşti, a fost atacat ori cu pietre, la eşirea din staţia Dărmă­neşti. Au fost sparte mai multe geamu­ri la un vagon de clasa I-a . Victime omeneşti nu sunt. Pentru toţi camarazii săi, cererea de mutare a locotenentului-medic-veteri­­nar Păsculescu Traian, din regimen­tul de artilerie din care făcea parte, în „orice corp de trupă sau serviciu, din ţară“ — cum glăsuia raportul lui, înaintat pe cale ierarhica — a fost o adevărată surpriză. Nu că soarta menţionatului regi­ment ar fi avut ceva vrednic de in­vidiat. Din contră, garnizoana lui provizorie — dar provizoratul acesta se prelungea de vreo doi ani de zile — era într’un târguşor din nordul Ar­dealului, la peste 20 de kilometri de calea ferată. Dar, în schimb, serviciul era uşor, camarazii excelenţi iar colonelul — comandantul regimentului — o inimă de aur. Adevărata cauză a acestei hotarîri disperate, numai eu o cunosc. (Mi-a povestit-o chiar Păsculescu, zilele tre­cute când venise la Bucureşti, să stă­ruie pentru aprobarea mutării). Iat-o, în două cuvinte: Intr'o seară, acum o lună de zile, nevasta colonelului se îmbolnăvi subit. Temperatura ridicata, pulsul accelerat și niște groaznice dureri de cap, 11 alarmară pe bietul colonel, în ultimul grad. — „Cheamă, Mișule, pe doctor, că mă prăpădesc­­..." se văeta femeia. Săracul Mişu l-ar fi chemat, cu dragă inimă. Dar doctorul regimentu­lui era plecat, de câteva zile, într-o permisie. Cât despre vreun alt doctor, civil, nici vorbă nu putea fi. Cel mai a­­propiat era la 30 de kilometri de acolo... — ,,Adio, Mişule! Simt că mor.,“. La vorba asta, colonelul îşi simţi mintea invadată de o lumină salva­toare. Puse mâna pe chipiu şi eşi gră­bit pe uşă. Locotenentul-medic-veterinar Păscu-Iescu Traian, se culcase. Dar vocea colonelului, răsunând în antreţelul sef, îl aduse în simţiri. Îşi trase, din casei, li aduse în simţiri. Îşi trase, din fugă, hainele pe el, şi eşi emo­­ţonat.,. — „Am onoare să vă salut!...". In câteva cuvinte, acesta îi lămuri cazul : doctorul absent... altul, cu ne­putinţă de găsit... Insfdrşiti a rugă pe el să vie, s-o vadă pe nevastă-sa... Au ajuns. Femeia, culcată In pat, gemea încetişor. Veterinarul îi luă pulsul şi-i puse termometrul. Iar în vremea celor zece minute cât trebuia să ţie termometrul la subţioară, se aşeză pe marginea patului, cu spatele spre bolnavă şi începu, pe şoptite, o conversaţie cu colonelul. — Ce crezi, doctore ?...“. — „Ştiu eu ?... să vedem..." şi bui­măcit de somn, cum era, veterinarul îşi simţea pleoapele căzându-i grele, pe furiş... Deodată se simţi lovit in, spate. (Bolnava se întorsese pe cealaltă parte). — „Tio, boală !...“ făcu locotenen­tul speriat, pierzând nofiunea locului în care se afla şi crezându-se în graj­dul în care îşi examina, de obiceiu, clientela... Şi... atâta a fost. Peste o clipă, dân­­du-şi seama de tragica lui confuzie, veterinarul-medic-locotenent Păscule­scu Traian cobora — câte două — scările casei colonelului. Iar în aceiaş seară îşi redactă ra­portul prin care solicita mutarea din regiment... Geer Patrick Tio, boală!... O excursie in Egipt Senitorii şi ziariştii au o reducere de 40 la sută Universitatea liberă „Coasta de ar­gint“ din Balcic a organizat în luna Octombrie o excursie în Egipt, cu o­­priri la Constantinopol şi Atena. Plecarea va avea loc în ziua de 16 octombrie cu vaporul Dacia, iar la întoarcere la Constanţa la 29 octom­brie, cu acelaş vapor. Costul întregei excursii este de 9.800, plus 2000 lei taxa de înscriere. Scriitorii şi ziariştii au o reducere de 40 la sută. înscrierile se fac pe adresa d-lui Octavian Moşescu directorul Universităţii libere din Balcic. Spectacolele Săptămânii Dela 5-29 Octombrie 1930 ZILELE TEA­TRUL NAŢIONAL TEATRUL R. MARIA TEATRUL VENTURA MARŢI Casandra Etienne Nu se ştie MIERCURI Iuliu Cezar Etienne Nu se ştie JOI Revizorul Etienne Nu se ştie Industrie şi comerţ Et­enne Şoarece de Biserică VINERI Flacări sfânte Etienne Nu se ştie SAMBATA Muşca­t din fereastră Etienne L­e­­­o Iuliu Cezar Etienne Felix DU­MINICA Casandra Etienne Nu se ştie Flacăra sfântă Etienne Felix Mím­res.5. I flrmnimflirie 1930 Magazin literar şi artistic Premiile „Curentului“ Mai mulţi cititori ne întreabă care e data irevocabilă până la caria se primesc manuscrisele pentru premiile literare ale „Cu­rentului“. Răspunsul este: 15 Octombrie, pentru romane, teatru şi nuvelă; 1 Noembrie, pentru lucrările de specialitate, cum şi pentru cele rezervate studenţilor. A doua chestiune, care intere­sează o categorie de autori mai timizi, este dacă manuscrisele semnate cu pseudonime vor fi luate in considerare de comisiu­­nea pentru decernarea premiilor. E foarte delicat acest punct. Din regulamentul premiilor, publicat în ziar de atâtea ori, reese clar că am căutat să asigurăm per­fecta obiectivitate a judecăţilor literare apelând la personalităţi ce sunt şi rămân mai presus de orice suspiciune. O comisiune prezidată de d. Ion Biamu, pre­şedintele Academiei Române, prezintă toate garanţiile de se­riozitate, atunci când membrii ei, Cezar Petrescu, Pamfil Şei­­caru, Ion Vinea, înţeleg că sin­gura conservare a acestor pre­mii este să fie atribuite unor lu­crări de real merit. Prin urmare ascunzişul pseudonimului devine inutil. Lucrarea poate fi sem­nată oricum, dar în plicul erre o prezintă e bine să se găsească scris numele autorului şi adresa. Obişnuitele precauţiuni necesare la diferite loterii literare, devin inutile în faţa comisiunii pre­miilor „Curentului“, care apre­ciază valorile şi le recompen­sează. 394 m. BUCUREŞTI. — 13: Plăci de gramofon, Muzică instru­mentală. 13.39: Informaţiuni, bursa cereale­lor, bursa de efecte cota apelor Du­nării, meteorul, semnal, orar. 1350—14.30: Plăci de gramofon, Muzică vocală 17: Orchestra Sibiceanu: Muzică uşoară şi muzică românească. 18: D Horia Furtună: Humorul lui Mark Twain. 18.15: Informaţii şi semnal oral. 18.30: Orchestra Sibiceanu: Conti­nuarea concertului. 19: D-na Alice Viardot: Despre Al­fred de Musset (în limba franceză). 19.20: D. Octav Cristescu: tenor de la Opera Română: D'Ardelot: Ber­ceuse. Leoncavallo: Les deux serena­des. Donizetti: Arie din Elextre da­­more. Cilea: Arie din ,,Arlesiana‘ Andreescu-Skeletti: Mi-e dor. Andree­scu-Skeletti: Sylvian Cristescu: in crâng. 19­50: Plăci de gramofon. Muzică ușoară, 20.30: D.­ Ion Manolescu: Cetirea unui fragment din ..Despot Vodă­­de Vasi­le Alecsandri. 20.40: D-l Radu Rosetti: Caragiale pedagog. 21: Orchestra Radio: Boesi: Marş solemn. Offenbach: Uvertură la „Frumoasa Elena". Joh. Strauss: ziare de dimineaţă. Vala, Tscheren­­nine: Romanţă. 21.30: D.­ I. Jianu: Un cântăreţ al muntelui (Calistrat Hogaş). 21.45: D-l Edgar Istratty bas de la Opra Română: Haendel: Barthazar. Schubert: Moartea şi fataş Lully: Alcesie. Berlioz: Arie din „Damnaţiu­nea lui Faust“. Fauré: In rugăciu­ne. Franck: Procesiune, (acomo de vioară, violoncel şi orgă). 22.15: Orchestra Radio: Dvorak: Le­genda No. 2. Godard: Canzonetta din concertul de violină (solist d. Teo­dora). Franck: Danse lente. Gornoa. Muzică de balet din ,,Faust“. 22.45: Informaţiuni, 263 m. MOR. OSTRAVA. — 13.20 Trans, din Brno; 14.30: Trans, din Praga; 14.55: Trans din Praga; 19 Pentru lucrători; 19.10: Conf.; 19.30: Trans, din Brno; 20.30: Trans din Praga; 20.35: Trans, din Brno; 23.15: Trans, din Bratislava; 23.55: Pro­gram teatral, 356 m. LONDRA REGIONAL. — 12 Concert; 14: Muzică uşoară; 18.15: Concert al arch. radio; 19.40: Con­cert; 21: Concert de promenadă; 22.40: Noutăţi; 24: Concert de vioară. RADIO Marţi 30 Septembrie 436 m. STOCKHOLM — 15.45 Pen­tru şcolari; 18 : Muzică uşoară ; 19: Pentru copii; 19.30: Plăci de gra­mofon ; 20.30 : Causerie ; 21: Con­­cert al orchestrei radio; 22.40: Dia­­log despre americanism ; 23.10 : Con­cert. 441 m. ROMA. — 12 Jurnal radio­fonic ; 13.45: Concert de muzică u­­şoară ; 14.15 : Jurnal radiofonic ; 14.30 : Concert cu muzică uşoară ; 17.30: Bul meteorologic, radio, sport, semnal orar; 18: Concert vocal şi instrumental; 19: Plăci de gramofon ; 20.50 : Jurnal radiofonic; 21: Radio-sport; 21.35: Concert cu muzică variată. 501 m. MILANO. — 13.15 Concert cu muzică uşoară; 18: Plăci de gra­mofon ; 2205 : Concert simfonic. 517 m. VISNA. — 12 Concert de dimineaţă ; 14.10: Plăci de gramo­fon ; 16.20: Concert de după amin.­ză ; 18.30 : Poveşti pentru Copii şi şcolari; 19: Pentru tineret conf. ; 19.30 : Chimie fotografică ; 20 : Conf. agricolă; 23.30 : Estetica limbei ger­mane (II), conf.; 21: Ora, meteorul, programul zilei următoare; 21.05: PROGRAM NAȚIONAL ENGLEZ 12 : Concert de balade; 15: Muzică uşoară ; 16.10 : Pentru şcolari; 18.30: Concert de orch.; 19.15 : Pentru copii ; 20.40 : Concert; 21.45 : Con­­cert executat de quintetul Parkin­­gton ; 22.30 : Vaudevil; 24.25 : Mu­zică de dans. 1724 m. PARIS (Radio). — 13.30 Plăci de gramofon ; 16.45: Concert al orchestrei radio; 20: Cronica li­terară ; 20.30: Causerie medicală ; 21: Concert al orchestrei radio. Teatru-Muzica­ ­l Casandra" la Tea­­trul Naţion­al Astă seară Teatrul Naţional reprezintă ,,Casandra“ de d. prof. N. Iorga, cu d-nele Maria Filotti, Elvira Godeanu, d-nii N. Bălţă­­ţeanu, G. Cipria­n, I. Theo, etc.. Regia, d. C. Nottara­ „Judith“ ia Rsgina Mária Pe scena Teatrului REGINA MA­RIA se repetă zilnic „JUDITH”, de Henri Bernstein. In rolurile princi­pale d-nii G. Storin şi Tony Bulan­­dra. B*j*a Elwi ra Godeanu îi dir’un film sonor „Ufa“ D-RA ELVIRA GODEANU seducătoarea artistă a Teatrului nostru Naţional, care va apare în cursul lunei Octombrie în ,,FEMEIA ŞI PAIAŢA“, s­piu­când apoi la Berlin, unde va in­terpreta rolul principal într-un mare film sonor german, turnat de celebrele întreprinderi „UFA“. „Etienne" Creaţiile d-nei Lucia Sturdza- Bulandra şi ale d-lor V. Maximilian, Alex. Finţi din piesa „ETIENNE“ sunt răsplătite prin dese aplauze la scenă deschisă. „ETIENNE“ se joacă în săptămâna aceasta, la Teatrul „Regina Maria“, în fiecare seară și în matineurile de Joi, Sâmbătă și Du­minică. sctala poliiecItalca 17: Leoncavallo: Pagliacci, prolog cântat de Stracciari; Rossini: Arie din Semiramis; Wagner: Tannhau­­ser: Rugăciunea Elisabetei, cântate de Elsa Stilia; Wieniawsky: Ro­manţă; Jongen: Legende naive, cân­tate de Ioanovitch Bratza; Mascagni Cavaleria Rusticană, uvertura; Kreis­ner: Caprice Wiendis; Schubert: Ave Maria, cântate de Büdner; Margut­­tti Glockenspiel, intermezzo; Ama­dei: Jocul valurilor, orchestra de mandoline. 22: Rose-Maria, Chant d’amour Indien, Coquette, My Angeline, Mi­mosa, Mediteranean Blues, Ma mo­­me, 'Pietro II Ventaglio, Voulez­­vous ma main?, Lulu, T’aimer 1L brement, Adolfine, Always, Valen­­cia. —• ■------ .

Next